Știri sociale

În scopul transparentizării procedurii de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare  dar și în scopul transmiterii experienței acumulate în acest domeniu de organizațiile din România, Asociația ”Ștefan Mailat” din Făgăraș  și primăria municipiului de Făgăraș în parteneriat cu Moldavian Youth Association for Development (MYDA) din Republica Moldova (RM) au organizat în perioada 17-19 august, în premieră, un curs practic privind instrumentele de preaderare la UE pentru reprezentanți ai primăriilor, organizații nonguvernamentale, antreprenori și tineri din RM. Acest curs face parte din proiectul ”Drumuri Europene” și participarea în cadrul lui s-a făcut în baza unui formular de înscriere.

Cine a fost trainerul?

Mentorul ce a coordonat lucrările trainingului a fost Florina Gabriela Opriș, șef birou Proiecte – Primăria municipiului Făgăraș, expert managementulproiectelor și achizițiilor publice.

La ce s-a atras atenția?

Principalele aspecte la care s-a atras atenția în cadrul cursului practic privind instrumentele de preaderare la UE au fost managementul de proiect, ciclul de viață, echipa proiectului și managementul riscului, după care, participanții au avut ocazia să adreseze ăntrebări de clarificare referitoare la subiectul discutat.

Cine au fost invitații?

Peptea Florina, președintele Asociației pentru Participare Cetățenească a fost unul din invitații la training. Ea și-a împărtășit experiența în domeniul proiectelor finanțate de UE cu participanții din Republica Moldova și a furnizat informații privitoare la activitatea Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA). Aceasta are drept misiune punerea în aplicare a unei ample serii de programe şi acţiuni finanţate de Comunitatea Europeană în domeniile educaţiei şi formării, cetăţeniei active, tineretului şi culturii. Agenţia este responsabilă de majoritatea aspectelor de administrare a programelor, inclusiv cu redactarea apelurilor pentru propuneri, selectarea proiectelor şi semnarea acordurilor de proiecte, gestiunea financiară şi monitorizarea proiectelor (rapoarte intermediare şi finale), comunicarea cu beneficiarii şi realizarea controalelor pe teren.

Ce am învățat?

Una din opinile post-training aparține unuia din participanți și coorganizatori ai conferinței, președintelui MYDA, Dumitru Condrea. Iată câteva sfaturi-concluzii pe care ni le sugerează acesta:

• Pentru o bună funcționare a fondurilor de pre-aderare sau fondurilor structurale, e nevoie să fie gestionate corect anumite seturi de legi. În primul rând trebuie să existe o lege corectă, adaptată la realitate, funcționabilă, a Achizitiilor Publice. Apoi urmează legea administrației locale care presupune necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale.

• Atunci când se scrie propunerea de proiect (aplicația de proiect) cel mai bine e să "promiți" banii după ce câstigi proiectul. În cazul acesta,  aplicantul este mai motivat să facă un proiect bun.

• Fondurile de pre-aderare sunt de fapt, banii dati de "ei" – europeni, pentru "ei". Fondurile, consider, nu sunt pentru comunități sărace, ci pentru comunități bogate. De exemplu, În cazul fondurilor respective ești obligat să achiziționezi produse, utilaj din țările membre UE.

• În cazul proiectelor cu finanțare din bugetul fondurilor europene recoamnd să faci tot posibilul pentru a obține ”certificate de stat” (certificate de scutire de TVA), ceea ce îți favorizează simțitor bugetul pentru implementarea proiectului.

Ce avantaje și dezavantaje prezintă fondurile europene de preaderare?

Este vorba despre politica regională dusă de UE în toate țările membre. O politică, care reprezintă un instrument de solidaritate financiară a tuturor statelor devenite deja europene dar și o forță motrice a coeziunii și integrării economice a statelor ce urmează calea integrării care, în comparație cu procesul de aderare durează o perioadă mai îndelungată și necesită eforturi și susținere sistematică. Astfel solidaritatea financiară urmărită de UE  dorește să aducă beneficii concrete cetățenilor defavorizați și regiunilor mai puțin dezvoltate. Mai mult, coeziunea economică reciprocă dintre statele europene se spriijină pe principiul că au de câștigat cu toții din reducerea decalajelor dintre regiuni în ceea ce privește venitul și gradul de dezvoltare al țărilor.

Prin intermediul politicii regionale, UE transferă resurse din zonele prospere către cele mai puțin dezvoltate, de cele mai dese ori aceste zone fiind reprezentate de state care au aderat de curând. De menționat este faptul că la nivelul UE politica dezvoltării regionale ocupă un rol semnificativ, fapt dovedit și de bugetul european în creștere din ultimii ani, care a format doar în 2011 1/3 din bugetul UE.

Cât privește Republica Moldova, procesul de implementare a politicii de dezvoltare regională a luat o amploare deosebită în anul 2010, obiectivele activităților de dezvoltare regională reieșind din prevederile Legii privind dezvoltarea regională, Strategia Națională de Dezvoltare a RM și Programul de activitate al RM.

Consider deosebit de importantă dorința și tendința autorităților moldovenești și mai ales a Guvernului RM de a diversifica cât mai mult instrumentele financiare aplicabile în domeniul dezvoltării regionale.

Care sunt programele eligibile ale UE pentru RM?

În prezent, Republica Moldova este eligibilă pentru mai multe programe de cooperare teritorială. Acest lucru se datorează asistenței Comisiei Europene în Rm ce se constituie în principal din programele anuale de acțiune în cadrul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat (ENPI). Iată câteva din acest programe și specificul lor, pe scurt:

• Programul operațional comun România- Ucraina-Moldova (orientat spre stimularea potențialului de dezvoltare al zonei de frontieră, în scopul favorizării relațiilor de vecinătate și îmbunătățirii situației economică-sociale și a mediului natural)
• Programul Operațional Comun pentru Bazinul Mării Negre 2007-2013 destinat dezvoltării economice și sociale a regiunilor din bazinul Mării Negre.
• Programul de Cooperare Transnațională pentru Europa de Sud=Est 2007-2013 ce are ca obiectiv crearea parteneriatelor transnaționale în domenii de importanță strategică în scopul îmbunătățirii procesului de intagrare teritorială, economică și socială, sprijin coeziunii, stabilității și competitivității.

Din 2014 și Republica Moldova va avea acces la fondurile europene pentru preaderare.