Timp de cinci zile, 44 de tineri și tinere din 18 raioane și municipii ale țării au deprins instrumente de participare civică, guvernare democratică și mobilizare comunitară, urmând să devină educatori de la egal la egal în comunitățile lor. Asociația Obștească „Eco-Răzeni” a organizat, în perioada 1 - 5 august 2026, la Centrul FIDES din Chișinău, Școala de vară „Tineri lideri pentru democrație și integrare europeană”. Activitatea este componenta principală de formare a proiectului „Tinerii – lideri pentru democrație rezilientă și integrare europeană incluzivă în Republica Moldova”, implementat cu sprijinul financiar al New Democracy Fund (NDF) din Danemarca, prin intermediul International Media Support (IMS).

44 de tineri și tinere, cu vârste între 16 și 20 de ani, veniți din 18 raioane și municipii ale țării: Ialoveni, Hîncești, Cimișlia, Cahul, Chișinău, Drochia, Soroca, Bălți, Ștefan Vodă, Călărași, Anenii Noi, Florești, Briceni, Sîngerei, Cantemir, Criuleni, Dubăsari și Ungheni, au petrecut cinci zile pregătindu-se să devină educatori de la egal la egal, capabili să ducă mai departe în comunitățile, discuții despre guvernare democratică, drepturile tinerilor și integrare europeană. Grupul a fost selectat competitiv, din peste 125 de aplicații.

Prima zi a fost dedicată cunoașterii, spargerii gheții și teambuilding-ului, într-o sesiune plină de energie moderată de echipa Camelot Events, condusă de Doru Curoșu. Jocuri, provocări de echipă și multe zâmbete, exact ce le trebuie unui grup care urma să petreacă împreună o săptămână intensă de învățare.

A doua zi, participanții au explorat o întrebare cu consecințe foarte concrete: când vorbim despre participarea tinerilor, vorbim despre voce sau despre influență reală? Formatorul Grigore Rînja, reprezentant al Consiliului Național al Tineretului din Moldova (CNTM), a desfăcut împreună cu grupul „scara participării”, de la informare și consultare, până la codecizie și inițiative conduse de tineri, și a analizat, prin exemple din școală și din comunitate, diferența dintre participarea autentică și cea simbolică. În „Laboratorul drepturilor”, echipele au lucrat pe cazuri reale: ce drept este în joc, cine este responsabil și ce soluții există.

După-amiaza a fost dedicată exercițiului practic. La „Clinica participării”, echipele au diagnosticat procese decizionale defectuoase și le-au reproiectat astfel încât tinerii să aibă influență reală, nu doar prezență. A urmat o simulare de întâlnire comunitară, în care tinerii, autoritățile și alți actori au negociat utilizarea unui buget destinat tinerilor, un exercițiu care a arătat cât de mult contează argumentul bine pregătit, stilul de negociere și rolul liderilor.

Ziua a treia a început în cerc, cu un ghem de ață care a trecut din mână în mână: fiecare participant și-a spus localitatea și un angajament concret pentru Ziua Independenței Republicii Moldova. La final, firele au format imaginea unei țări ținute împreună de implicarea oamenilor. De aici a pornit întrebarea zilei: cum arată democrația atunci când o practicăm?

Formatorul Daniel Vodă, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a dus discuția dincolo de alegeri, spre participare, stat de drept, drepturi și incluziune, pluralism și presă liberă, toate explicate prin exemple din școală și din localitățile participanților. Un al doilea modul a legat criteriile de la Copenhaga de viața de zi cu zi: de ce reformele vin înaintea aderării și cum se traduc ele în instituții funcționale, servicii publice mai bune și oportunități reale.

După-amiază, echipele au negociat, în cadrul exercițiului „Consiliul local transparent”, organizarea unei celebrări incluzive a Zilei Independenței, cu buget limitat, mecanism de consultare a cetățenilor și un mesaj public. În a doua activitate, „Moldova 2030”, tinerii au ales și argumentat trei reforme prioritare pentru parcursul european al țării, indicând pentru fiecare beneficiul pentru oameni, un risc asumat și un indicator de progres. Ziua s-a încheiat cu o sesiune de consultare pe trei „stații tematice”, în care participanții au propus idei pentru cele trei activități ce urmează în proiect.

A patra zi, Doru Curoșu, formator cu peste douăzeci de ani de experiență în lucrul cu tinerii, a mutat obiectivul spre interior: ce fel de lider ești tu? Participanții au inventariat calitățile și valorile unui leadership sănătos și au explorat stilurile de leadership, de la cel directiv la cel participativ, înțelegând că nu există un stil „corect”, ci unul potrivit contextului și echipei. Un segment aparte a vizat comunicarea intergenerațională, cum mobilizezi o comunitate întreagă, nu doar oamenii de vârsta ta. A urmat, poate, partea cea mai utilă a zilei: presiunea socială și bias-urile cognitive, cât de ușor ne aliniem la opinia grupului chiar și atunci când știm că grupul greșește, și cât de des deciziile ne sunt scurtcircuitate de scurtături mentale pe care nici nu le observăm, o competență de bază pentru cineva care urmează să faciliteze discuții cu semenii săi. Ziua s-a încheiat cu reguli practice de time management: prioritizare, delimitarea urgentului de important și protejarea timpului pentru ceea ce contează, pentru că multe inițiative comunitare bune nu eșuează din lipsă de idei, ci din lipsă de organizare.

Ultima zi s-a încheiat așa cum se cuvine pentru niște viitori educatori de la egal la egal: cei 44 de participanți s-au împărțit în nouă echipe și au trecut prin tot ciclul de creație a unui filmuleț pentru rețelele sociale: de la mesajul central și cele trei cadre-cheie, la filmare cu telefonul și montaj rapid. Filmulețele promovează chiar activitățile care urmează în proiect: dialogurile comunitare despre drepturile tinerilor, care vor avea loc în 10 raioane, cu participarea directă a autorităților publice locale; concursul de proiecte mici în domeniul democrației și integrării europene, deschis grupurilor de inițiativă, consiliilor elevilor și consiliilor locale de tineret, cu finanțare de până la 30.000 de lei per proiect; și concursul național de videoclipuri „Integrarea europeană a Republicii Moldova începe din localitatea mea”, cu șase premii a câte 5.000 de lei. Primele materiale de promovare a acestor oportunități au fost create chiar de tinerii cărora li se adresează.

La final, fiecare participant a primit certificatul de competențe, dovada unei săptămâni de muncă serioasă și un hanorac cu însemnele proiectului, pe care îl vor purta și în lunile reci ale toamnei și iernii, cât timp vor activa ca educatori de la egal la egal.

Cei 44 de tineri se întorc în comunitățile lor ca lideri ai democrației, cu instrumente concrete și cu angajamente asumate. Eco-Răzeni îi va reîntâlni la dialogurile comunitare din raioane, în echipele care aplică la concursul de proiecte mici și în rândul celor care își vor asuma sesiuni proprii de educație pentru semenii lor, în perioada septembrie - decembrie 2026, în cele 15 raioane țintă ale proiectului.