Știri sociale

Conform datelor Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), percepția publică privind rolul femeii în societate a suferit o deteriorare semnificativă. Dacă în 2021, 18,2% dintre cetățeni considerau că politica este un domeniu exclusiv masculin, în 2025 această pondere a urcat la 26,2%. La fel, stereotipurile de gen au crescut: 62,4% dintre respondenți consideră acum că „destinul femeii este familia și gospodăria”, față de 47,9% în urmă cu patru ani.

Aceste constări importante le găsim în Raportul „Reprezentare, putere și inegalități de gen în Scrutinul Parlamentar 2025” (CLICK AICI ), realizat CPD cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Studiul investighează modul în care stereotipurile și atitudinile sociale condiționează șansele reale ale femeilor de a accede în funcții elective și de a fi acceptate de electorat ca lidere legitime.

Principalele constatări ale raportului:

• Crizele locale și globale (criza energetică, pandemia, crizele de securitate și inflația) au fost asociate în mod colectiv cu liderii politici aflați la conducere, majoritar femei, fapt ce a atribuit disproporțional percepția asupra competenței femeilor.
• Alegătorii preferă în continuare un profil conservator. Un deputat legitim este perceput ca fiind: bărbat (22,3% vs 6,1% pentru femei), religios (53,6%), căsătorit (44,2%) și cu copii (47,9%).
• O tendință îngrijorătoare este creșterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor de 18-29 de ani, de la 27,6% în 2021 la 37,6% în 2025.
• Creșterea discursurilor de ură și a atacurilor sexiste în media și pe rețelele de socializare (documentate și de Promo-LEX) descurajează participarea activă a femeilor în politică.

Raportul subliniază că aceste percepții reduc șansele reale ale femeilor de a accede în funcții elective. Preferințele pentru funcția de Președinte (31,7% bărbați vs 3,3% femei) sau Deputat (23,2% bărbați vs 3,2% femei) arată că electoratul continuă să „rezerve” femeilor doar roluri percepute drept „mai apropiate de familie și comunitate”.

Cinci direcții de intervenție pentru un scrutin incluziv:

Pornind de la aceste realități, raportul CPD propune 5 direcții principale de intervenție pentru a corecta aceste dezechilibre sistemice:

• Consolidarea sistemului de cotă dublă – pentru a asigura trecerea de la o reprezentare numerică la una substanțială și influentă a femeilor pe listele electorale.
• Combaterea stereotipurilor – eliminarea barierelor atitudinale care subminează participarea egalitară prin campanii de informare și educație.
• Susținerea femeilor în funcții publice – măsuri orientate spre reducerea decalajelor de resurse și crearea unui mediu favorabil afirmării femeilor lidere.
• Responsabilizarea partidelor politice – integrarea riguroasă a egalității de gen în politicile interne și asumarea publică a unor obiective clare.
• Creșterea vizibilității în spațiul mediatic – asigurarea unei reflectări echilibrate și nediscriminatorii a rolului femeilor în politică pe parcursul campaniei.

__________________

Acest produs a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca.