Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), organizație neguvernamentală cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul protecției copiilor, a lansat, acum un an, la Bălți, un serviciu de acordare a asistenței integrate copiilor victime sau martori ai infracțiunilor, de tip Barnahus. Este un serviciu social nou pentru Republica Moldova, de aceea i-am solicitat președintei CNPAC, Daniela Sîmboteanu, un interviu referitor la condițiile și instrumentele necesare pentru ca serviciile sociale, inclusiv cele destinate copiilor, să se dezvolte.

- Dnă Sâmboteanu, de curând, CNPAC a deschis primul centru de tip Barnahus din Republica Moldova, în care copiii victime sau martori ai infracțiunilor primesc asistență și consiliere sub același acoperiș. Pentru ca acest serviciu, dar și altele pe care le prestați, să fie viabil în timp, de ce ar fi nevoie în primul rând?

- Centrul de tip Barnahus din Bălți este un serviciu regional care nu acoperă o singură unitate teritorial-administrativă, dar o regiune întreagă – acoperim 11 raioane și municipiul Bălți. Respectiv, pentru acest tip de serviciu este necesară o sustenabilitate financiară, cu asigurarea finanțării din resursele bugetului de stat, luând în calcul și categoria de beneficiari pe care o asistăm, dar și gradul de vulnerabilitate - vorbim despre copii victime ale abuzului sexual, traficului de ființe umane și violenței în familie. Adică e nevoie de o bugetare pe termen mediu a acestui serviciu, cu estimarea prealabilă a numărului de beneficiari, reieșind din statisticile care există an de an cu privire la numărul de infracțiuni săvârșite împotriva copiilor.

- Există și alte mecanisme de evaluare a necesităților serviciilor prestate?

- În cazul acestei categorii de beneficiari este absolut necesar să fie luate în calcul statisticile anuale gestionate de organele de drept, ca să vedem care este rata de identificare a acestor cazuri, și, pe de altă parte, să ținem cont de faptul că violența împotriva copiilor este un fenomen ascuns. Se lucrează mult, inclusiv organizația noastră, pe segmentul sensibilizării populației și încurajării raportării cazurilor de abuz asupra copiilor, iar asta înseamnă că s-ar putea ca numărul cazurilor identificate să crească. Astfel, ca sistem, trebuie să fim întotdeauna pregătiți cu servicii de tip Barnahus și să primim toți copiii care au nevoie de această asistență.

- De ce factori ați ținut cont când ați planificat capacitatea și bugetul centrului?

- Atunci când am argumentat, la etapa de elaborare a cadrului normativ și de pilotare și costificare, ne-am condus de o metodologie de costificare a serviciului pe care am elaborat-o împreună cu experții. Această costificare a ținut cont de costul per beneficiar, mai mult chiar – costul per tip de beneficiar. Noi am știut destul de concret cât ne-ar costa asistența unui beneficiar în centru. Și atunci când cunoaștem datele statistice putem foarte ușor să facem bugetul. Avem beneficiari în cadrul centrului care primesc unul sau două tipuri de asistență, pe o perioadă mai scurtă, de exemplu, doar trei-patru intervenții, și alți beneficiari care primesc tot complexul de asistență și beneficiază pe o perioadă mai îndelungată, adică pot avea până la 15 intervenții. Evident că aceste costuri diferă și metodologia noastră de costificare presupune anume acest lucru.

Totuși, drept concluzie pot spune că deși am făcut această costificare, deși ea ne-a ajutat să facem advocacy ca banii să fie alocați din bugetul de stat, spre regret, acest mecanism încă nu funcționează. Această metodologie ne este foarte utilă nouă, ca organizație care urmărim evoluția fenomenului și potențialele costuri în eventualitatea că va crește numărul de adresări. Ne ajută să facem pledoarie, să argumentăm în fața Guvernului, a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, atunci când ei alocă insuficienți bani. Deci ne ajută la pledoarie, dar încă nu servește ca instrument pentru Guvern, pentru Ministerul Finanțelor, la estimarea sumei necesare și includerea acesteia în bugetul de stat anual.

- O metodologie care ar urma să devină pentru Guvern instrumentul de lucru în calcularea costurilor serviciilor sociale se elaborează în prezent, după cum știți, de către un grup de lucru, creat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

- Da, cunosc foarte bine, în detalii, metodologia care se elaborează acum. Consider că este foarte util să fie schimbată paradigma per ansamblu. Această metodologie schimbă paradigma de a costifica un serviciu social și noi avem nevoie de această schimbare, ca să acoperim costurile necesare pentru fiecare beneficiar și să avem o abordare individuală a beneficiarului, acoperindu-i toate nevoile de asistență, pentru care el, de fapt, a și venit la noi.

- Cum credeți, dacă va fi aplicată, metodologia de calcul a costurilor serviciilor sociale va schimba relația dintre autorități și prestatori de servicii, în sensul stimulării contractării serviciilor sociale de la prestatorii privați?

- În primul rând, o astfel de metodologie va aduce foarte multă claritate. Este foarte important ca o persoană care se ocupă strict de bugete să înțeleagă ce stă în spatele cifrelor. Astfel, un consilier local, de exemplu, care votează un buget, nu se va mai putea expune, subiectiv, că e prea mare sau prea mic bugetul planificat pentru un serviciu social, deoarece va fi foarte clar din ce se formează costul pentru fiecare serviciu, pentru fiecare beneficiar. În al doilea rând, acest tip de bugetare permite o ajustare a costurilor reieșind din mai multe criterii, inclusiv rata inflației. Iarna curentă am avut majorarea tarifelor la gaz - metodologia respectivă permite să ajustăm foarte ușor costul per beneficiar, schimbând doar anumițe variabile Asta aduce foarte multă claritate. Nu trebuie să tăiem din altă parte, să scădem din calitatea serviciului ca să plătim gazul și copilul să nu înghețe în serviciu, deci metodologia respectivă permite ajustarea costurilor fără să fie diminuată calitatea serviciului. De fapt acesta este scopul principal, să oferim un serviciu de calitate, la un anumit standard. Există standarde minime de calitate și nu trebuie să facem aici compromisuri - din cauză că s-a mărit prețul gazului sau al luminii să scădem din calitatea serviciului social propriu-zis.

- Care a fost suportul acordat CNPAC de către autorități din bugetul de stat?

În cazul CNPAC, în cadrul Centrului Barnahus, deși avem finanțare asigurată din bugetul de stat, nu toate liniile de buget pot fi acoperite pentru a asigura calitatea serviciului. Și dacă ne referim la anul 2022, noi am contribuit 50 la 50, adică chiar dacă tot ce ține de salarii, de utilități, erau acoperite de bugetul oferit de stat, alte activități, cum ar fi dezvoltarea capacităților, instruirea, sensibilizarea, informarea, dezvoltarea capacităților profesioniștilor din cele 11 raioane și un municipiu care de fapt referă cazurile și colaborează la soluționarea cazurilor – toate aceste cheltuieli au fost pe seama noastră, ca organizație, din sursele donatorilor. Este un exemplu în care noi împreună, fiecare cu ce a putut contribui, am realizat un scop comun – am prestat un serviciu de calitate și suntem mulțumiți de rezultatul obținut în primul an de activitate. Am reușit să deschidem serviciul și să oferim asistență de specializare înaltă pentru 79 de copii victime ale abuzului sexual și violență în familie.

- De cele mai multe ori auzim justificarea că în bugetele raioanelor sau primăriilor nu sunt bani pentru crearea sau menținerea unor servicii sociale. Vi se pare valid un astfel de argument?

- Acesta este un răspuns de serviciu și atunci când oamenii din start spun că nu au bani, fără să invoce și alte motive, pentru mine este un semnal clar că de fapt nu se cunosc foarte bine nici problemele din domeniul social, dar nici nu se fac prioritizările. Evident că unele primării într-adevăr nu au capacități, dar acest fapt, totodată, nu vorbește despre lipsa de soluții. Soluții întotdeauna trebuie găsite atunci când vorbim despre categorii vulnerabile – copii, bătrâni, persoane cu dizabilități - statul nu are dreptul să motiveze că nu are bani. Statul trebuie să găsească soluții. Dacă nu ai bani în bugetul tău, găsește soluții ca să atragi acești bani și să creezi aceste servicii. Eu de fiecare dată zic – se găsesc bani pentru hramul satului, orașului, pentru manifestații culturale, dar nu se găsesc bani pentru un serviciu social. Cred că nu este vorba doar despre lipsă de bani, e lipsă de conștientizare a unor probleme sociale, e lipsă de prioritizare, e lipsă de înțelegere a impactului pe care îl poate avea un serviciu social asupra întregii comunități. Vorbim despre o abordare complexă. Nu este suficient să bugetezi o sumă de bani, dar trebuie să fii conștient pentru ce o bugetezi și care va fi impactul pe termen mediu și lung. Dacă bugetezi bani pentru un serviciu de zi pentru copii, asta ar însemna că pe termen lung vei avea mai puține probleme cu infracționalitatea juvenilă, vei avea mai mulți tineri activi care vor dori să aibă proiecte inovative în localitate, care vor dezvolta localitatea și, până la urmă, vor fi niște cetățeni activi. Deci e vorba despre stabilirea unor priorități și conștientizarea problemelor care sunt la nivel de  comunitate, dar și la nivel de societate.

- Cum pot fi ajutate atât autoritățile, cât și prestatorii de servicii sociale să aibă o relație permanentă, de încredere, și nu una sporadică, dependentă de fapt de finanțările partenerilor de dezvoltare?

- Sustenabilitatea serviciilor poate fi asigurată printr-un dialog permanent între prestatori și autoritățile care finanțează. Acest dialog presupune planificarea intervențiilor, estimarea numărului de beneficiari care au nevoie de servicii, monitorizarea fenomenului social la care se răspunde. Noi, de exemplu, lucrăm pentru copiii victime ale violenței. Respectiv, atunci când planificăm un serviciu pentru copiii victime ale violenței este bine ca autoritățile împreună cu societatea civilă, cu potențialii prestatori de servicii să analizeze împreună cât de răspândit este acest fenomen. Putem lua un alt segment - copii cu dizabilități, de exemplu: cât de mulți copii cu dizabilitate au nevoie de un anumit tip de serviciu în localitatea noastră? Acest lucru trebuie făcut în comun, mă refer în special la evaluarea necesităților. În al doilea rând, este foarte important să fie bugetate resurse, poate nu integral, pentru că situația e diferită de la caz la caz și de la localitate la localitate, dar cel puțin la nivel de intenție statul trebuie neapărat să-și asume responsabilitatea de a acoperi cu servicii sociale acei beneficiari care au nevoie. Aici partenerii din societatea civilă pot veni cu contribuție, dar responsabilitatea îi revine statului. Angajamentul până la urmă e al statului. Statul este cel care trebuie să asigure - fie din propriile fonduri și să presteze serviciile, fie din propriile fonduri, dar să subcontracteze serviciile unui prestator privat, fie să aibă un acord în care prestatorul investește pe o anumită perioadă, dar, totodată, pe termen lung, se planifică aceste resurse în bugetul local sau în bugetul de stat, pentru ca serviciile să fie sustenabile.

- Vă mulțumim!

Acest articol a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia îi revine în exclusivitate Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene.

Copiii cu dizabilități și copiii cu tulburări de dezvoltare și de comportament din raionul Criuleni vor avea acces la asistență cu aplicarea terapiilor senzoriale, datorită unei camere de stimulare senzorială, amenajate de Asociația „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” cu sprijinul Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova.

Terapia senzorială facilitează procesul de învățare și ajută copilul să devină un adult autonom și integrat în societate. Activitățile din cadrul acestei terapii contribuie, prin tehnici speciale, la adaptarea copilului la mediul înconjurător. Terapia de integrare senzorială este o componentă a planului complex de intervenție pentru recuperarea copiilor cu anumite tulburări sau dizabilități.

„Prin intermediul proiectului implementat, am extins și fortificat serviciul social Echipă Mobilă și Serviciul raional de intervenție timpurie: am amenajat corespunzător spațiul, am informat comunitatea, părinții, am instruit specialiști și am pilotat serviciile camerei senzoriale. De asemenea, am dotat Centrul de Intervenție Timpurie „Lăstărel” cu un autoturism. Astfel, specialiștii se pot deplasa mai ușor la familiile cu posibilități materiale limitate pentru a le acorda gratuit copiilor serviciile necesare - terapie senzorială, kinetoterapie, asistență psihologică”, a spus, la inaugurarea camerei senzoriale, Victoria Secu, directoare executivă a AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”.

Folosirea camerei senzoriale va crește calitatea serviciilor prestate pentru cel puțin 100 de copii anual - 30 de beneficiari ai Serviciului social Echipă Mobilă și 70 de beneficiari ai Serviciului raional de intervenție timpurie.

„Asociația „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” a dezvoltat mai multe servicii sociale destinate copiilor și familiilor, dovedindu-se un partener de încredere al Uniunii Europene. Suntem bucuroși să lucrăm cu asemenea organizații și vom continua să susținem societatea civilă în extinderea serviciilor sociale necesare comunităților”, a spus, prezentă la eveniment, Victoria Neaga, manageră de proiecte la Delegația Uniunii Europene.

„Noi susținem inițiativele comune ale societății civile și ale autorităților, care aduc serviciile sociale mai aproape de toți cei care au nevoie de ele. Împreună cu partenerii Fundației, am oferit sprijin pentru crearea camerei senzoriale, instruirea specialiștilor, procurarea unui automobil pentru ca specialiștii să ajungă mai ușor la copiii care au nevoie de reabilitare”, a spus Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova. 

Extinderea serviciului Echipă Mobilă și a Serviciului Raional de intervenție timpurie din Criuleni este parte a proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis. În cadrul acestui proiect, sunt create sau dezvoltate 40 de servicii sociale pe tot teritoriul Republicii Moldova.

AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” a fost creată în anul 2000 și a dezvoltat, până în prezent, la nivel local și regional, un șir de servicii sociale și educaționale de suport, pentru persoane cu dizabilități. FCPS deține statut de organizație de utilitate publică.

Persoană de contact: Victoria Secu, tel.: 068474000

web: www.fcps.md

10 consorții, formate din 30 de ONG-uri, și-au împărtășit, la 22 martie, experiențele și modelele de angajare a persoanelor vulnerabile. Printre acestea se numără angajarea asistată, programe de instruire, de formare, proiecte de asistență personală și mentorat.

Activitățile ce țin de instruirea, consultarea și angajarea persoanelor vulnerabile implementate de cele 10 consorții au început în luna mai 2022 în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și Suedia.

Eveniment EEF Digital Park

1122 de persoane instruite și 67 de persoane angajate în câmpul muncii

„În total, cele 10 consorții au reușit să instruiască 1122 de persoane și, ca rezultat, au angajat în câmpul muncii 67 de persoane din categorii vulnerabile”, a declarat Ana Ciurac, coordonatoarea proiectului în desfășurare.

 „Începând cu luna mai, de când lucrăm cu Fundația Est-Europeană, am angajat deja 40 de oameni. Cineva temporar, cineva la un loc de muncă permanent, cineva la stagiere. Și în departamentul de vânzări, și la depozit. Cineva e sudor, altcineva e șofer. Multe fete merg la croitorie”, spune Alexandr Curașov de la AO Centrul Regional pentru Politici Comunitare.Această asociație este specializată pe ajutorarea foștilor deținuți și a persoanelor cu istoric de consum de droguri din toată Republica Moldova. „Oferim servicii, printre care și un program de instruire care durează trei luni. Sunt 12 tematici diferite care formează aptitudini de viață pentru reintegrarea în societate”, a adăugat Alexandr Curașov.

„Acum pilotăm serviciul de asistent personal pe malul stâng al Nistrului. Am desfășurat activități cu părinții copiilor bolnavi și am înțeles că acest serviciu este foarte necesar. Sensibilizăm serviciile sociale ale regiunii noastre, autoritățile, ne împărtășim experiența și desfășurăm o campanie de advocacy pentru a implementa acest serviciu pe malul stâng al Nistrului la nivel de stat”, a declarat Evgheni Verbanov, conducătorul organizației „От равного к равному” din stânga Nistrului.

„Am reușit să elaborăm un program de formare a persoanelor cu dizabilități pentru angajarea în câmpul muncii și chiar am reușit să instruim împreună cu colegii din Bălți, până la moment, 30 de persoane. Sunt 30 de persoane. Scopul este să facilităm incluziunea în câmpul muncii a persoanelor vulnerabile. Aici sunt și persoane cu dizabilității, și vârstnice. Un obiectiv este capacitarea persoanelor cu dizabilități de a se angaja în câmpul muncii, adică programe de instruire. Un alt obiectiv a fost să angajăm persoanele cu dizabilități prin mecanismul de subvenționare în colaborare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Ne-am propus să consolidăm parteneriatul intersectorial și mai ales parteneriatul cu agenții economici pentru a facilita incluziunea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii”, spune Ina Cazacu, coordonatoare de program la AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” din or. Criuleni.

 „Vrem să schimbăm legislația”

Potrivit reprezentanților ONG-urilor, persoanele din categoriile vulnerabile - în special cele cu dizabilități de orice fel - sunt stigmatizate în societate și își găsesc mai greu un loc de muncă. Pe lângă angajările asistate la direct, aceștia încearcă să influențeze decidenții pentru a îmbunătăți legislația din domeniu.

„Sunt mai multe lacune în baza cărora vrem să facem un studiu și să le prezentăm, să le promovăm la nivel de legislație. Vrem să schimbăm legislația și anumite fenomene care să îmbunătățească situația ce ține de instruirea persoanelor cu dizabilități, pentru că majoritatea sunt marginalizate și nu nimeresc în sistemul educațional de pregătire profesională sau au doar anumite profesii care nu sunt relevante. Ne-am propus să promovăm angajarea asistată și să schimbăm mentalitatea antreprenorilor și a persoanelor publice”, a spus Iuliana Bulicanu, coordonatoare de proiect la Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

Antreprenorii, slab informați cu privire la facilitățile de care beneficiază la angajarea persoanelor cu dizabilități

„Angajatorii din Republica Moldova încă sunt slab informați despre subvenționarea sau ajutorul de la stat pe care-l pot avea în cazul angajării persoanelor cu dizabilități. De aici vine și motivarea lor slabă de a angaja aceste categorii de persoane”, a declarat Natalia Codrean, specialistă în angajare asistată la Asociația „MOTIVAȚIE”.

Ea a adăugat că un impediment este și pregătirea mai precară a acestei categorii de persoane pentru un anumit tip de muncă.

„Și, mai cu seamă, agenții economici nu înțeleg care sunt facilitățile lor în acest proces, sau care este sprijinul pentru agenți economici anume în crearea condițiilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități”, a mai spus Ina Cazacu de la AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”.

Potrivit Nataliei Codrean, coordonatoare în AO ”Motivație”, un alt subiect ce merită discutat este oportunitatea păstrării actualei metode de determinare a dizabilității. „În prezent, metoda de determinare a dizabilității în Republica Moldova nu se bazează pe drepturile omului, pe abilități și pe cunoștințe, ci mai mult pe un model medical”, a precizat ea.

Această activitate are loc în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și sustenabilă a țării” finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia în perioada 2021-2024.

Fundația Est-Europeană, în calitatea sa de implementator, împreună cu partenerii de implementare - Centrul Contact și Asociația Businessului European, vor susține organizațiile societății civile în dezvoltarea a trei platforme pentru facilitarea promovării politicilor mai incluzive în domeniile mediu de afaceri și ocupării forței de muncă, comerț, antreprenoriat sociale; a 10 fonduri de antreprenoriat care vor susține financiar activității economice a tinerilor NEET; a 10 consorții de OSC care vor proiecta si implementa servicii de angajare incluziva pentru grupurile vulnerabile; a 15 întreprinderi sociale, integrând grupuri vulnerabile pe piața muncii și 6 centre regionale de suport în afaceri.

Cele 10 consorții și-au propus, ca în termen de doi ani, să angajeze cel puțin 230 de persoane cu nevoi speciale. La data de 18 mai 2022, 10 ONG-uri au semnat contractele de grant cu Fundația Est-Europeană.

Un cluster pentru promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Marii Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România; și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina), va fi creat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre”. Prima ședință de constituire a clusterului Cahul-Galați-Reni a avut loc la Cahul, joi, 6 aprilie. La activitate au participat experții proiectului, reprezentanți ai administrației publice locale și prestatori de servicii turistice din regiune. Aceștia au fost informați despre avantajele formării clusterului turistic.

Crearea clusterului are ca scop consolidarea capacităților furnizorilor de servicii turistice, a autorităților locale și regionale din Cahul, Reni, Galați, dar și dezvoltarea turismului transfrontalier și verde, prin promovarea cooperării și a schimbului de bune practici. Clusterul, în cadrul activității sale, va promova potenţialul turistic al regiunii, inclusiv turismul verde; va organiza evenimente de promovare a furnizorilor de servicii turistice care sunt parte a clusterului; va elabora  materiale promoționale și va dezvoltas rute turistice suplimentare în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre.

Totodată, clusterul va contribui la promovarea cooperării cu clusterele turistice din alte regiuni și țări, la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului transfrontalier, la creșterea schimbului de informații și bune practici între membrii săi, la extinderea geografică a clusterului prin atragerea de noi membri, la organizarea de traininguri pentru îmbunătățirea abilităților furnizorilor de servicii turistice, dar și la dezvoltarea politicilor regionale privind dezvoltarea turismului transfrontalier și verde.

Prezent la ședința de constituire a Clusterului turistic, Nicolae Dunas, președintele raionului Cahul, a declarat că: „Munca dumneavoastră în cadrul acestui proiect face ca cetățeanul să vadă un lucru realizat frumos în zona lui. Să simtă că el locuiește aici în partea de sud a țării noastre și respectiv în țările vecine. Avem prietenia care lasă momente frumoase, evenimente conturate clar, care îi ajută pe cetățenii noștri să dorească să rămână acasă”.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, liderul proiectului, a menționat: „Cel mai de preț este interacțiunea între agenții economici de la Cahul, Reni și Galați, o legătură care s-a construit în timp, cu mult efort. Ne dorim ca această regiune transfrontalieră, care are un potențial turistic inedit, să fie valorificată, astfel încât să aibă de câștigat toată lumea”.

Sergiu Rența, coordonatorul proiectului din partea Consiliului raional Cahul, a declarat: „Așteptările mele de la acest cluster, care va fi creat, sunt ca cetățenii din regiunea noastră să beneficieze de turism verde, ecologic, care să ne unească și să ne ajute să devenim mai buni”.

Cristian Munteniță, coordonator de proiect din partea Universității „Dunărea de Jos” din Galați, a afirmat: „Ne bucurăm că punem astăzi, cu ocazia acestei întâlniri, bazele acestui cluster, care reprezintă un rezultat al proiectului. Pentru început trebuie să ne dăm seama ce înseamnă un cluster, ce implică el și să-l formăm, un cluster care să rămână un rezultat palpabil al proiectului, care să aibă la rândul său rezultate, care să va unească și pe voi, agenții economici din cele trei țări”.

Oxana Efimenco, secretar al Primăriei Reni, Ucraina, a specificat: „Atunci când am depus aplicația la acest proiect, am avut unele așteptări pentru Ucraina, astăzi suntem nevoiți să ne adaptăm la situația impusă război, la care a trebuit să se adapteze întreaga societate ucraineană. Însă, pentru că situația puțin s-a mai stabilizat, și pentru că suntem poziționați geografic favorabil, existența unui cluster în domeniul turismului verde este foarte importantă, ceea ce deschide anumite oportunități pentru noi, ne va permite să dezvoltăm regiunea, să creăm locuri de muncă și să atragem turiștii”.

Afanasie Prepelița, expert în marketingul turistic al proiectului, a  arătat că: „Clusterul este o concentrare geografică de instituții, aflate în interconexiune într-un domeniu. Entitățile care fac parte dintr-un cluster concurează și cooperează între ele pentru a avea un beneficiu. Un cluster turistic mobilizează agenții economici pentru a crea, promova și valorifica un anumit produs dintr-o regiune. Clusterul turistic transfrontalier urmează să stimuleze dezvoltarea turismului verde de la frontieră, să crească calitatea serviciilor turistice și a numărului de turiști în regiune. Clusterul turistic este privit ca un model de dezvoltare regională, națională și internațională, și una dintre cele mai bune modalități de a crea destinații turistice atractive. Prin intermediul clusterului turistic se pun în valoare elementele turistice ale unui teritoriu”.

Mihai Țurcanu, membru al echipei de implementare a proiectului, a menționat: „Populația regiunii dunărene Cahul-Reni-Galați este numeroasă, se ridică la aproape 800 de mii de locuitori, iar cea mai mare parte se află în județul Galați. Un avantaj pentru dezvoltarea turismului verde sunt schimbările care se produc în regiune. Gradul de urbanizare este relativ redus și reprezintă o oportunitate de dezvoltare a turismului rural. Speranța de viață este relativ înaltă. Este remarcată disponibilitatea și dezvoltarea unui potențial relativ divers și bogat de resurse naturale, de sol, agroclimatice; dar și existența rezervațiilor cunoscute, a monumentelor naturii și a atracțiilor turistice cu potențial istoric și arhiologic. Este vorba și de poziționare favorabilă cu acces la Dunăre și mare, de potențialul ridical al persoanelor adulte, apte de muncă, apte de a dezvolta ramura turismului verde sau rural”.

Veaceslav Ioniță, expert în dezvoltarea afacerilor în cadrul proiectului, a declarat: „Uitându-se la experiența pe care au avut-o alte țări, Republica Moldova de câțiva ani depune eforturi pentru a crea clustere. Tot ce este necesar este să știm ce beneficii putem avea. Știu că există partea aceasta de concurență între oamenii de afaceri, dar există un lucru care îi unește. În relația cu statul aveți toți aceeași problemă. Haideți să lucrăm împreună, că sună mult mai puternic, și vocea voastră va fi cu mult mai puternică, dacă veți reuși să mergeți la guvern împreună, să aveți o singură voce, să cereți mai mulți bani pentru dezvoltarea turismului rural. Această formă de turism prinde la moment cel mai bine în Republica Moldova”.

Lucia Căpățînă, expert principal în turism al proiectului, a afirmat: „Oricine poate face parte dintr-un cluster turistic, de la persoană fizică, comunitate, primărie, grupuri de acțiune locală, asociațiile de băștinași etc. Clusterul este văzut ca un factor stimulator al progresului de dezvoltare, de atragere a investițiilor. Clusterul este cel care unește persoane fizice și juridice, cu interese diferite, dar care au un scop comun. Nu este obligatoriu să fie doar din domeniul turismului, dar domenii mai conexe, mai apropiate. Un alt avanataj care se integrează aici este creşterea calităţii vieţii”.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, afirmat în încheirea ședinței: „Ceea ce vrem noi să facem, constituirea acestui cluster, va fi în beneficiul agenților economici care vor să se dezvolte mai intens. Agenții economici pot fi membri în două sau mai multe clustere, nu văd o problemă de ce un agent economic din alt raion să nu fie parte a clusterului. Este importantă cooperarea dintre Consiliul raional Cahul, Universitatea din Galați, Consiliul județean Galați și Comunitatea teritorială Reni. Avem pregătite un șir de materiale informative care vor fi în interesul clusterului respectiv. Țintim să creăm un mecanism economic, care să fie în beneficiul tuturor”.

Mihai Malana, agent economic din Galați: „Sunt membru al unui cluster din Brăila. În România există o legislație care gentionează activitatea clusterelor. Acestea pot primi finanțare și sprijin, inclusiv din partea Guvernului. Aici înțeleg că va fi nevoie de a forma o asociație obștească , altfel îi va fi greu să existe. Mi-aș dori să fac parte și eu din acest cluster”.

Clusterul va fi o structură de tip asociativ cu organ de conducere, statut și va include furnizorii de servicii turistice din cele 3 regiuni. Membrii clusterului se vor întâlni regulat. Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul unui site, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră. APL-urile din cele 3 raioane vor contribui la sustenabilitatea instituțională prin sprijinirea activităților, promovarea clusterului și a abordării care favorizează toți actorii implicați.

În cadrul proiectului, a fost realizat un ghid practic pentru prestatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în turismul verde, a fost creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, o broșură informativă pentru turiști. Urmează să fie elaborat și un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați. Au fost organizate șase instruiri, două vizite de studiu, mese rotunde și ateliere de lucru în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice. Vor fi organizate și două festivaluri în perioada mai – iunie 2023 și realizate podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România).

Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Pentru a afla alte detalii legate de proiect, ne puteți contacta la adresa de email: idis.crossborderproject@gmail.com.