Институт Обучения в Развитии „MilleniuM” организует 23 и 24 февраля 2024 г. мероприятие Живая библиотека, где книги - это сами люди, рассказывающие свои удивительные истории!

В этот раз фокус будет на гражданах Украины, среди которых и подростки, и взрослые, делятся своим опытом и практикой успешной адаптации в Молдове.

Мы представляем первую живую книгу которую Вы сможете прочитать 23 февраля в 17:00 📚Знакомьтесь с Егором, молодым человеком, чья история „Путь изменения - от закрытого человека, к социально активному персонажу” будет вдохновлять каждого из вас. Егор делится своим опытом и внутренними перемещениями, которые привели его к значимым изменениям в его жизни. Сквозь его историю вы узнаете о смелости, решимости и важности открытия себя для мира вокруг.

❗️Для участия заполните форму  https://forms.gle/QTRphryTTk3a8ePg7

Наш адрес: Кишинев, ул. Штефан чел Маре 196

Институт Обучения в Развитии „MilleniuM” организует 23 и 24 февраля 2024 г. мероприятие Живая библиотека, где книги - это сами люди, рассказывающие свои удивительные истории! В этот раз фокус будет на гражданах Украины, среди которых и подростки, и взрослые, делятся своим опытом и практикой успешной адаптации в Молдове.

Живые книги - это украинцы, которые нашли убежище в Молдове и готовы поделиться своими уникальными историями.
Читатели это Вы - любознательные посетители, готовые погрузиться в мир разнообразных опытов и переживаний.

Вас ждут
📚📖Живые истории: Встречайтесь с удивительными людьми, которые на своем жизненном пути стали настоящими книгами.
📚📖Положительные практики: Узнайте о том, как украинские беженцы успешно интегрируются в молдавское общество и находят радость в новой жизни.
📚📖Ответы на ваши вопросы: Персональные встречи и открытый диалог для того, чтобы вы могли задать свои вопросы и узнать больше.

Почему стоит присоединиться?

*Получите уникальные взгляды на жизнь, о которых вы, возможно, даже не задумывались.
*Встречайтесь с удивительными людьми и расширяйте свой кругозор.
*Узнавайте о силе человеческого духа и способности преодолевать трудности.Не пропустите этот уникальный опыт, где каждая история - это шанс научиться, вдохновиться и поддержать тех, кто сделал шаг в новую жизнь.

❗️Для участия заполните форму  https://forms.gle/QTRphryTTk3a8ePg7

Наш адрес: Кишинев, ул. Штефан чел Маре 196

În vara anului 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legea care a permis proprietarilor de mașini cu numere de înmatriculare străine să-și înregistreze vehiculele în țară cu o reducere semnificativă de 70% la acciza plătită. Această politică publică, de la bun început, a ridicat mai multe semne de întrebare privind corectitudinea față de ceilalți cetățeni care au achitat accizele integrale la procurarea unui automobil, dar și asupra modului în care politicile fiscale utilizate de către autorități se aliniază cu angajamentele de protecție a mediului și obiectivele de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.

Potrivit datelor furnizate de Serviciul Vamal, în perioada 1 iulie 2023 - 31 ianuarie 2024, au fost înregistrate în regim vamal 11,406 mijloace de transport, bugetul încasând peste MDL 328 milioane. Dacă proprietarii acestor automobile ar fi achitat accizele integral, atunci bugetul de stat ar fi urmat să încaseze aproximativ 1 miliard de lei. Astfel, autoritățile oferind această facilitate fiscală, au ratat venituri de MDL 765 milioane, subvenționând și permițând înregistrarea mașinilor poluante pe diesel.

Aceasta este una dintre concluziile principale ale unei note analitice elaborate de Stanislav Ghilețchi, Directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a analizat efectele politicii publice implementate de către autorități.

Potrivit autorului, un aspect de interes major a fost impactul asupra mediului. Analiza a relevat că o proporție semnificativă a automobilelor înregistrate au o vârstă considerabilă, 67% dintre acestea având peste 16 ani. După tipul combustibilului, 89% dintre automobilele înregistrate cu reducere utilizează motorină, iar 11% utilizează benzină. Totodată, 44% dintre automobile aveau o capacitate cilindrică a motorului cuprinsă între 2000 și 2999 cm³. Astfel, putem constata faptul că automobilele înregistrate indică un potențial ridicat de poluarea mediului.

„Inițiativa respectivă a fost în contradicție cu celelalte documente de politici în vigoare, care dimpotrivă concentrează eforturile pentru diminuarea nivelului de poluare, dar și înnoirea parcului rulant din Republica Moldova, care deja înregistrează indicatori nesatisfăcători. Conform Registrului de stat al transporturilor, ponderea autovehiculelor cu vârsta de peste 10 ani a crescut de la 68,5% în anul 2014 la 80% în 2021”, este de părere Stanislav Ghilețchi.

Aceste rezultate subliniază necesitatea de a examina cu atenție politicile fiscale în domeniul transportului pentru a asigura coerența și alinierea cu alte politici publice. Este esențial ca deciziile guvernamentale să reflecte obiectivele strategice ale țării și să ia în considerare impactul asupra mediului și societății în ansamblu, fără elaborarea politicilor publice înguste care ridică întrebări cu privire la eficacitatea și eficiența utilizării banului public.

Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. Integrarea mai accelerată a prevederilor de mediu în politicile din domeniul transportului. Un nou regulament privind inspecția tehnică periodică urma să fie aprobat încă în anul 2018. În ultimii 5 ani, aprobarea acestuia a fost amânată de mai multe ori. În acest context, recomandăm accelerarea procesului de elaborare, consultare și aprobare.
2. Aprobarea politicilor publice în baza unui proces de analiză a impactului și cuantificării costurilor și beneficiilor. Deși la nivelul Guvernului a fost aprobat Ghidul metodologic pentru evaluarea ex-ante a impactului politicilor publice, autoritățile nu îl utilizează atunci când inițiază implementarea diverselor politici publice. Politicile publice nu pot produce rezultate și genera schimbări, dacă acestea sunt aprobate fără o înțelegere bună a impactului fiscal, administrativ, economic, social și a efectelor asupra mediului înconjurător.
3. Sporirea coerenței între documentele de planificare și politicile publice elaborate la nivelul administrației publice centrale. Documentele de politici sectoriale trebuie să fie corelate cu Strategia Națională de Dezvoltare Moldova Europeană 2030 și cu cadrul bugetar pe termen mediu. Existența contradicțiilor în politicile publice implementate va afecta coerența planificării și ar putea submina inclusiv și viteza procesului de aliniere la legislația Uniunii Europene.
4. Evaluarea impactului   Toate   politicile aprobate de către autorități, inclusiv modificările de taxe, impozite și accize ar trebuie să fie cuantificate la  etapa  inițială  de  elaborare.  Analiza  detaliată  a veniturilor  și  costurilor  este  esențială  pentru asigurarea unei fundamentări solide și transparente a politicilor publice.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

Prezenta notă analitică a fost  elaborată în cadrul  proiectului IPRE „Analize  Tematice  a  politicilor  publice”, realizat cu susținerea  Fundației  Konrad  Adenauer  (KAS)  în Republica  Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia KAS. 

La data de 12 decembrie 2023 Ministerul Justiției a publicat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (privind revizuirea hărții judiciare). Prin acest proiect Ministerul Justiției intervine cu propuneri de modificare a hărții judiciare prin redistribuirea unor sedii ale judecătoriilor Bălți, Cimișlia, Edineț, Cahul, Strășeni, Comrat, Drochia, Hâncești și Ungheni.

La fel, prin acest proiect de lege Ministerul Justiției propune reconfigurarea curților de apel prin redenumirea și reorganizarea acestora în Curtea de Apel Centru, Curtea de Apel Nord și Curtea de Apel Sud.

În luna decembrie 2023 , Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a formulat o Notă de Poziție pe marginea proiectului de lege în cauză, precum și o opinie adițională în cadrul exercițiului de avizare repetată a respectivului proiect de lege în ianuarie curent.

În acest context, IPRE, în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), a organizat, miercuri, 14 februarie 2024, primul dialog de politici #Justice4Moldova, cu privire la revizuirea hărții judiciare.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor:

Angela Popil, Membră, Grupul de Experți în Domeniul Justiției, IPRE: „Harta judiciară în noul format a fost aplicată în 2017 și ca rezultat a evoluării acestei legi, care a fost aprobată în 2016, s-au inițiat mai multe studii privind evaluarea modificărilor propuse atunci. Ca rezultat, avem un proiect de lege, elaborat de Ministerul Justiției, prin care se propune o intervenție destul de serioasă în harta judecătorească de astăzi. Această inițiativă a venit la avizare la 12 decembrie 2023, prin care, am constatat noi, se propun intervenții în partea care se referă, atât la infrastructura instanțelor judecătorești de nivel întâi, cât și la cele de apel. În principal, atunci când vorbim despre reconfigurarea instanțelor judecătorești de nivelul întâi, acesta viza transferul unor sedii secundare de la anumite judecătorii la altele. La instanțele de apel s-a propus redenumirea instanțelor de apel, pornind de la inițiativele de reformă a administrației publice pe regiuni (Centru, Nord și Sud), astfel ca Curtea de Apel Bălți să fie redenumită „Nord”, cea din Chișinău „Centru” și cele de la Cahul și Comrat să fie reorganizate într-o singură curte de apel Sud. Astfel, analizând proiectul de lege în prima etapă, noi am considerat că aceasta, mai mult sau mai puțin, satisface cerințele sistemului judecătoresc de reconfigurare a instanțelor judecătorești. Este necesar în situația în care se impune intervenții din perspectiva organizării eficiente a instanțelor judecătorești, pentru că trebuie să se ia în considerare atât volumul de lucru per instanță judecătorească, judecător, concentrația instanțelor la numărul de populație, reieșind din numărul populației. Chiar dacă am salutat această decizie, prin opinia noastră din 22 decembrie 2023, noi am formulat unele recomandări în situația în care am considerat că necesită o mai bună argumentare a acestei decizii. De exemplu, am fost de acord cu transferul judecătoria Leova la cea din Hâncești, însă nu am acceptat propunerea de creare a unei instanțe independente în orașul Ialoveni, separată de judecătoria din Hâncești, în situația în care această propunere nu a fost justificată. Propunerile noastre au fost comunicate Ministerului Justiției și am observat că, după expedierea la avizare repetată a acestui proiect de lege, marea majoritate a recomandărilor noastre au fost acceptate de către autori”.

Sorin Popescu, Director Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești: „Trebuie să înțelegem că din ceea ce reiese din obiectivul proiectului este următoarea – consolidarea capacităților instituționale ale instanțelor judecătorești, îmbunătățirea actului de justiție și sporirea eficienței instanțelor, asigurarea cât mai bună a fondurilor publice alocate acestora, crearea condițiilor administrative și reconfigurarea circumscripțiilor instanțelor de apel. Iată din acestea noi trebuie să reieșim atunci când examinăm propunerile. Aș vrea să menționez că avem alte recomandări importante la reorganizarea hărții judecătorești. E vorba de factorii cheie, cum ar fi densitatea populației, iar recomandările spun că o instanță trebuie să acopere nu mai puțin de 100 de mii de locuitori. Avem și dimensiunea instanței, unde este menționat că pentru specializarea judecătorilor este necesar 10-12 judecători ca să fie specializați pe diferite aspecte și cauze. Nu mai puțin important este și fluxul de muncă. CEPEJ recomandă aproximativ 53 de dosare judecător/lună. La fel este important și localizarea geografică, infrastructura și transportul. Pe lângă aceasta noi avem și niște factori adiționali cum ar fi – informatizarea/digitalizarea instanțelor, facilitățile instanțelor și complexitatea culturală, dar și cât este de dezvoltată localitatea etc. Astfel, pe parcursul anului 2023 noi am avut mai multe runde de discuții pe acest proiect. Acesta practic este o continuitate a lucrului efectuat de Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece anterior au fost efectuate mai multe studii. Și, ași vrea să menționez, că o soluție ideală nu poate să existe la etapă de reorganizare, de aceea noi trebuie să reieșim din criteriile menționate de mine anterior și necesitățile cetățenilor”.

Ion Guzun, Membru, Consiliul Superior al Magistraturii: „Eu mă bucur că acest proiect a reapărut în atenția publică, pentru că timp de 7 ani noi mai mult am simulat că există o implementare a acestei legi. Pe parcursul ultimului an calendaristic, au fost foarte multe runde de discuții, iar noi la CSM de două ori am avizat acest proiect de lege. Deci, eu cred că am discutat suficient pentru a avea o claritate despre opțiunile finale ce ține de circumscripțiile instanțelor judecătorești noi și Curților de Apel. În opinia mea, noi trebuie să mergem de la o premisă că Judecătoria și Curtea de Apel Chișinău, indiferent de opțiunile care sunt, vor fi cele mai mari instanțe. Întrebarea este în ce măsură noi putem descărca Curtea de Apel și cât de mult noi putem să aducem mai mulți judecător la instanța din Chișinău. Cred că acest proiect de lege clarifică acest lucru. De asemenea, eu vreau să menționez că indiferent de cum noi structurăm aceste instanțe mai mici noi trebuie să lăsăm două sedii strategice, care ține de localitatea Varnița și Ustia. Noi trebuie să fim de cetățenii noștri mai aproape și nu cred că impactul acestor instanțe mici ar putea să afecteze foarte mult conceptul de reorganizare a instanțelor judecătorești. Astfel, noi avem acum un consens, iar noi la CSM trebuie să vedem cum putem demara anumite reforme pe competența noastră”. 

Vladislav Gribincea, Director programul Justiție, CRJM: „Această reformă nu este despre astăzi, despre ieri și nici despre mâine. Este despre cum va arăta justiția noastră în 20 sau chiar 50 de ani, fiindcă ea nu poate fi făcută la fiecare 3-5 ani sau în fiecare legislatură. De aceea, deciziile care vor fi luate trebuie să fie în baza datelor obiective, fără preferințe, cu inima fierbinte, dar cu mintea trează. Înțeleg că este incomod, dar haideți să ne gândim obiectiv. Noi vorbim de o reformă de comasare a 40 de sedii a judecătoriilor în mai puține. Noi spunem că e foarte dureros. Noi optimizăm spitale și școli pentru a da calitate. Dar, în școală persoanele călătoresc în fiecare zi. În justiție, statistic, persoanele merg de 2-3 ori în viață. Deci, este incomod, deoarece administrația locală nu vrea să piardă controlul direct asupra sediilor în care se află. Doi. Este incomod însăși pentru judecători, deoarece mulți din ei vor trebui să își schimbe locul unde lucrează sau trăiesc. Și, trei – reforma schimbă modul de lucru de astăzi. Deci, am auzit multe critici despre reformă, dar care nu sunt despre reformă, deoarece reforma a fost făcut doar pe hârtie, dar schimbări nu au fost făcute. Dacă vorbim despre reformă atunci este despre situația actuală, ceea ce este o justificare a reformei. Această reformă nu poate merge singură. Ea trebuie să meargă împreună cu digitalizarea justiției, iar acesta este un tendință generală, deoarece nu mai contează care este distanța fizică a persoanei de la locul unde trăiește până la judecătorie. Și doi. Este nevoie de simplificarea procedurilor judiciare, adică digitalizarea, teleconferințele. Deci, acestea trebuie să meargă mână în mână cu optimizarea”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Poliție și Reforme Europene (IPRE), în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și co-finanțat de Fundația Soros Moldova.