În vara anului 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legea care a permis proprietarilor de mașini cu numere de înmatriculare străine să-și înregistreze vehiculele în țară cu o reducere semnificativă de 70% la acciza plătită. Această politică publică, de la bun început, a ridicat mai multe semne de întrebare privind corectitudinea față de ceilalți cetățeni care au achitat accizele integrale la procurarea unui automobil, dar și asupra modului în care politicile fiscale utilizate de către autorități se aliniază cu angajamentele de protecție a mediului și obiectivele de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.
Potrivit datelor furnizate de Serviciul Vamal, în perioada 1 iulie 2023 - 31 ianuarie 2024, au fost înregistrate în regim vamal 11,406 mijloace de transport, bugetul încasând peste MDL 328 milioane. Dacă proprietarii acestor automobile ar fi achitat accizele integral, atunci bugetul de stat ar fi urmat să încaseze aproximativ 1 miliard de lei. Astfel, autoritățile oferind această facilitate fiscală, au ratat venituri de MDL 765 milioane, subvenționând și permițând înregistrarea mașinilor poluante pe diesel.
Aceasta este una dintre concluziile principale ale unei note analitice elaborate de Stanislav Ghilețchi, Directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a analizat efectele politicii publice implementate de către autorități.

Potrivit autorului, un aspect de interes major a fost impactul asupra mediului. Analiza a relevat că o proporție semnificativă a automobilelor înregistrate au o vârstă considerabilă, 67% dintre acestea având peste 16 ani. După tipul combustibilului, 89% dintre automobilele înregistrate cu reducere utilizează motorină, iar 11% utilizează benzină. Totodată, 44% dintre automobile aveau o capacitate cilindrică a motorului cuprinsă între 2000 și 2999 cm3. Astfel, putem constata faptul că automobilele înregistrate indică un potențial ridicat de poluarea mediului.
„Inițiativa respectivă a fost în contradicție cu celelalte documente de politici în vigoare, care dimpotrivă concentrează eforturile pentru diminuarea nivelului de poluare, dar și înnoirea parcului rulant din Republica Moldova, care deja înregistrează indicatori nesatisfăcători. Conform Registrului de stat al transporturilor, ponderea autovehiculelor cu vârsta de peste 10 ani a crescut de la 68,5% în anul 2014 la 80% în 2021”, este de părere Stanislav Ghilețchi.
Aceste rezultate subliniază necesitatea de a examina cu atenție politicile fiscale în domeniul transportului pentru a asigura coerența și alinierea cu alte politici publice. Este esențial ca deciziile guvernamentale să reflecte obiectivele strategice ale țării și să ia în considerare impactul asupra mediului și societății în ansamblu, fără elaborarea politicilor publice înguste care ridică întrebări cu privire la eficacitatea și eficiența utilizării banului public.
Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:
Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.
Prezenta notă analitică a fost elaborată în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia KAS.
La data de 12 decembrie 2023 Ministerul Justiției a publicat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (privind revizuirea hărții judiciare). Prin acest proiect Ministerul Justiției intervine cu propuneri de modificare a hărții judiciare prin redistribuirea unor sedii ale judecătoriilor Bălți, Cimișlia, Edineț, Cahul, Strășeni, Comrat, Drochia, Hâncești și Ungheni.
La fel, prin acest proiect de lege Ministerul Justiției propune reconfigurarea curților de apel prin redenumirea și reorganizarea acestora în Curtea de Apel Centru, Curtea de Apel Nord și Curtea de Apel Sud.
În luna decembrie 2023 , Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a formulat o Notă de Poziție pe marginea proiectului de lege în cauză, precum și o opinie adițională în cadrul exercițiului de avizare repetată a respectivului proiect de lege în ianuarie curent.
În acest context, IPRE, în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), a organizat, miercuri, 14 februarie 2024, primul dialog de politici #Justice4Moldova, cu privire la revizuirea hărții judiciare.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor:
Angela Popil, Membră, Grupul de Experți în Domeniul Justiției, IPRE: „Harta judiciară în noul format a fost aplicată în 2017 și ca rezultat a evoluării acestei legi, care a fost aprobată în 2016, s-au inițiat mai multe studii privind evaluarea modificărilor propuse atunci. Ca rezultat, avem un proiect de lege, elaborat de Ministerul Justiției, prin care se propune o intervenție destul de serioasă în harta judecătorească de astăzi. Această inițiativă a venit la avizare la 12 decembrie 2023, prin care, am constatat noi, se propun intervenții în partea care se referă, atât la infrastructura instanțelor judecătorești de nivel întâi, cât și la cele de apel. În principal, atunci când vorbim despre reconfigurarea instanțelor judecătorești de nivelul întâi, acesta viza transferul unor sedii secundare de la anumite judecătorii la altele. La instanțele de apel s-a propus redenumirea instanțelor de apel, pornind de la inițiativele de reformă a administrației publice pe regiuni (Centru, Nord și Sud), astfel ca Curtea de Apel Bălți să fie redenumită „Nord”, cea din Chișinău „Centru” și cele de la Cahul și Comrat să fie reorganizate într-o singură curte de apel Sud. Astfel, analizând proiectul de lege în prima etapă, noi am considerat că aceasta, mai mult sau mai puțin, satisface cerințele sistemului judecătoresc de reconfigurare a instanțelor judecătorești. Este necesar în situația în care se impune intervenții din perspectiva organizării eficiente a instanțelor judecătorești, pentru că trebuie să se ia în considerare atât volumul de lucru per instanță judecătorească, judecător, concentrația instanțelor la numărul de populație, reieșind din numărul populației. Chiar dacă am salutat această decizie, prin opinia noastră din 22 decembrie 2023, noi am formulat unele recomandări în situația în care am considerat că necesită o mai bună argumentare a acestei decizii. De exemplu, am fost de acord cu transferul judecătoria Leova la cea din Hâncești, însă nu am acceptat propunerea de creare a unei instanțe independente în orașul Ialoveni, separată de judecătoria din Hâncești, în situația în care această propunere nu a fost justificată. Propunerile noastre au fost comunicate Ministerului Justiției și am observat că, după expedierea la avizare repetată a acestui proiect de lege, marea majoritate a recomandărilor noastre au fost acceptate de către autori”.
Sorin Popescu, Director Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești: „Trebuie să înțelegem că din ceea ce reiese din obiectivul proiectului este următoarea – consolidarea capacităților instituționale ale instanțelor judecătorești, îmbunătățirea actului de justiție și sporirea eficienței instanțelor, asigurarea cât mai bună a fondurilor publice alocate acestora, crearea condițiilor administrative și reconfigurarea circumscripțiilor instanțelor de apel. Iată din acestea noi trebuie să reieșim atunci când examinăm propunerile. Aș vrea să menționez că avem alte recomandări importante la reorganizarea hărții judecătorești. E vorba de factorii cheie, cum ar fi densitatea populației, iar recomandările spun că o instanță trebuie să acopere nu mai puțin de 100 de mii de locuitori. Avem și dimensiunea instanței, unde este menționat că pentru specializarea judecătorilor este necesar 10-12 judecători ca să fie specializați pe diferite aspecte și cauze. Nu mai puțin important este și fluxul de muncă. CEPEJ recomandă aproximativ 53 de dosare judecător/lună. La fel este important și localizarea geografică, infrastructura și transportul. Pe lângă aceasta noi avem și niște factori adiționali cum ar fi – informatizarea/digitalizarea instanțelor, facilitățile instanțelor și complexitatea culturală, dar și cât este de dezvoltată localitatea etc. Astfel, pe parcursul anului 2023 noi am avut mai multe runde de discuții pe acest proiect. Acesta practic este o continuitate a lucrului efectuat de Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece anterior au fost efectuate mai multe studii. Și, ași vrea să menționez, că o soluție ideală nu poate să existe la etapă de reorganizare, de aceea noi trebuie să reieșim din criteriile menționate de mine anterior și necesitățile cetățenilor”.
Ion Guzun, Membru, Consiliul Superior al Magistraturii: „Eu mă bucur că acest proiect a reapărut în atenția publică, pentru că timp de 7 ani noi mai mult am simulat că există o implementare a acestei legi. Pe parcursul ultimului an calendaristic, au fost foarte multe runde de discuții, iar noi la CSM de două ori am avizat acest proiect de lege. Deci, eu cred că am discutat suficient pentru a avea o claritate despre opțiunile finale ce ține de circumscripțiile instanțelor judecătorești noi și Curților de Apel. În opinia mea, noi trebuie să mergem de la o premisă că Judecătoria și Curtea de Apel Chișinău, indiferent de opțiunile care sunt, vor fi cele mai mari instanțe. Întrebarea este în ce măsură noi putem descărca Curtea de Apel și cât de mult noi putem să aducem mai mulți judecător la instanța din Chișinău. Cred că acest proiect de lege clarifică acest lucru. De asemenea, eu vreau să menționez că indiferent de cum noi structurăm aceste instanțe mai mici noi trebuie să lăsăm două sedii strategice, care ține de localitatea Varnița și Ustia. Noi trebuie să fim de cetățenii noștri mai aproape și nu cred că impactul acestor instanțe mici ar putea să afecteze foarte mult conceptul de reorganizare a instanțelor judecătorești. Astfel, noi avem acum un consens, iar noi la CSM trebuie să vedem cum putem demara anumite reforme pe competența noastră”.
Vladislav Gribincea, Director programul Justiție, CRJM: „Această reformă nu este despre astăzi, despre ieri și nici despre mâine. Este despre cum va arăta justiția noastră în 20 sau chiar 50 de ani, fiindcă ea nu poate fi făcută la fiecare 3-5 ani sau în fiecare legislatură. De aceea, deciziile care vor fi luate trebuie să fie în baza datelor obiective, fără preferințe, cu inima fierbinte, dar cu mintea trează. Înțeleg că este incomod, dar haideți să ne gândim obiectiv. Noi vorbim de o reformă de comasare a 40 de sedii a judecătoriilor în mai puține. Noi spunem că e foarte dureros. Noi optimizăm spitale și școli pentru a da calitate. Dar, în școală persoanele călătoresc în fiecare zi. În justiție, statistic, persoanele merg de 2-3 ori în viață. Deci, este incomod, deoarece administrația locală nu vrea să piardă controlul direct asupra sediilor în care se află. Doi. Este incomod însăși pentru judecători, deoarece mulți din ei vor trebui să își schimbe locul unde lucrează sau trăiesc. Și, trei – reforma schimbă modul de lucru de astăzi. Deci, am auzit multe critici despre reformă, dar care nu sunt despre reformă, deoarece reforma a fost făcut doar pe hârtie, dar schimbări nu au fost făcute. Dacă vorbim despre reformă atunci este despre situația actuală, ceea ce este o justificare a reformei. Această reformă nu poate merge singură. Ea trebuie să meargă împreună cu digitalizarea justiției, iar acesta este un tendință generală, deoarece nu mai contează care este distanța fizică a persoanei de la locul unde trăiește până la judecătorie. Și doi. Este nevoie de simplificarea procedurilor judiciare, adică digitalizarea, teleconferințele. Deci, acestea trebuie să meargă mână în mână cu optimizarea”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Poliție și Reforme Europene (IPRE), în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și co-finanțat de Fundația Soros Moldova.
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova, Agenția de Guvernare Electronică și Centrul Inovațional Inotek, a organizat marți, 13 februarie, în orașul Cahul, evenimentul public „Promovarea transformării digitale la nivel local: inițiative pentru administrația publică locală și mediul de afaceri”.
În cadrul intervențiilor, vorbitorii au abordat mai multe aspecte legate de rolul autorităților publice locale în procesul de transformare digitală. De asemenea, discuțiile s-au axat pe importanța platformei e-APL și Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor la nivel local, dar și utilizarea soluțiilor digitale de către mediul de afaceri și miza acestora pentru impulsionarea dezvoltării afacerilor.
În deschiderea evenimentului, Andrei Prisăcar, Director al Agenției de Guvernare Electronică, a declarat: „Avem două proiecte care le dezvoltăm la nivel local. Un proiect este cel legat de Centrele Unificate de Prestări Servicii (CUPS), unde aducem aproape de cetățeni serviciile digitale, servicii electronice care se dezvoltă la nivelul autorităților publice centrale, dar și servicii care se vor dezvolta de autoritățile locale. Prin aceste centre dorim ca cetățenii să utilizeze la o scară mai mare serviciile digitale, dar și să alfabetizăm populația din punct de vedere digital, ca să le poată utiliza. Un alt proiect pe care dorim să îl implementăm și care urmează, în cel mai scurt timp, să îl pilotăm, este platforma E-APL. Un element important al acesteia este ca să aducem date din toate registrele mai aproape de autoritatea publică locală. Atunci când acestea vor deveni digitale ele foarte ușor vor fi convertite în servicii electronice. Un al treilea element este de a oferi autorităților publice locale competențe de luare a deciziilor. Acestea sunt elemente importante pentru ca inclusiv să avem o abordare corectă în procesul de digitalizare și să aducem deciziile, dar și serviciile, la nivel local”.
La rândul său, Igor Șevcenco, Șef al Oficiului teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, a menționat: „Aș vrea să compar Republica Moldova cu țările baltice, unde un accent foarte important care s-a pus de la bun început a fost educația digitală a societății. Noi, la ziua de astăzi, dezvoltăm diferite platforme electronice, dar cea mai mare provocare este ca cetățenii să acceseze aceste platforme. Pentru a veni în întâmpinarea lor au fost create acele CUPS-uri, iar la moment în raionul Cahul avem patru centre. Aceste servicii pot fi accesate individual de cetățean în momentul în care au acea pregătire digitală și nu trebuie să meargă în persoană la CUPS. CUPS-urile nu trebuie să facă nimic altceva decât să faciliteze accesul cetățeanului la serviciile pe care le oferă diferite platforme dezvoltate de către Guvernul Republicii Moldova. Un element important este că la nivelul regiunii sud se folosește, în proporție de aproape 100%, semnătura electronică în cadrul raporturilor dintre administrația publică locală. Deci, rămânem la ideea că, dacă pornim de la standarde, este necesară o dezvoltare și educare a societății în materie de digitalizare”.
Stella Bădin, Viceprimar, municipiul Cahul, a vorbit despre rolul transformării digitale în municipiul Cahul: „Aici, la Cahul, am încercat să facem activități și digitalizare în așa fel ca să nu dublăm investițiile, ca să nu interferăm cu tot ceea ce se lucrează deja. Proiecte interesante am făcut în mai multe domenii. De exemplu, prin intermediul proiectului „Digital Impact”, am reușit să impulsionăm digitalizarea muzeului din Cahul. Din punctul nostru de vedere digitalizarea nu înseamnă tehnologie seacă și reingineria serviciilor, ci reactivarea lor sau să le facem interactive încât vechiul să fie interesant pentru cei noi. Prin urmare, muzeul a primit o deosebită atenție în acest sens și în acest moment se fac o serie de intervenții pe partea de infrastructură, de site, de posibilitate de achiziționare a biletelor online etc. Pe partea cealaltă am lucrat foarte mult la un alt proiect cum este „Cahul Activ” care centralizează toate activitățile cercurilor, asociaților, cluburilor extrașcolare din municipiul Cahul pe o singură platformă. Deci, digitalizarea o facem nu numai de dragul de o face, dar și pentru a comunica cât mai mult online, pentru a crea timp liber, care poate fi petrecut cu cei dragi. Tot în cadrul primăriei am reușit să dezvoltăm o hartă, un plan de acțiuni și o strategie smart privind serviciile pe care dorim să le digitalizăm. Vreau să conchid că necesitatea noastră, ca primărie, este să fim parte a procesului de digitalizare a țării, astfel ca nici un cetățean să nu fie exclus din acest proces”.
Olga Tumuruc, Expertă asociată în domeniul transformării digitale, IPRE, a menționat: „Digitalizarea trebuie să răspundă la două obiective. Prima – să răspundă la o necesitate. Și, doi – să oferim beneficiarilor opțiuni. Este important să avem o soluție centralizată pentru activitatea autorităților publice locale. Aceasta trebuie să fie o opțiune sustenabilă pentru inițiativele de localizare a agendei de transformare digitală. Pentru că, sunt diferite municipalități, cum este Cahul, Bălți sau Edineț, care sunt expuse la toate aceste mișcări, tendințe, investiții pe segmentul de digitalizare, dar sunt și alte 900 de APL-uri, care, chiar cred că nu le ajunge, mâinile să se ocupe de acest subiect, pentru că au provocări mult mai stringente. Dar, așa cum în plan național, digitalizarea a luat o tendință de a oferi soluții centralizate, așa trebuie să fie și la nivel local. Soluțiile tehnologice, care urmează a fi utilizate de autoritățile locale, acolo unde acoperă procese generice, trebuie să se întâmple printr-o soluție tehnică unică. Astfel, strategia Guvernului de a dezvolta E-APL ar urma să fie accesibilă pentru toate autoritățile locale, fără anumite costuri de utilizare directă și cu o perspectivă de mentenanță continuă. Aceasta este o acțiune, care este din punctul meu de vedere este una viabilă”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.
Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de către Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.
In today's fast-paced world, learning doesn't stop when you leave the classroom. That's where the MIT-Center comes in – a dynamic organisation dedicated to revolutionizing education through innovative e-learning solutions.
And guess what? They're the brains behind the Women Peace Ambassadors Program's cutting-edge learning curriculum!
Introducing the Women Peace Ambassadors Program
Before we dive into the nitty-gritty of the MIT-Center, let's take a quick peek at the Women Peace Ambassadors Program. It's all about empowering women to become leaders in promoting peace, fostering dialogue, and building inclusive communities. Pretty awesome, right? And the MIT-Center is at the forefront, making sure these future peace champs have the tools and know-how they need to shine.
So, Who Exactly is the MIT-Center?
The MIT-Center is a professional operator in the field of e-learning in Southeast Europe. It uses advanced technology to support various ways of learning online. This includes systems for managing courses (Learning Management Systems, or LMS), broadcasting educational content (streaming servers), interactive online classes (virtual classrooms), and vast online libraries (digital libraries). Additionally, it uses sophisticated software for marketing and solutions tailored to specific industries. This wide range of tech and services makes the MIT-Center a go-to place for learners and organizations looking for effective and flexible online learning options.
The center also creates custom Blended Learning courses. As a "full-service provider" for e-learning projects, it brings together experts from various fields and countries, making it a global e-learning hub.
The MIT-Center has rich experience in e-learning and coaching. It offers training in the newest tools, teaches digital-age teaching methods, helps people create content and develop software for educational platforms, and provides customized support as a comprehensive e-learning service provider.
By combining these e-learning services with Blended Learning courses, the MIT-Center creates a varied learning environment that meets different learning preferences and needs. It helps people gain specific knowledge and develop skills important for succeeding in today's fast-changing job market.
Who can benefit from the MIT-Center's services?
Youtube: https://www.youtube.com/@mit-center-moldova
website: https://mit-center.eu
Acest proiect este implementat de Rețeaua Femeilor pentru Democrație „Women's Democracy Network”, cu susținerea UN Women, și finanțat de Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară
Hey there, folks! Ever wonder how we can make our community a little brighter and our interactions a bit smoother? Well, wonder no more because we've got something pretty cool happening right here in our backyard – it's called the Peace Ambassadors Leadership Program!
So, What's This Program All About?
Picture this: a bunch of awesome people coming together to learn how to spread good vibes, resolve conflicts like pros, and be leaders in making our community a happier, more peaceful place. That's the Peace Ambassadors Leadership Program in a nutshell!
Turning Ordinary Folks into Peace Superheroes
Ever felt like you could do a little more to make a positive impact? Well, you're not alone! The Peace Ambassadors are regular folks just like you and me who want to step up and make a difference. They get special training to become real-life peace superheroes – learning how to talk things out, listen like champs, and bring people together.
Bringing People Together, One Chat at a Time
You know that feeling when you connect with someone new and it's like you've known each other forever? That's what the Peace Ambassadors are all about – bringing people together, no matter where they come from or what they believe. They host cool events, start conversations, and make everyone feel welcome.
Making Peace a Way of Life
But here's the best part – the Peace Ambassadors don't stop when the training ends. Nope, they take what they've learned and put it into action! From organizing fun events to solving neighborhood squabbles, these peace champs are making our community a better place, one smile at a time.
How Can You Get in on the Fun? Ready to join the peace party? Here's how you can get involved:
If you're up for learning some cool new skills and spreading good vibes, sign up to become a Woman Peace Ambassador. Trust us, it's gonna be awesome!
Join the Fun: Keep an eye out for events hosted by the Peace Ambassadors in your area, there's always something cool happening!
Spread the Word: Know someone who'd make a great Peace Ambassador? Tell 'em about the program! The more, the merrier!
Click on the link and complete the form: https://m.wdn-moldova.org/peaceconsullnterest
Let's Make Our Community a Happier Place, Together!
This project is implemented by the Women's Democracy Network, with support from UN Women, and funded by the Women's Peace and Humanitarian Fund