Știri sociale

Ministerul Sănătăţii (cu 112 seturi de date), Ministerul Afacerilor Interne (cu 90 seturi de date), Biroul Naţional de Statistică (cu 86 seturi de date) sunt lideri pe portalul www.date.gov.md după numărul de date făcute publice, se arată într-un studiu lansat de CJI, în cadrul proiectului „Guvernare deschisă pentru o societate informată şi activă”.

Lista este urmată de Ministerul Economiei, cu 50 seturi de date, şi Ministerul Educaţiei, cu 31 seturi de date. Alte opt ministere şi instituţii au publicat între 11 şi 19 de seturi, iar altele 23 – între două şi nouă seturi de date.

Cinci autorităţi administrative centrale nu au publicat niciun set de date până astăzi pe portalul date.gov.md: Agenţia Medicamentului, Centrul de Acreditare în domeniul Evaluării Conformităţii Produselor, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui, şi Serviciul Vamal.  

Topul a fost realizat în baza unui raport care a evaluat procesul de deschidere a datelor guvernamentale cu caracter public în anul 2012, în contextul implementării Planului de acţiuni pentru o Guvernare Deschisă, inclusiv a gradului de accesibilitate şi utilitate  a acestora pentru societatea civilă şi mass-media.

Precizăm că la 29 aprilie 2011, prin dispoziţia nr.43, Guvernul Republicii Moldova a decis crearea portalului datelor guvernamentale cu caracter public www.date.gov.md „în scopul asigurării transparenţei procesului decizional şi participării cetăţenilor la actul de guvernare, precum şi accesului cetăţenilor şi mediului de afaceri la datele guvernamentale cu caracter public”[1].

Analiza a identificat un şir de probleme în deschiderea datelor guvernamentale cu caracter public cum ar fi:

• portalul date.gov.md nu a reuşit să devină un ghişeu unic al datelor deschise deţinute de instituţiile guvernamentale. Or, majoritatea ministerelor şi autorităţilor administrative centrale continuă să publice seturile de date deschise pe propriile pagini web;
• seturile de date publicate pe portalul date.gov.md  sunt rareori folosite de jurnalişti şi reprezentanţii societăţii civile în scrierea articolelor, studiilor etc., fiind considerate de 44%  din respondenţi puţin utile sau inutile în abordarea subiectelor de interes public;
• posibilităţile limitate de sortare a datelor deschise în funcţie de tipul documentului, domeniul de activitate a instituţiei sau perioada de referinţă;
• nerespectarea unui format unic de publicare a datelor, ceea ce creează dificultăţi în accesarea lor.

Pentru a spori gradul de utilitate pentru jurnalişti şi societate civilă, se recomandă:

•  identificarea unor criterii clare de stabilire a  spectrului complet de date guvernamentale care trebuie deschise de fiecare instituţie în parte, excerciţiu care ar trebuie să fie făcut de fiecare instituţie în colaborare cu societatea civilă;
• stabilirea unor criterii bine-definite de publicare a seturilor de date deschise aşa încât acestea să fie complete, comprehensive şi actuale;

• instruirea coordonatorilor de date guvernamentale deschise privind tehnicile şi criteriile de colectare, sistematizare şi publicare a seturilor de date.

Raportul mai analizează şi modul în care ministerele şi alte autorităţi administrative centrale au deschis cele 29 seturi de date indicate în hotărârea Guvernului nr.195 din 4 aprilie, 2012, în contextul aderării la Parteneriatul global pentru un Guvern Deschis. Concluziile principale sunt următoarele:

• 31% din seturile de date nu au fost deschise de ministere, pe când 21% sunt parţial deschise;
• 45 % din datele deschise sau parţial deschise de ministere sunt incomplete. În cele mai multe cazuri, datele nu sunt actuale şi detaliate, ministerele limitându-se la publicarea unor date statistice generale;
• 50% din seturile de date deschise sunt relevante şi utile pentru mass-media şi societatea civilă în procesul de abordare a subiectelor de interes public. Celelalte informaţii publicate de ministere sunt incomplete, neactuale şi prea generale pentru a putea fi folosite de jurnalişti şi analişti la scrierea articolelor, studiilor etc.

Raportul integral poate fi găsit pe paginile web www.ijc.md (CJI) şi www.soros.md (Fundaţia Soros-Moldova).