În anul 2018, Inspectoratul Național de Patrulare nu a amendat nici o persoană fizică sau juridică care ar fi fraudat datele odometrelor, iar actualele măsuri întreprinse de autorități sunt insuficiente pentru a reduce acest fenomen și nu asigură un grad înalt de protecție a consumatorilor care doresc să-și procure un automobil. Acestea sunt concluziile notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care vine cu recomandări privind restabilirea integrității și corectitudinii pentru piața secundară de automobile.
Potrivit autorului documentului, Stanislav Ghilețchi, numărul de kilometri ireal al mașinilor „second hand” aflate la vânzare în Republica Moldova generează o mulțime de probleme tehnice și financiare pentru consumatori. Fraudarea datelor odometrului presupune scăderea artificială a kilometrajului unei mașini în scopul creșterii valorii de revânzare. Datorită progreselor tehnologice acest procedeu a devenit rapid, simplu și ieftin. Astfel, la în anul 2017, Codul Contravențional al Republicii Moldova (nr. 218/2008) a fost completat cu Articolul 2281 Fraudarea datelor odometrului care prevede sancțiuni în formă de amendă pentru persoanele juridice și fizice care modifică datele odometrului sau admit fraudarea datelor odometrului. Pentru persoanele fizice amenda variază de la MDL 3,000 la MDL 4,500, iar pentru persoanele juridice de la MDL 4,500 la MDL 7,500. Cu toate acestea, în 2018, nu au fost aplicate sancțiuni pentru această fraudă.
„Pe lângă faptul că unele automobilele procurate in Europa deja au odometrul fraudat, în multe cazuri o scădere adițională a kilometrajului înregistrat este efectuată înainte ca autovehiculul respectiv să între pe teritoriul țării. Astfel, peste 30% din mașinile vândute în Europa au odometrul fraudat, pagubele pentru cetățeni sunt cuprinse între 5,6 și 9,6 miliarde de euro pe an . În Statele Unite ale Americii pagubele cauzate consumatorilor de fraudarea odometrului depășesc 1 miliard de dolari pe an”, este de părere Stanislav Ghilețchi.
În scopul cuantificării magnitudinii fraudei, în nota analitică IPRE au fost comparate 4000 de anunțuri de vânzare a autoturismelor din Moldova și Lituania . Lituania a fost selectată, dat fiind faptul că reprezintă o piață în care sunt importate mașini din toată Europa și eșantionul de mașini care ajunge în Moldova este comparabil cu cel care se găsește pe piața din Lituania. Vârsta medie a automobilelor incluse în analiza comparativă a constituit 7 ani pentru ambele țări.
Cel mai frecvent kilometraj înregistrat de odometrele din Moldova este cuprins între 150,000 și 160,000 (figura 1), pe când în Lituania acesta este cuprins între 190,000 și 200,000 (figura 2). Totodată, mediana pentru Moldova a constituit 151,000 km, iar pentru Lituania 175,000. Mediana reprezintă valoarea unei serii ordonate crescător sau descrescător care împarte seria în două părți egale, așa încât 50% dintre subiecții seriei au valori mai mici decât mediana, iar 50% mai mari decât mediana.

Astfel, în Moldova jumătate de mașini care se vând pe piața secundară au sub 151,000 km, iar în Lituania jumătate au sub 175,000 km. Pentru comparație, în Moldova 78% din totalul ofertelor au mai puțin de 175,000 km (figura 1 și 2). Diferența suficient de mare dintre medianele acestor două piețe, confirmă ipoteza faptului că odometrele sunt ajustate la intrarea în țară.

IPRE constată că actualele măsuri întreprinse de autorități sunt insuficiente pentru a reduce frauda odometrelor și nu asigură un grad înalt de protecție a consumatorilor care doresc să-și procure un automobil. Obiectivul Guvernului ar trebui să fie restabilirea integrității și corectitudinii pentru piața secundară de automobile. În acest context IPRE propune următoarele:
Pentru mai multe detalii consultați documentul de aici sau contactați direct autorul: Stanislav Ghilețchi, analist IPRE, stas.ghiletchi[at]ipre.md.
Menționăm că analiza a fost elaborată în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.