ȘTIRI SOCIALE

Scopul războiului hibrid rusesc în Republica Moldova este subminarea încrederii populației în instituțiile de stat și de guvernare, iar metodele de agresiune constau în alterarea preferințelor și percepțiilor populației prin manipularea dependenței economice a Moldovei și prin operațiuni de influență, care includ și alimentarea deliberată a corupției în scopul obținerii influenței politice

Acestea sunt concluziile principale a notei analitice elaborate de Dumitru Mînzărari, de la Universitatea Michigan-Ann Arbor și cercetător afiliat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul proiectului ,,Tineri pentru NATO – 70 de Ani de Pace și Securitate în Europa’’, implementat de IPRE.

„O eroare a guvernărilor Republicii Moldova și experților autohtoni ar fi preluarea directă de la statele occidentale a interpretărilor privind amenințările hibride. După cum am indicat în cercetarea dată, fiecare stat are condițiile sale specifice, care îi determină vulnerabilitățile. Statele occidentale au un nivel avansat de computerizare a administrării publice, economiei naționale și infrastructurii. Astfel, atacurile cibernetice pot aduce daune considerabile acestor țări, în sensul distrugerilor economice și subminării încrederii populației în guvernele occidentale și capacității acestora de a o proteja”, consideră Dumitru Mînzărari.

În contextul datelor analizate, autorul notei analitice vine cu un șir de recomandări de politici pentru a ajuta Republica Moldova să reziste eficient agresiunii hibride externe. Unele dintre ele coincid cu recomandările experților occidentali. De exemplu, aceștia sugerează guvernelor occidentale să asigure o coordonare eficientă între agențiile de informații și contrainformații; consolidarea instituțiilor statului și asigurarea transparenței în domeniul financiar-bancar, infrastructural și media; dar și generarea costurilor pentru acțiunile de agresiune hibridă a Rusiei. Astfel, autoritățile Republicii Moldova sunt invitate să atragă o mai mare atenție următoarelor acțiuni:

• Examinarea detaliată ale exemplelor de agresiune hibridă din partea Rusiei, explorând detalii, care nu au ajuns să fie cunoștință publică. În baza acestora, să elaboreze o hartă exactă a mecanismului de agresiune hibridă folosit de Rusia în Republica Moldova;
• În bază acestei hărți, să identifice cele mai vulnerabile puncte în capacitatea națională de răspunde războiului hibrid și să exploreze aceste cunoștințe la crearea unui Sistem de Avertizare Timpurie pentru agresiune hibridă;
• La fel în baza acestei hărți, să elaboreze un Sistem de Răspuns Timpuriu, care să combine capacitățile naționale de informații, contrainformații, militare și de asigurare a ordinii publice;
• Să creeze agenții naționale independente de informații militare și, separat, contrainformații. Acestea au devenit domenii foarte tehnice și, în contextul războiului hibrid, sunt instrumente principale de răspuns al statului, în special la etapa de avertizare timpurie;
• Este important, ca guvernarea să examineze relațiile sale economice și să identifice sectoarele , în care interesul politic domină interesul economic. Pe durată medie si lungă, refuzul de la astfel de interacțiuni economice (cu Rusia) ar salva Moldova de la pierderi mari economice, dar și politice. De fapt, Rusia s-a adeverit drept un partener instabil, care a explorat domeniul economic pentru a submina suveranitatea politică si securitatea partenerilor săi economici;
• Moldova urmează să examineze minuțios căi eficiente de asigurare a suveranității sale în spațiul informațional. În pofida presiunii partenerilor străini, această măsură va oferi beneficii economice, sociale și politice considerabile, inclusiv prin consolidarea capacității statului de a rezista agresiunii hibride, consolidarea coeziunii sociale și reducerea conflictelor în societate;
• Autoritățile moldovenești urmează să investească eforturi și resurse, cu asistența partenerilor de dezvoltare, în edificarea capacităților naționale de comunicare strategică. Aceste resurse ar fi concentrate pe rezistența contra operațiunilor de influență străine maligne;
• Toate aceste acțiuni necesită o arhitectură organizațională, instituțională și logistică de natură care lipsește în Moldova, care ar urma să asigure coordonarea și cooperarea strânsă cu partenerii externi. În acest sens, o posibilă soluție ar fi inițierea negocierilor cu Uniunea Europeană pentru deschiderea în Republica Moldova a unei Misiuni de Asistență UE, care să ajute Moldova la consolidarea capacităților de contracarare a agresiunii hibride prin consolidarea rezilienței statale și sociale, în conformitate cu Strategia Globală a Uniunii Europene.
• Autoritățile Republicii Moldova ar urma să intensifice cooperarea în domeniul politico-militar și de securitate și cu Statele Unite, pentru a obține asistență tehnică și sprijin în consolidarea capacităților de rezistență la agresiune hibridă.

Pentru mai multe detalii consultați nota analitică aici.

Menționăm că nota analitică a fost realizat în cadrul proiectului ,,Tineri pentru NATO – 70 de Ani de Pace și Securitate în Europa’’. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova și portalul Diez.md, cu suportul Diviziunii pentru Diplomație Publică a NATO.