Informația falsă și dezinformarea

Dezinformarea în Republica Moldova nu înseamnă doar zvonuri răspândite întâmplător. În unele cazuri, în spatele ei se află rețele organizate de conturi false, campanii coordonate pe rețelele sociale și utilizarea inteligenței artificiale. O știre falsă prezintă drept adevărată o informație care nu corespunde realității, în timp ce dezinformarea presupune răspândirea intenționată a unor informații false sau înșelătoare. Scopul nu este neapărat să convingă oamenii, ci uneori să provoace teamă, confuzie și neîncredere.

În aceste condiții, educația media devine tot mai importantă, în special pentru tineri. Pentru a-i ajuta să recunoască dezinformarea, să verifice sursele și să evalueze critic informațiile, în Republica Moldova se desfășoară proiectul „Promovarea educației media în rândul tinerilor din minoritățile etnice pentru evaluarea critică a informației”. Acesta este implementat de Institutul Național al Femeilor din Moldova „Egalitate”, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Tineret, în cadrul Programului de granturi pentru organizațiile de tineret, ediția 2026, finanțat de Ministerul Educației și Cercetării.

În iunie 2026, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom) a prezentat date despre o rețea de 259 de conturi false pe TikTok. Acestea se prezentau drept pagini de știri și utilizau inteligența artificială pentru a produce numeroase videoclipuri. Între ianuarie și mijlocul lunii aprilie 2026, materialele publicate au acumulat aproximativ 115 milioane de vizualizări. StratCom a semnalat și o rețea de 175 de profiluri false de Facebook, care distribuiau mesaje politice și materiale manipulatorii, inclusiv despre Găgăuzia. Potrivit instituției, conturile au fost ulterior eliminate de platformă.

Alegerile parlamentare din 2025 au fost însoțite de campanii de dezinformare. Observatorii internaționali ai OSCE au semnalat ingerințe externe, finanțare ilegală și mesaje manipulatorii, dar au apreciat și că scrutinul a fost competitiv și le-a oferit alegătorilor posibilitatea unei opțiuni reale. Conform Indicelui Rezilienței Informaționale Naționale, publicat de StratCom în 2026, 81% dintre respondenți consideră probabile atacurile prin dezinformare.

Aceste exemple arată că o informație falsă poate ajunge la foarte mulți oameni într-un timp scurt. Numărul vizualizărilor nu indică însă câți utilizatori au crezut mesajele respective. De aceea, amploarea distribuirii și influența reală a unei campanii trebuie evaluate separat.

Ce mesaje ni se repetă

Știrile false se schimbă, dar unele mesaje reapar de la un an la altul. În materialele Stopfals.md și în analizele StratCom sunt descrise, între altele, următoarele teme:

• „Europa ne va lua suveranitatea și valorile”. Integrarea europeană este prezentată drept o amenințare inevitabilă la adresa independenței, a tradițiilor și a familiei. Opiniile politice sunt uneori amestecate cu afirmații alarmiste sau neconfirmate.
• „Republica Moldova este atrasă în război”. Unele informații despre apărare sunt prezentate drept dovezi ale pregătirii pentru trimiterea militarilor în Ucraina sau pentru construirea unor obiective militare secrete, fără probe concludente.
• „Gazul scump este o pedeapsă pentru rusofobie”. Creșterea tarifelor este explicată doar prin motive politice, fără a ține seama de factorii economici și de evoluțiile pieței.
• „Alegerile sunt falsificate, iar în țară este dictatură”. Acuzațiile privind rezultate stabilite dinainte pot circula fără dovezi. În același timp, criticarea unor decizii electorale și discutarea neregulilor reale sunt legitime.
• „Identitatea națională este în pericol”. Sunt răspândite afirmații despre o presupusă pierdere a identității, amenințări la adresa tradițiilor sau înlocuirea populației cu migranți.

Este esențial să deosebim opiniile politice de afirmațiile factuale. Critica integrării europene sau a autorităților nu constituie, în sine, dezinformare. Problema apare când informații false sunt prezentate drept fapte ori sunt scoase intenționat din context.

În plus, nu orice mesaj emoțional este fals și nu orice greșeală de presă este o încercare deliberată de manipulare. Pentru a vorbi despre dezinformare, trebuie să analizăm atât conținutul, cât și contextul și dovezile disponibile.

Un exemplu este campania din mai 2026 despre presupusa aducere în Republica Moldova a 300.000 de migranți. Declarațiile ministrului dezvoltării economice și digitalizării despre deficitul de forță de muncă au fost transformate în aproximativ 2.000 de postări și redistribuiri pe platforma X, potrivit StratCom. Ministrul vorbea despre necesarul de angajați al economiei, nu despre o decizie de primire a unui asemenea număr de persoane.

În octombrie 2026, recomandarea de a păstra acasă rezerve esențiale pentru 72 de ore, din cadrul programului „Moldova Pregătită”, a fost prezentată de unele canale de Telegram ca un semn al apropierii războiului. În realitate, programul se referă la pregătirea pentru diferite situații de urgență, precum calamitățile naturale sau întreruperile serviciilor esențiale.

Diferența este importantă: un îndemn practic de pregătire pentru situații neprevăzute nu reprezintă, în sine, o avertizare despre izbucnirea iminentă a unui război. Interpretarea unui mesaj fără contextul său poate schimba complet sensul informației.

Femeile care dețin funcții publice sunt și ele vizate. Despre președinta Maia Sandu au circulat o copertă falsă a revistei Vogue, afirmații inventate despre viața personală și documente medicale falsificate. Asemenea materiale pot muta discuția de la activitatea unui politician către atacuri la persoană.

Este vorba despre forme de dezinformare bazată pe gen. Critica deciziilor unei persoane publice este legitimă, dar afirmațiile inventate despre viața privată sau sănătate nu ajută publicul să evalueze activitatea acesteia.

Situația particulară din Găgăuzia

În Găgăuzia, mediul informațional și opiniile publice diferă de cele din alte regiuni ale Republicii Moldova. Potrivit Indicelui Rezilienței Informaționale Naționale din 2026, aderarea la Uniunea Europeană este susținută de 57% dintre respondenți la nivel național și de 73% în regiunea Centru, dar de numai 8% în Găgăuzia și raionul Taraclia, analizate împreună. În privința securității, 37% dintre respondenții din regiunea Centru consideră că Republica Moldova poate fi în siguranță, față de 11% în Găgăuzia și Taraclia.

Un studiu realizat la sfârșitul anului 2025, pe un eșantion de 408 locuitori din Găgăuzia și Taraclia, arată că 83% dintre respondenți consideră dezinformarea o problemă pentru țară. Totuși, aproximativ șase din zece persoane percep Guvernul de la Chișinău, Uniunea Europeană și țările occidentale drept principalii răspânditori ai dezinformării; Rusia a fost menționată de 28%. Aceste cifre descriu percepțiile participanților la studiu, nu stabilesc cine răspândește în realitate cele mai multe informații false.

Totodată, 46% dintre persoanele intervievate afirmă că le este greu să deosebească știrile adevărate de cele false sau manipulatorii, iar aproape șase din zece nu obișnuiesc să verifice informațiile îndoielnice. Dificultățile nu pot fi explicate printr-o presupusă credulitate a locuitorilor. Contează limba, sursele folosite și nivelul de încredere în instituții.

Spațiul informațional regional este în mare parte de limbă rusă. Aproximativ jumătate dintre respondenți nu au încredere în instituțiile media naționale de limbă română și în declarațiile autorităților centrale. În situații de criză, sursele indicate sunt presa regională (41%), mass-media națională de limbă rusă (29%), dar și prietenii și vecinii (24%).

Această situație arată de ce simpla publicare a unei dezmințiri în limba română nu este întotdeauna suficientă pentru publicul din sudul țării. Contează și limba în care este explicată informația, claritatea mesajului și încrederea pe care o inspiră sursa.

Un alt subiect sensibil este viitorul autonomiei. Unele decizii ale autorităților centrale sunt prezentate drept dovezi ale intenției de a elimina statutul special al Găgăuziei. Există însă dezbateri juridice reale. În aprilie 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile referitoare la participarea Adunării Populare a Găgăuziei la propunerea candidaților pentru anumite funcții de procuror. În iulie 2026, Curtea a examinat și competențe ale autorităților regionale în domeniul electoral. Statutul special rămâne prevăzut de articolul 111 din Constituție, iar modificarea legii organice privind autonomia necesită cel puțin 61 de voturi în Parlament.

Asemenea hotărâri pot fi discutate și criticate. Totuși, modificarea unei competențe concrete nu trebuie confundată automat cu desființarea autonomiei. Pentru a înțelege consecințele unei decizii, trebuie citite prevederile ei juridice, nu doar titlurile alarmante care circulă pe internet.

Potrivit aceluiași studiu regional, 58% dintre respondenți consideră că egalitatea de gen este o idee preluată din alte țări și nepotrivită pentru Republica Moldova. Aceste percepții arată cât de important este ca explicațiile publice să țină seama de preocupările comunității, fără a le trata cu dispreț.

În octombrie 2026, StratCom a relatat că 13 conturi de Telegram au distribuit aproape simultan 21 de publicații despre presupusa construire în secret a unei fabrici de drone militare. Instituția a considerat acest caz un exemplu de răspândire coordonată a unor afirmații nedovedite. În perioadele electorale, trebuie verificate și promisiunile care depășesc atribuțiile autorităților regionale: de pildă, pensiile de stat sunt reglementate prin legislația națională, deși autonomia poate acorda unele ajutoare sociale suplimentare în condițiile legii.

Când mai multe conturi publică aproape în același timp texte identice, aceasta poate indica o distribuire coordonată. Totuși, pentru a stabili cine se află în spatele unei campanii și ce urmărește, sunt necesare dovezi suplimentare, nu doar asemănarea mesajelor.

În același timp, libertatea presei rămâne o preocupare importantă. Într-un raport din noiembrie 2025, Amnesty International a prezentat plângeri ale unor jurnaliști din Găgăuzia privind hărțuirea și dificultățile întâmpinate în relatarea activității autorităților regionale. Libertatea de a critica atât puterea centrală, cât și pe cea regională trebuie protejată.

Printre situațiile relatate se află cazul unei angajate a companiei publice regionale de radio și televiziune. Aceasta a declarat că s-a simțit nevoită să demisioneze după un material despre livrările de gaze din Rusia, în care era prezentată o perspectivă diferită de cea a conducerii locale. Relatarea este prezentată de organizație ca o mărturie a jurnalistei.

Ce fac statul și societatea civilă

StratCom, creat în 2023 și aflat din august 2025 în subordinea Președintelui Republicii Moldova, analizează spațiul informațional, identifică rețele de conturi false și informează publicul despre campanii de manipulare. Totuși, unele măsuri luate de autorități în domeniul mass-mediei au provocat dezbateri privind libertatea de exprimare.

Potrivit Amnesty International, până la încheierea stării de urgență, în decembrie 2023, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licențele de emisie ale 12 posturi de televiziune. Ulterior, o altă autoritate a decis retragerea temporară sau permanentă a licențelor pentru cel puțin alte 18 instituții de radio și televiziune. Autoritățile au invocat protejarea securității informaționale; Amnesty International a avertizat însă că asemenea restricții trebuie să respecte principiile legalității, necesității și proporționalității și să fie însoțite de garanții judiciare adecvate.

Securitatea informațională și libertatea de exprimare nu trebuie tratate ca două obiective incompatibile. Măsurile de combatere a ingerințelor sunt mai credibile atunci când motivele lor sunt explicate transparent, iar persoanele și instituțiile afectate au posibilitatea unui control judiciar efectiv.

Societatea civilă are, la rândul ei, un rol important. Portalul Stopfals.md, gestionat de Asociația Presei Independente, verifică declarații publice și informații de pe rețelele sociale. Mediacritica, proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent, explică modul în care pot fi recunoscute manipulările și verificate sursele.

În Găgăuzia, neîncrederea unei părți a populației în mesajele autorităților centrale poate face ca inclusiv dezmințirile bine argumentate să fie privite cu suspiciune. De aceea, este util ca informațiile să ajungă la oameni și prin jurnaliști independenți, redacții regionale, profesori și organizații locale.

Cum deosebim faptele de manipulare

Dezinformarea poate părea convingătoare deoarece se referă la îngrijorări reale: prețurile, războiul, viitorul autonomiei. Înainte de a distribui o știre, merită să ne întrebăm:

• Cine a publicat-o? Este sursa cunoscută și își asumă răspunderea pentru afirmații?
• Când s-a întâmplat? O fotografie sau o filmare veche poate fi prezentată drept una recentă.
• Există confirmări independente? Publicarea aceluiași text pe mai multe canale nu dovedește că informația este adevărată.
• Ce este fapt și ce este opinie? Să distingem documentele verificabile de zvonuri, presupuneri și interpretări politice.
• Imaginea este autentică? Fotografiile și videoclipurile create cu inteligența artificială pot înfățișa evenimente care nu au avut loc. Este bine să căutăm sursa originală.

Proiectul „Promovarea Educației Media în Rândul Tinerilor din Minoritățile Etnice pentru Evaluarea Critică a Informației” este implementat de Institutul Național al Femeilor din Moldova „Egalitate”, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Tineret, în cadrul Programului anual de Granturi pentru Organizațiile de Tineret 2026 susținut de Ministerul Educației și Cercetării.