Pe 18 septembrie, în cadrul unui club de presă, am discutat cu reprezentanții mass-media dinamica reformelor realizate de către guvernarea de la Chișinău în implementarea recomandărilor din partea Comisiei Europene aferente capitolelor fundamentale ale procesului de aderare ce vizează domeniul justiției. 

Au fost supuse dezbaterilor principalele constatări și recomandări la acest subiect care se regăsesc în cadrul primului raport de monitorizare independentă „Evaluarea progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană”, lansat de către „Expert-Grup”, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”.

Autorii raportului au apreciat progresul înregistrat la capitolele din domeniul justiției cu următoarele scoruri:

• Reforma justiției (Scor mediu: 3p din 5p);
• Lupta cu corupția (Scor mediu: 3,3p din 5p);

Printre principalele evoluții la capitolul reforma justiției sunt menționate: formarea noilor componențe ale Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor din rândul candidaților care au promovat procedura de evaluare extraordinară; demararea procesului de evaluare a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător la Curtea Supermă de Justiție și Curțile de Apel; ajustarea cadrului normativ aferent activității Institutului Național al Justiției, în particular, prin introducerea unei mecanism de verificare a integrității candidaților la INJ; adoptarea legii privind noua hartă judiciară, dar și altele ce pot fi găsite în raportul integral.

O parte din priorități pentru perioada ce urmează sunt:

• Accelerarea procedurilor de evaluare extraordinară a candidaților la funcția de membru în CSM și completarea posturilor vacante rămase în Consiliu;

• Asigurarea unui proces eficient de suplinirea a deficitului de cadre în sistemul judecătoresc și cel al procuraturii, în eventualitatea unui val masiv de demisii.
• Operaționalizarea Colegiului de selecție și evaluare a performanțelor judecătorilor și a Colegiului disciplinar al judecătorilor precum și a Colegiului pentru selecția și evaluare a procurorilor

Cu referire la capitolul „Lupta cu corupția”, principalele evoluții remarcate de către autori au fost: adoptarea Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028, precum și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. 

De asemenea, la capitolul evoluții a fost remarcată decuplarea Procuraturii Anticorupție de Centrul Național Anticorupție, dar și separarea bugetului Procuraturii Anticorupție de cel al Procuraturii Generale. 

O parte din priorități pentru perioada ce urmează sunt:

• Consolidarea capacităților procuraturilor teritoriale pentru examinarea infracțiunilor de corupție;
• Definitivarea procedurilor de identificare a sediului și de reamplasare a Procuraturii Anticorupție, care să permită desfășurarea activităților în condiții optime;
• Implementarea recomandărilor din Raportul rundei a cincea de evaluare a GRECO și restanțele din Raportul rundei a patra de evaluare GRECO.

Mai multe detalii găsiți în raport și comunicat disponibile pe link: https://www.euromonitor.md/club-de-presa-evaluarea-progresului-republicii-moldova-in-implementarea-recomandarilor-comisiei-europene-din-domeniul-justitiei-in-contextul-procesului-de-aderare-la-uniunea-europeana/

Urmărește înregistrarea video a clubului de presă: 
https://rlive.md/club-de-presa-evaluarea-progresului-republicii-moldova-in-implementarea-recomandarilor-comisiei-europene-din-domeniul-justitiei-in-contextul-procesului-de-aderare-la-uniunea-europeana/

*Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, care este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”.

Sursă foto: MAEIE

După semnarea Acordul de Asociere, în 2014, Uniunea Europeană a devenit principalul partener și donator al Republicii Moldova, intensificându-și sprijinul financiar și tehnic acordat țării noastre. 

De atunci, viața de zi cu zi a moldovenilor s-a îmbunătățit simțitor. Dar cum anume? Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară vă prezintă câteva exemple concrete despre impactul acestui ajutor. 

• Au fost deschise mai multe afacerile locale și au fost create locuri de muncă locale

Uniunea Europeană a fost și rămâne un motor pentru economia Moldovei. Datorită fondurilor UE, peste 50.000 de întreprinderi mici și mijlocii au primit sprijin din partea UE și au fost create circa 33.000 de locuri de muncă noi în țară. Dacă ai un vecin, prieten sau poate chiar tu însuți lucrezi într-o afacere locală, este posibil să fie tocmai una sprijinită de UE. 

• Moldova a primit acces la piața europeană

Cu ajutorul Acordului de Liber Schimb cu UE, Moldova exportă circa 67% din produsele sale în Europa, fără taxe vamale. Acum poți procura produse moldovenești chiar dacă te afli într-o țară din UE. Acest lucru nu doar că ajută producătorii locali să își dezvolte afacerile, dar și sprijină economia Moldovei să crească. 

În ultimii ani, Europa a devenit cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând 53,7% din schimburile comerciale ale țării în 2023, în timp ce relațiile comerciale cu Rusia au scăzut semnificativ, ajungând acum să reprezinte doar 3,7% din tranzacțiile economice ale Moldovei.

• Tinerii și profesorii au acces la programe de mobilitate academică  

Dacă ai prieteni sau cunoști persoane care au studiat în străinătate s-ar putea să fie unul dintre cei 3.700 de studenți și profesori care au beneficiat de programele de mobilitate ale UE. Aceștia au avut ocazia să învețe sau să se formeze în universități europene, aducând acasă cunoștințe valoroase pentru viitorul Moldovei.

• Moldova a primit sprijin vital în situațiile de criză în care s-a pomenit

UE a fost alături de Moldova, în contextul pandemiei și al războiului din Ucraina, oferindu-i ajutor atât pentru sistemul medical cât și pentru gestionarea fluxul de refugiați.  

UE a mobilizat circa 1.2 mlrd. EURO sub formă de asistență umanitară și financiară pentru a ajuta Moldova să facă față multiplelor crize începând din toamna anului 2021.

În 2023, UE a alocat un fond suplimentar de 10 milioane de euro destinat sprijinirii refugiaților ucraineni din Moldova și familiilor care îi găzduiesc​.

Tot acest sprijin a întărit securitatea energetică a țării și i-a asigurat Moldovei și cetățenilor săi o stabilitate energetică.

• Au fost selectate două regiuni cheie pentru a fi dezvoltate economic, social și cultural 

În 2020, UE a selectat doua regiuni cheie - Ungheni și Cahul pentru a beneficia de un program pilot de dezvoltare și promovare de plan național și internațional. 

Grație suportului UE, până astăzi, în cele două regiuni cheie au fost investite 6.45 milioane Euro, s-au implementat 125 de proiecte care au produs schimbări pentru cel puțin 240.000 oameni, au fost create 227 locuri de muncă și au fost sprijinite 6 GAL-uri (grupuri de acțiune locală).

Distribuie acest articol să afle și prietenii tăi cât de mult sprijină UE dezvoltarea Moldovei!

Materialul face parte din campania de informare realizată de A.O. C.R.D.C.  în cadrul proiectului  „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

Helvetas Moldova a dat oficial startul celui de-al doilea an al proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”. Împreună cu partenerii noștri de la Biroul de Cooperare al Elveției în Moldova, HEKS/EPER Moldova, Norwegian Refugee Council, ANOFM, Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova și oaspeți distinși, am contabilizat succesele, provocările și lecțiile învățate în primul an al proiectului, precum și am prezentat strategiile și acțiunile din anul ce urmează.

Reflecții asupra celor realizate și planuri pentru viitor

Directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova, Guido Beltrani, a deschis evenimentul subliniind impactul pozitiv al programului elvețian: „Biroul de Cooperare Elvețiană a extins programul de finanțare pentru a sprijini refugiații și comunitățile vulnerabile din Moldova, concentrându-se pe promovarea oportunităților economice, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială.”

Yuliia Yanchenko, reprezentanta Helvetas Moldova pe sectorul Emergency Response, a evidențiat eforturile de până acum și a împărtășit obiectivele pentru anul următor: „Anul acesta, vom continua eforturile pentru activitățile în curs, dar ne vom concentra pe amplificarea impactului nostru prin dezvoltarea sistemului de referință pe baza portalului angajat.md al ANOFM, consolidând totodată serviciile de asistență juridică în domeniul muncii. Vom facilita dezvoltarea competențelor profesionale, în domeniul IT și agricultură, și vom promova antreprenoriatul prin cursuri specializate și granturi pentru start-up-uri.”

Reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și ai altor organizații partenere au subliniat importanța sprijinirii refugiaților și a comunităților vulnerabile din Moldova, concentrându-se pe integrarea pe piața muncii și dezvoltarea abilităților necesare pentru a obține un loc de muncă decent.

În cadrul evenimentului, Carolina Untila, Manager de Proiect Helvetas, Natalia Hadei, Manager de Proiect HEKS/EPER, și Olga Melnic, ICLA Coordinator la NRC, au enunțat realizările proiectului din perioada iulie 2023 – iunie 2024 și au vorbit despre planurile de viitor.

Obiective și acțiuni pentru al doilea an al proiectului

Al doilea an al proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială” se va concentra pe câteva direcții esențiale:

• Consolidarea capacității ANOFM: Vom continua să sprijinim ANOFM pentru a dezvolta un sistem de referință pe platforma angajat.md, facilitând accesul la servicii de asistență și angajare pentru refugiați și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.
• Extinderea serviciilor la nivel național: Vom extinde serviciile la nivelul întregii țări, pentru a asigura accesul tuturor la oportunitățile oferite de proiect.
• Integrarea componentelor juridice și de sprijin psihosocial: Ne vom concentra pe respectarea drepturilor și reglementărilor în domeniul ocupării forței de muncă, oferind asistență juridică specializată, în colaborare cu Norwegian Refugee Council (NRC). În același timp, vom dezvolta programe de sprijin psihosocial pentru a ajuta persoanele în vârstă să se integreze mai ușor pe piața muncii, cu sprijinul HEKS/EPER.
• Îmbunătățirea coordonării între parteneri: Vom continua să consolidăm colaborarea dintre parteneri, autorități locale, ONG-uri, platforme locale, angajatori și comunitățile deservite, pentru a crea un mediu favorabil integrării refugiaților și a persoanelor vulnerabile pe piața muncii.

Recunoștință și optimism pentru anul ce urmează

Helvetas Moldova își exprimă recunoștința pentru angajamentul și sprijinul obținut pe parcursul acestui proiect și este încrezătoare că activitățile viitoare vor aduce rezultate pozitive. Pornim cu toată încrederea într-un nou an dedicat promovării rezilienței, incluziunii economice și coeziunii sociale în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat în consorțiu de Helvetas Moldova, HEKS/EPER Moldova și Norwegian Refugee Council (NRC), cu suportul financiar al Guvernului Elveției.

Partener strategic de implementare: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Pentru al treilea an consecutiv, Secours populaire français a lansat campania "Pauvreté-Précarité" și a publicat rezultatele sondajului anual Ipsos privind sărăcia și precaritatea în Franța și Europa (inclusiv Moldova). Barometrul European al Sărăciei și Precarității a fost realizat în 10 țări europene: Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Regatul Unit, Moldova, Portugalia, România și Serbia. Studiul a fost realizat online între 13 iunie și 3 iulie 2024, pe un eșantion de 10.000 de persoane, reprezentative pentru populația națională cu vârsta de 18 ani și peste, în fiecare dintre cele 10 țări studiate.

Precaritatea rămâne o realitate îngrijorătoare în întreaga Europă

• Aproape o treime dintre europeni (29%) se consideră în prezent într-o situație precară, o situație îngrijorătoare în întreaga regiune și, în special, în Grecia și Moldova, unde aproape jumătate din populație declară că se află într-o situație precară (46% și, respectiv, 45%). Majoritatea europenilor (56%) afirmă că reușesc să se descurce, dar trebuie să fie atenți la cheltuieli. Doar 15% spun că se află într-o situație financiară bună.

• Aproape trei sferturi (72%) dintre cei care se consideră într-o situație precară afirmă că veniturile insuficiente sunt motivul principal al situației lor. Urmează cheltuielile neașteptate sau mari (31%) și, pe locul patru, datoriile excesive (17%). Deși problemele financiare sunt clar în fruntea listei de motive pentru precaritate, alți factori explicativi, cum ar fi problemele de sănătate fizică (19%) sau pierderea locului de muncă (13%) joacă, de asemenea, un rol important.

• Riscul de a cădea în precaritate rămâne o preocupare împărtășită de mulți europeni: mai mult de 2 din 5 europeni (43%) cred că există un risc ridicat de a ajunge în precaritate în următoarele luni. Cu toate acestea, această proporție este în scădere față de anul trecut (-5 puncte procentuale), într-un context de scădere a inflației.

O existență precară și o percepție pesimistă a condițiilor viitoare de viață

• Un procent semnificativ de europeni consideră că accesul la anumite lucruri este mai dificil pentru ei decât pentru generația părinților lor. Acest lucru este valabil mai ales în cazul locurilor de muncă stabile (53%) și locuințelor decente (46%), dar și în ceea ce privește asistența medicală (42%) și vacanțele (41%).

• Europenii sunt chiar mai pesimiști în privința generațiilor viitoare. Ei cred că situația se va înrăutăți pentru generațiile viitoare, care vor avea mai multe dificultăți în obținerea unui loc de muncă stabil (60%), a unei locuințe decente (59%), a accesului la îngrijiri medicale (52%) și la condiții bune de muncă (50%).

• Acest pesimism vine într-un moment în care europenii asistă la precaritatea vieții lor de zi cu zi. De fapt, un număr semnificativ de respondenți au afirmat că există multe persoane aflate în situații precare în cartierul lor (40%), la locul de muncă (31%) și printre familia sau prietenii lor (28%). Acest sentiment este deosebit de puternic în țările din Europa de Sud și de Est.

Munca nu înseamnă neapărat o situație financiară stabilă

• În prezent, a avea un loc de muncă nu înseamnă neapărat a avea o situație financiară stabilă. De fapt, mai mult de o treime dintre europenii care muncesc (35%) spun că venitul lor din muncă nu este suficient pentru a acoperi toate cheltuielile.

• Situația este și mai îngrijorătoare în Moldova, unde mai mult de jumătate dintre persoanele care lucrează nu reușesc să își acopere toate cheltuielile doar din salariu (58%). În Portugalia, Grecia și Serbia, aproape jumătate dintre lucrători se află într-o situație similară.

Majoritatea europenilor au fost nevoiți să facă sacrificii din cauza situației financiare dificile

• Mai mult de jumătate dintre europeni (52%) au experimentat recent cel puțin o situație de lipsuri din cauza situației lor financiare. Activitățile de recreere sunt primele care sunt sacrificate: mai mult de 2 părinți din 3 nu au putut să participe la ieșiri în familie sau la activități de recreere (68%) și o proporție similară de europeni nu și-au putut permite să iasă (62%).

• Mai mult de unul din doi europeni (58%) a fost nevoit să reducă călătoriile, iar 51% nu au putut să își cumpere haine noi atunci când cele vechi s-au uzat. O proporție similară (46%) nu poate întotdeauna să se îngrijească de aspectul lor fizic.

• Mai îngrijorător este faptul că unii europeni au fost nevoiți să renunțe la lucruri esențiale, cum ar fi tratamentul medical atunci când au o problemă de sănătate (34% au experimentat acest lucru) sau să sară peste o masă când le era foame (27%).

• Grecia și Moldova rămân țările în care oamenii sunt cei mai predispuși să se priveze din cauza lipsei de resurse financiare: 67% dintre moldoveni și 63% dintre greci au experimentat cel puțin o situație de lipsuri în ultimele 6 luni.

O situație financiară complicată care este o sursă de anxietate pentru mulți europeni

• Aproape unul din cinci europeni (19%) spun că se află în prezent într-o situație financiară complicată. Această proporție este și mai mare în Grecia, Moldova și Serbia (34%, 29% și 21%, respectiv).

• Mulți europeni care au dificultăți în a face față cheltuielilor au, de asemenea, sentimente negative față de situația lor. Aproximativ 7 din 10 se simt anxioși sau speriați, triști sau deprimați și rușinați (72%, 69% și 62%, respectiv).

• Această anxietate se reflectă și în preocuparea europenilor față de situația lor financiară și capacitatea lor de a face față unor elemente neașteptate. Mai mult de jumătate dintre europeni spun că sunt îngrijorați cu privire la capacitatea lor de a face față inflației alimentare (60%), cheltuielilor neașteptate (58%) sau creșterii prețurilor la combustibil (58%). Mai mult de 4 din 10 sunt, de asemenea, preocupați de capacitatea lor de a-și plăti facturile la sfârșitul lunii.

Dar există o dorință puternică de solidaritate în rândul europenilor

• În ciuda acestui context dificil, europenii sunt dispuși să manifeste solidaritate. Marea majoritate a europenilor spun că sunt pregătiți să își ajute rudele din punct de vedere financiar (75%, inclusiv 30% care deja fac acest lucru), dar sunt, de asemenea, pregătiți să doneze obiecte (69%) sau bani (58%) unei organizații caritabile.