Știri sociale

Pe lângă provocările obișnuite cu care se confruntă adolescenții în această etapă a vieții lor, adolescenții LGBT+ din Republica Moldova se confruntă - atât în societate, cât și în familie - și cu o serie de dificultăți legate de identitatea lor de gen și/sau orientarea sexuală. La acest capitol, societatea moldovenească este destul de reticentă în continuare, iar tinerii din comunitate LGBT+ nu se simt în siguranță nici în mediile care ar trebui să le ofere protecție, nici la nivel social.

La sfârșitul anului 2021 – începutul lui 2022, Fundația Terre des hommes Moldova și Centrul GENDERDOC-M au realizat studiul „Dificultățile cu care se confruntă adolescenții LGBT+ din Republica Moldova”, pentru a determina cele mai frecvente probleme pe care le întâmpină acești tineri și care este răspunsul pe care îl oferă sistemul de protecție din Republica Moldova.

La studiu au participat adolescenți LGBT+ cu vârsta de 15 – 19 ani. Printre problemele cele mai acute de care se ciocnesc, aceștia au subliniat situații precum:

• neacceptarea identității lor de gen/orientării sexuale din partea familiei și chiar agresiuni sau amenințări din partea membrilor familiei;
• mediu ostil și agresiv la școală;
• neîncrederea de a apela la persoane de referință, care ar trebui să le ofere susținere și protecție: psihologul școlar, poliție;
• discriminare și amenințări în spațiile publice.

Cât privește serviciile medicale, majoritatea respondenților au menționat că nu au fost discriminați la acest capitol, însă își doresc să fie mai bine informați despre clinicile și specialiștii prietenoși persoanelor LGBT+. De asemenea, tinerii participanți la studiu au evidențiat și necesitatea unei informări mai intense despre serviciile oferite de GENDERDOC-M și suportul psihologic pentru tinerii LGBT+.​

Rezultatele studiului au argumentat necesitatea unui curs de instruire pentru profesioniștii care interacționează direct cu adolescenții și care le oferă servicii specializate. Astfel, în luna octombrie 2022, Tdh Moldova urmează să livreze o serie de instruiri pentru profesioniștii din domeniul protecție sociale, pentru a le consolida cunoștințele în prevenirea și combaterea violenței, precum și în acordarea suportului direct specific tuturor copiilor și tinerilor, indiferent de etnie, rasă, religie, identitate de gen și orientare sexuală.

Dezvăluirea orientării sexuale/identității de gen

În mare parte, respondenții au afirmat că se simt în siguranță să-și exprime orientarea sexuală/ identitatea de gen către prietenii care fac parte și ei din comunitatea LGBT+.

În timp ce majoritatea intervievaților au menționat că și-au dezvăluit orientarea sexuală/identitatea de gen din proprie inițiativă, unii dintre ei au fost nevoiți să le dezvăluie din cauza unor circumstanțe – de exemplu, părinții au văzut chat-ul cu iubitul/iubita de același gen sau au aflat despre orientarea sexuală a adolescentului de la psihologul școlar.​

Participanții la studiu au menționat că și-au dezvăluit orientarea sexuală/identitatea de gen către:​

• prieteni apropiați, în mod special cei care fac parte și ei din comunitatea LGBT+;​
• frați, surori;​
• părinți sau unuia dintre părinți;​
• cunoștințe/colegi pe care i-au văzut printre beneficiarii GENDERDOC-M;​
• colegi de clasă.​

Relația cu familia/rudele

Participanții la interviuri au enunțat principalele dificultăți cu care se confruntă în familie sau în relația cu rudele: ​

• reticența/frica adolescenților de a le dezvălui părinților orientarea sexuală/ identitatea de gen; ​
• printre părinții respondenților predomină atitudinea negativă față de comunitatea LGBT+ ; ​
• neacceptarea din partea familiei sau reacția negativă la aflarea veștii despre orientarea sexuală/identității de gen a copilului lor; ​
• informare insuficientă despre orientare sexuală/identitate de gen printre părinți și generațiile mai în vârstă; ​
• relația tensionată cu familia și senzația că „există un secret” în cazul respondenților care nu le-au dezvăluit familiei orientarea lor sexuală/identitatea de gen; ​
• agresivitate și violență din partea părinților;​
• presiunea să se conformeze așteptărilor părinților în privința căsătoriei, relațiilor heterosexuale sau normelor sociale cisgen;​
• încurajarea și presiunea din partea unor părinți a tăinuirii orientării sexuale/identității de gen. ​

Odată cu dezvăluirea orientării sexuale/identității de gen în familie, mulți adolescenți LGBT+ sunt supuși de către membrii familiei la abuzuri și chiar acte de violență:

• comentarii și comportamente discriminatorii frecvente, fără a realiza că aceste acțiuni sunt discriminatorii; ​
• violență verbală;​
• violență fizică;​
• violență economică - amenințări din partea părinților că vor suspenda susținerea financiară;​
• încercări de a-i „trata” pe adolescenții LGBT+ prin stropire cu apă sfințită sau terapie psihiatrică;​
• unii adolescenți au fost lipsiți de telefoane și computere, pentru a nu putea comunica cu prietenii lor LGBT+;​
• o intervievată a povestit că părinții o amenințau că o vor omorî și nu-i permiteau să iasă din casă; ​
• o altă participantă la studiu a povestit că părinții au încercat s-o constrângă să aibă relații sexuale cu băieți.​

Provocările tinerilor LGBT+ la școală

Majoritatea adolescenților participanți la studiu au spus că orientarea sexuală și identitatea de gen sunt prea puțin discutate la școală. În timp ce unii respondeți au menționat că majoritatea colegilor sunt toleranți sau neutri, alții au indicat că marea parte a colegilor au o părere negativă față de persoanele LGBT+. Profesorii, însă, mai toți manifestă opinii și atitudini negative despre persoanele LGBT+.  ​

Deși în școlile lor există psiholog, puțini dintre respondenți au apelat vreodată la acesta cu dificultăți cu care se confruntă ca persoane LGBT+ . Aceștia au indicat ca principalele frici în privința psihologul școlar fiind:​

• dezvăluirea orientării sexuale/identității de gen părinților, profesorilor, colegilor;​
• psihologul poate avea o opinie negativă față de persoanele LGBT+ , astfel nu va fi tolerant și empatic și nu le va oferi sprijinul necesar;​
• lipsa informării despre orientarea sexuală/identitatea de gen;​
• timiditatea, bariera de a vorbi cu psihologul;​
• psihologul va încerca „să-i schimbe” pe adolescenți.

Dificultățile cu care se confruntă tinerii LGBT+ în spațiul public  ​

Majoritatea participanților la cercetare au auzit despre cazuri în care persoanele LGBT+ au fost agresate în spațiul public, iar unii dintre respondenți au fost personal agresați verbal și amenințați în spații publice. În marea parte a situațiilor, tinerii n-au apelat la poliție. 

Adolescenții intervievați au enumerat următoarele dificultăți pe care le întâmpină în spațiul public:​

• discriminarea persoanelor LGBT+, atitudinea generală negativă, amenințări și cazuri de violență împotriva persoanelor LGBT+;​
• reacții negative față de persoanele cu o înfățișare care se diferențiază de majoritatea;​
• adolescenții LGBT+ nu pot manifesta în spații publice comportamente de afecțiune față de parteneri;​
• lipsa protecției legale față de violența pe motiv de ură; ​
• pentru persoane transgen, procesul de trecere a comisiei și schimbare a actelor de identitate este foarte dificil;​
• angajarea în câmpul muncii este foarte dificilă;​
• hărțuirea în mediul online; ​
• băieții LGBT+ sunt agresați mai des decât fetele.​

​
Opinia tinerilor LGBT+ despre poliție

Opinia tinerilor LGBT+ despre poliția din Moldova este divizată. Unii respondenți au afirmat că atitudinea poliției față de persoanele LGBT+ depinde de convingerile personale ale colaboratorului de poliție, unii demonstrând un comportament profesionist, în timp ce alții manifestă vădit comportamente discriminatorii. Totuși, majoritatea respondenților au enunțat o părere negativă față de poliție, menționând că, în linii mari, colaboratorii poliției nu sunt toleranți față de comunitatea LGBT+.​

​
Principalele frici care îi opresc pe tinerii LGBT+ să apeleze la poliție:​

• orientarea sexuală/identitatea de gen va fi comunicată altora, inclusiv familiei, prietenilor; ​
• poliția nu va rezolva situația și va ignora apelul;​
• adolescenții vor fi criticați, ridiculizați, discriminați de către colaboratorii poliției; ​
• poliția ar putea lua partea agresorului;​
• adolescenții ar putea să nu fie crezuți;​
• persoanele LGBT+ nu sunt protejate legal;​
• lipsă de încredere față de instituție.​

​
Nevoile persoanelor LGBT+ legate de serviciile medicale​

În mare parte, respondenții au afirmat că nu a fost discriminați și nu li s-a refuzat acordarea serviciilor medicale de câte ori au apelat la medic. Câțiva intervievați au menționat însă că au primit observații de la specialiștii medicali din cauza înfățișării lor. ​

​Adolescenții intervievați au enumerat nevoile lor legate de servicii medicale:​

• informarea despre clinici și specialiști prietenoși persoanelor LGBT+;​
• accesarea serviciilor medicale fără părinți, în cazul în care tânărul/tânăra este minor/ă; ​
• servicii medicale pentru adolescenții socio-economic vulnerabili;​
• pregătire specială a medicilor ginecologi privind atitudini nediscriminatorii și asigurarea anonimatului pentru tineri LGBT+;​
• acces la centre de testare gratuită a bolilor cu transmitere sexuală;​
• informare despre clinicile unde tinerii pot efectua test HIV.​

Studiul a fost realizat ca parte a proiectului „Un mediu mai sigur pentru copii și tineri în Moldova” (2021 – 2022), implementat de Fundația Terre des hommes Moldova, în parteneriat cu Centrul GENDERDOC-M și susținut financiar de World Childhood Foundation.