Un cluster pentru promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Marii Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România; și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina), va fi creat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre”. Prima ședință de constituire a clusterului Cahul-Galați-Reni a avut loc la Cahul, joi, 6 aprilie. La activitate au participat experții proiectului, reprezentanți ai administrației publice locale și prestatori de servicii turistice din regiune. Aceștia au fost informați despre avantajele formării clusterului turistic.

Crearea clusterului are ca scop consolidarea capacităților furnizorilor de servicii turistice, a autorităților locale și regionale din Cahul, Reni, Galați, dar și dezvoltarea turismului transfrontalier și verde, prin promovarea cooperării și a schimbului de bune practici. Clusterul, în cadrul activității sale, va promova potenţialul turistic al regiunii, inclusiv turismul verde; va organiza evenimente de promovare a furnizorilor de servicii turistice care sunt parte a clusterului; va elabora  materiale promoționale și va dezvoltas rute turistice suplimentare în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre.

Totodată, clusterul va contribui la promovarea cooperării cu clusterele turistice din alte regiuni și țări, la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului transfrontalier, la creșterea schimbului de informații și bune practici între membrii săi, la extinderea geografică a clusterului prin atragerea de noi membri, la organizarea de traininguri pentru îmbunătățirea abilităților furnizorilor de servicii turistice, dar și la dezvoltarea politicilor regionale privind dezvoltarea turismului transfrontalier și verde.

Prezent la ședința de constituire a Clusterului turistic, Nicolae Dunas, președintele raionului Cahul, a declarat că: „Munca dumneavoastră în cadrul acestui proiect face ca cetățeanul să vadă un lucru realizat frumos în zona lui. Să simtă că el locuiește aici în partea de sud a țării noastre și respectiv în țările vecine. Avem prietenia care lasă momente frumoase, evenimente conturate clar, care îi ajută pe cetățenii noștri să dorească să rămână acasă”.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, liderul proiectului, a menționat: „Cel mai de preț este interacțiunea între agenții economici de la Cahul, Reni și Galați, o legătură care s-a construit în timp, cu mult efort. Ne dorim ca această regiune transfrontalieră, care are un potențial turistic inedit, să fie valorificată, astfel încât să aibă de câștigat toată lumea”.

Sergiu Rența, coordonatorul proiectului din partea Consiliului raional Cahul, a declarat: „Așteptările mele de la acest cluster, care va fi creat, sunt ca cetățenii din regiunea noastră să beneficieze de turism verde, ecologic, care să ne unească și să ne ajute să devenim mai buni”.

Cristian Munteniță, coordonator de proiect din partea Universității „Dunărea de Jos” din Galați, a afirmat: „Ne bucurăm că punem astăzi, cu ocazia acestei întâlniri, bazele acestui cluster, care reprezintă un rezultat al proiectului. Pentru început trebuie să ne dăm seama ce înseamnă un cluster, ce implică el și să-l formăm, un cluster care să rămână un rezultat palpabil al proiectului, care să aibă la rândul său rezultate, care să va unească și pe voi, agenții economici din cele trei țări”.

Oxana Efimenco, secretar al Primăriei Reni, Ucraina, a specificat: „Atunci când am depus aplicația la acest proiect, am avut unele așteptări pentru Ucraina, astăzi suntem nevoiți să ne adaptăm la situația impusă război, la care a trebuit să se adapteze întreaga societate ucraineană. Însă, pentru că situația puțin s-a mai stabilizat, și pentru că suntem poziționați geografic favorabil, existența unui cluster în domeniul turismului verde este foarte importantă, ceea ce deschide anumite oportunități pentru noi, ne va permite să dezvoltăm regiunea, să creăm locuri de muncă și să atragem turiștii”.

Afanasie Prepelița, expert în marketingul turistic al proiectului, a  arătat că: „Clusterul este o concentrare geografică de instituții, aflate în interconexiune într-un domeniu. Entitățile care fac parte dintr-un cluster concurează și cooperează între ele pentru a avea un beneficiu. Un cluster turistic mobilizează agenții economici pentru a crea, promova și valorifica un anumit produs dintr-o regiune. Clusterul turistic transfrontalier urmează să stimuleze dezvoltarea turismului verde de la frontieră, să crească calitatea serviciilor turistice și a numărului de turiști în regiune. Clusterul turistic este privit ca un model de dezvoltare regională, națională și internațională, și una dintre cele mai bune modalități de a crea destinații turistice atractive. Prin intermediul clusterului turistic se pun în valoare elementele turistice ale unui teritoriu”.

Mihai Țurcanu, membru al echipei de implementare a proiectului, a menționat: „Populația regiunii dunărene Cahul-Reni-Galați este numeroasă, se ridică la aproape 800 de mii de locuitori, iar cea mai mare parte se află în județul Galați. Un avantaj pentru dezvoltarea turismului verde sunt schimbările care se produc în regiune. Gradul de urbanizare este relativ redus și reprezintă o oportunitate de dezvoltare a turismului rural. Speranța de viață este relativ înaltă. Este remarcată disponibilitatea și dezvoltarea unui potențial relativ divers și bogat de resurse naturale, de sol, agroclimatice; dar și existența rezervațiilor cunoscute, a monumentelor naturii și a atracțiilor turistice cu potențial istoric și arhiologic. Este vorba și de poziționare favorabilă cu acces la Dunăre și mare, de potențialul ridical al persoanelor adulte, apte de muncă, apte de a dezvolta ramura turismului verde sau rural”.

Veaceslav Ioniță, expert în dezvoltarea afacerilor în cadrul proiectului, a declarat: „Uitându-se la experiența pe care au avut-o alte țări, Republica Moldova de câțiva ani depune eforturi pentru a crea clustere. Tot ce este necesar este să știm ce beneficii putem avea. Știu că există partea aceasta de concurență între oamenii de afaceri, dar există un lucru care îi unește. În relația cu statul aveți toți aceeași problemă. Haideți să lucrăm împreună, că sună mult mai puternic, și vocea voastră va fi cu mult mai puternică, dacă veți reuși să mergeți la guvern împreună, să aveți o singură voce, să cereți mai mulți bani pentru dezvoltarea turismului rural. Această formă de turism prinde la moment cel mai bine în Republica Moldova”.

Lucia Căpățînă, expert principal în turism al proiectului, a afirmat: „Oricine poate face parte dintr-un cluster turistic, de la persoană fizică, comunitate, primărie, grupuri de acțiune locală, asociațiile de băștinași etc. Clusterul este văzut ca un factor stimulator al progresului de dezvoltare, de atragere a investițiilor. Clusterul este cel care unește persoane fizice și juridice, cu interese diferite, dar care au un scop comun. Nu este obligatoriu să fie doar din domeniul turismului, dar domenii mai conexe, mai apropiate. Un alt avanataj care se integrează aici este creşterea calităţii vieţii”.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, afirmat în încheirea ședinței: „Ceea ce vrem noi să facem, constituirea acestui cluster, va fi în beneficiul agenților economici care vor să se dezvolte mai intens. Agenții economici pot fi membri în două sau mai multe clustere, nu văd o problemă de ce un agent economic din alt raion să nu fie parte a clusterului. Este importantă cooperarea dintre Consiliul raional Cahul, Universitatea din Galați, Consiliul județean Galați și Comunitatea teritorială Reni. Avem pregătite un șir de materiale informative care vor fi în interesul clusterului respectiv. Țintim să creăm un mecanism economic, care să fie în beneficiul tuturor”.

Mihai Malana, agent economic din Galați: „Sunt membru al unui cluster din Brăila. În România există o legislație care gentionează activitatea clusterelor. Acestea pot primi finanțare și sprijin, inclusiv din partea Guvernului. Aici înțeleg că va fi nevoie de a forma o asociație obștească , altfel îi va fi greu să existe. Mi-aș dori să fac parte și eu din acest cluster”.

Clusterul va fi o structură de tip asociativ cu organ de conducere, statut și va include furnizorii de servicii turistice din cele 3 regiuni. Membrii clusterului se vor întâlni regulat. Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul unui site, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră. APL-urile din cele 3 raioane vor contribui la sustenabilitatea instituțională prin sprijinirea activităților, promovarea clusterului și a abordării care favorizează toți actorii implicați.

În cadrul proiectului, a fost realizat un ghid practic pentru prestatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în turismul verde, a fost creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, o broșură informativă pentru turiști. Urmează să fie elaborat și un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați. Au fost organizate șase instruiri, două vizite de studiu, mese rotunde și ateliere de lucru în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice. Vor fi organizate și două festivaluri în perioada mai – iunie 2023 și realizate podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România).

Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Pentru a afla alte detalii legate de proiect, ne puteți contacta la adresa de email: idis.crossborderproject@gmail.com.

Un nou suport pentru refugiați și Direcțiile Generale de Asistență Socială a fost oferit de către echipa AO „Pro Cooperare Regională” în perioada lunii martie  în cadrul proiectului „Asistență rapidă și flexibilă pentru a răspunde nevoilor de urgență ale refugiaților ucraineni din Moldova”  din sursele Guvernului german.

Astfel, 1000 vouchere multifuncționale pentru produse alimentare (cu valoarea nominală de 700 MDL fiecare), 250 vouchere pentru îmbrăcăminte (cu valoarea nominală de 500 MDL fiecare) și 250 de vouchere pentru produse de igienă (cu valoarea nominală de 500 MDL fiecare), au fost distribuite cu titlu gratuit, în colaborare cu Direcțiile Generale Asistență Socială și Protecția Familiei din raioanele Florești, Drochia, Godeni și municipiul Bălți, refugiaților din Ucraina și cetățenilor moldoveni, care locuiesc în aceste zone.

Un număr de peste 680 de persoane au beneficiat de pe urma acestor distribuiri dintre care Florești - 141, Drochia - 157, Glodeni – 162 și Bălți- 223. Merită de menționat că în jur de 10% din totalul de beneficiari sau peste 70 de persoane social vulnerabile, cetățeni ai Republicii Moldova, la fel au beneficiat de aceste vouchere.

Printre beneficiarii voucherelor s-au regăsit, refugiații din centrele de plasament și/sau centrele comunitare, grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii, femeile, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap, minoritățile etnice și rasiale, cetățenii locali și familiile gazdă.

În același timp, pentru gestionarea mai eficientă a crizei refugiaților Direcțiile Generale Asistență Socială și Protecția Familiei din raioanele Florești, Drochia și Godeni au primit, cu titlu gratuit, câte un laptop , achiziționate în cadrul proiectului.

Activitatea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Asistență rapidă și flexibilă pentru a răspunde nevoilor de urgență ale refugiaților ucraineni din Moldova”   implementat de AO „Pro Cooperare Regională” și finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) prin intermediul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova”.

MAI MULTE ORGANIZAȚII ALE SOCIETĂȚII CIVILE, ÎNGRIJORATE DE SITUAȚIA TENSIONATĂ DIN SECTORUL JUSTIȚIEI, VIN CU RECOMANDĂRI PENTRU DEPĂȘIREA CRIZEI

Organizațiile societății civile se arată îngrijorate de situația tensionată din sectorul justiției. Potrivit experților, criza este cauzată de un șir de factori ce vin atât din interiorul sistemului judecătoresc, dar și din afara acestuia. 

Într-o declarație comună, publicată astăzi, 6 aprilie 2023, organizațiile societății civile susțin că situația tensionată din justiție este cauzată, inclusiv, de Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale din 31 martie 2023 prin care s-a dispus interzicerea demisiilor judecătorilor CSJ și suspendarea cererilor de demisie depuse anterior. Potrivit organizațiilor semnatare, situația de urgență nu trebuie utilizată pentru a interveni cu măsuri care urmăresc alte scopuri decât cele pentru care a fost introdusă. 

Un alt factor ține de demisiile judecătorilor Curții Supreme de Justiție (CSJ), depuse în ajunul aprobării de către Parlament a noii legi cu privire la CSJ. Acest fapt duce, practic, la blocarea activității CSJ către mijlocul lunii aprilie 2023. 

Totodată, Adunarea Generală a Judecătorilor a amânat alegerea judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) până la 28 aprilie 2023. Motivul pentru această amânare se referă la contestațiile împotriva hotărârilor Comisiei pre-vetting, care au rămas nesoluționate de CSJ, deși termenul legal pentru examinarea contestațiilor fusese depășit.

De asemenea, sunt îngrijorătoare declarațiile publice făcute de președintele Adunării Generale a Judecătorilor, Anatolie Țurcan, care a developat anumite intenții de filaj și colectare neautorizată de informații despre anumiți candidați pentru funcția de membru în CSM. În acest sens, organizațiile societății civile solicită Procuraturii să inițieze investigarea acestor intenții.

Printre alte recomandări ale organizațiilor semnatare se numără prezentarea publică a tuturor circumstanțelor care au stat la baza deciziei CSE din 31 martie 2023, asigurarea unui dialog incluziv în vederea operaționalizării noii componențe a CSM și votarea candidaților eligibili în acest organ. 

Mai mult, actualul CSM ar trebui să ajusteze, cu implicarea judecătorilor interesați, proiectul Regulamentului Adunării Generale a Judecătorilor până la următoarea Adunare Generală, iar corpul judecătoresc să asigure respectarea Constituției și îndeplinirea cu onoare și fără părtinire a atribuțiilor ce le revin conform statutului și jurământului de judecător. 

Organizațiile semnatare recomandă și partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova să asigure suport pentru autoritățile naționale în vederea promovării reformelor anunțate, inclusiv prin implementarea modificărilor recomandate de Comisia de la Veneția.  

La fel, se face apel și în adresa instituțiilor mass-media de a reflecta obiectiv evenimentele curente și să dea dovadă de diligență în selectarea surselor și a materialelor ce vizează subiectele din justiție, precum și să monitorizeze evoluțiile din sistemul judecătoresc.

Printre organizațiile semnatare se numără: 

1. Ambasada Drepturilor Omului; 

2. Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” (Expert-Grup); 

3. Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM); 

4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM); 

5. Comunitatea WatchDog.md (WatchDog.md); 

6. Fundația pentru Educație și Dezvoltare (FED Moldova); 

7. Institutul de Politici Publice (IPP); 

8. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM); 

9. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE); 

10. Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova).

Lista semnatarilor rămâne deschisă.

Declarația integrală este disponibilă pe acest link.

Podcastul Mai Departe explorează cum o idee transformată într-o afacere agroturistică a devenit motorul dezvoltării unei comunități locale

Într-un episod recent al podcastului Mai Departe, gazda Artur Gurău a discutat cu Helen Butacova, co-fondatoarea și co-proprietara pensiunii Hill and Valley din satul Teleșeu, raionul Orhei, despre experiența ei în construirea și gestionarea unei afaceri rurale inovatoare și sustenabile. Împreună, au explorat provocările și oportunitățile întâmpinate de micii antreprenori în Republica Moldova și rolul crucial al asociațiilor de business în dezvoltarea sectorului antreprenorial.

Cu o experiență în contabilitate și IT, Helen Butacova a decis să investească în agroturism, contribuind astfel la dezvoltarea acestui sector în Moldova. Amplasarea pensiunii Hill and Valley a fost aleasă strategic, ținând cont de importanța conexiunii cu natura și infrastructura localității. Helen a subliniat implicarea comunității în dezvoltarea afacerii și beneficiile investițiilor în Moldova, comparativ cu deschiderea unei afaceri peste hotare.

Procesul de planificare și deschidere a afacerii a fost o experiență de învățare pentru Helen, care a colaborat strâns cu comunitatea locală și a construit un turn de apă în 2023 pentru a asigura resursele necesare afacerii și locuitorilor. De asemenea, ea a vorbit despre provocările deschiderii unui restaurant de calitate în afara Chișinăului și importanța colaborării cu asociațiile din domeniu.

Schimbările recente în legislație au adus beneficii investitorilor străini, cetățenilor din diasporă și celor care muncesc de la distanță, creând oportunități pentru dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova. Pensiunea Hill and Valley își va deschide porțile pentru sezonul estival pe 13 mai, cu evenimente speciale dedicate vizitatorilor și comunității locale.

În ciuda numeroaselor responsabilități în familie și afacere, Helen Butacova rămâne optimistă și visează să creeze un model de afacere rurală de succes care să inspire și să susțină dezvoltarea comunităților locale. Acest episod al podcastului Mai Departe oferă o perspectivă interesantă asupra unui antreprenor pasionat și asupra modului în care o afacere inovatoare poate aduce împreună o comunitate și poate stimula dezvoltarea economică și socială.

Podcastul Mai Departe este dezvoltat de Rockit Moldova si este sprijinit de Western NIS Enterprise Fund, care susține proiecte de transformare și inițiative care promovează reformele în Ucraina și Moldova.