O democrație funcțională presupune participarea veritabilă a cetățenilor și cetățenelor în procesele decizionale curente, nu doar în timpul alegerilor, iar dreptul de a participa la deciziile care ne afectează este consfințit inclusiv în Constituție. Atât la nivel internațional cât și în țara noastră, participarea publică a primit un impuls în ultimii ani, pe fundalul descreșterii interesului în procesele electorale, pentru că guvernele înțeleg că doar prin deschidere zilnică față de oameni, le pot (re)căpăta încrederea.  

După mai mulți ani în care activiștii, inițiativele civice și organizațiile societății civile au atras atenția asupra lacunelor din legislație și practică, autoritățile au anunțat că sunt gata să modifice cadrul normativ privind transparența în procesul decizional. Iar pentru că legile – și mai cu seamă o lege privind participarea publică – trebuie să fie elaborate într-un mod participativ, CPR a organizat la 5 februarie un prim eveniment dintr-o serie care promovează dialogul de politici. Peste 30 de reprezentante și reprezentanți ale/ai societății civile locale și naționale au dezbătut necesitatea elaborării unei noi legi, introducerea în legislație a termenului de participare publică și definirea mai exactă a formelor de participare. 

Participarea publică – o prioritate pentru procesul de integrare europeană

În contextul implementării Planului de acțiuni pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025, dar și a multiplelor semnale din partea societății civile că Legea privind transparența în procesul decizional din 2008 este depășită, autoritățile de la Chișinău au lansat un anunț pentru inițierea modificării cadrului normativ. Inițiativa vine și în contextul procesului de aderare a țării noastre la UE, Comisia Europeană cerând expres autorităților moldovenești să asigure „o participare veritabilă” a participării societății civile în acest proces.

Deschiderea guvernului de a îmbunătăți legislația este salutabilă, însă la fel de important este ca acest proces să fie cât mai deschis și participativ. Or, e vorba de o lege fundamentală pentru definirea relației între societatea civilă și autorități în procesele decizionale. 

CPR și-a propus să faciliteze un astfel de proces prin promovarea dialogului de politici între OSC, grupuri de inițiativă și cetățeni/e prin care să definim o înțelegere comună a problemelor din domeniu și o agendă comună de reformare a participării publice în Moldova. 

Discuție facilitată: cum definim participarea, ce forme trebuie să ia și cum ne asigurăm că autoritățile țin cont de ea 

Atelierul a început cu discuții despre necesitatea de a introduce în legislație și de a defini termenul de „participare publică”, care este folosit și de instituțiile internaționale. Acum legea nu conține o definiție a „participării publice”, ci doar a „transparenței” și obiectul ei e confuz, or transparența e definită ca „oferire a informațiilor” despre procesele decizionale.

Participanții și participantele au menționat că participarea publică ar trebui să fie definită larg, adică să includă toate etapele conform standardelor internaționale – informarea, consultarea și implicarea. Totodată, participarea trebuie să cuprindă întreg ciclul de politici publice, începând cu identificarea problemei publice, formularea opțiunilor de politică și încheind cu implementarea și monitorizarea. 

Un alt punct de discuție s-a axat pe formele de participare publică. Acum legea prevede noțiunile de „consultări, audieri și dezbateri”, care sunt definite confuz. Printre recomandările menționate au fost: necesitatea descrierii clare a modalităților de consultare publică și asigurarea unui minim de accesibilitate și reprezentativitate a acestora. Or, grupurile de lucru, ad-hoc, platformele consultative nu trebuie să înlocuiască un proces deschis pentru toată lumea. 

Sancțiunile pentru cei care nu asigură participarea publică ar trebui revizuite. Totodată, ar trebui prevăzute și resurse, umane și financiare, suficiente, dedicate participării publice. În prezent, legea stipulează că nerespectarea acesteia constituie abatere disciplinară, se sancţionează conform prevederilor Codului Muncii și prevede posibilitatea răspunderii contravenționale. 

S-a discutat și despre cine sunt subiecții legii, pentru că aplicabilitatea legii asupra Parlamentului nu este clară; despre cum poate fi asigurată incluziunea și reprezentativitatea proceselor de participare publică; cum trebuie să fie reglementate termenele de informare și consultare; formatele acestora și riscurile care pot apărea în procesul de aplicare a legii. 

Ce facem mai departe? 

Membrii și membrele societății civile au fost de acord că e nevoie de o nouă lege a participării publice, conformă cu standardele și practicile internaționale și nu doar modificarea celei existente. În continuare, împreună cu colegele și colegii din OSC-uri, vom cerceta cum pot fi integrate standardele de incluzivitate și accesibilitate, cine ar trebui să monitorizeze respectarea legii, vom propune cum ar trebui reglementată participarea publică în perioada stării de urgență, pentru a veni în fața autorităților cu o agendă comună, creată participativ și cu implicarea grupurilor subreprezentate.  

Metodologia INSPIRED, care stă la baza dialogului de politici, elaborată de partenerii noștri de la Bruxelles, European Partnership for Democracy, pune accent pe incluziune și participativitate în procesele de elaborare și implementare a politicilor publice. Participanții/ele la dialog contribuie împreună la analiza problemelor sociale, definirea priorităților de reformare și negocierea cu autoritățile privind adoptarea acestora.

Dacă sunteți interesate și interesați să vă alăturați procesului, vă invităm să completați acest formular, iar noi vă vom ține la curent cu următorii pași ai dialogului de politici în domeniul participării publice. Iar dacă deja aveți idei despre cum trebuie îmbunătățită legislația, puteți să vă înscrieți în noul grup de lucru pentru modificarea cadrului normativ și să veniți cu propuneri  pe particip.gov la etapa de pre-consultare până pe 14 februarie 2025. 

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului INSPIRED Moldova, care este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu coordonat de European Partnership for Democracy (EPD), în colaborare cu Centrul de Politici și Reforme (CPR), Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), Centrul Național de Asistență şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT (CC), People in Need (PIN) și Democracy Reporting International (DRI).

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a recepționat cel mai mic număr de cereri împotriva Republicii Moldova – doar 363 de cereri au fost depuse în 2024. S-a redus semnificativ și numărul hotărârilor pronunțate de CtEDO în privința Moldovei – doar 17 anul trecut, reprezentând un „record pozitiv” pentru ultimii șase ani.

În 2024, Moldova nu se mai regăsește în topul țărilor cu cel mai mare număr de cereri depuse pe cap de locuitor, ocupând locul 20 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Cu toate acestea, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai frecvent decât media europeană.

Constatările se conțin într-o notă analitică a Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), prezentată luni, 3 februarie 2025. Datele sintetizate de CRJM se bazează pe analiza activității CtEDO pentru anul precedent, conform informațiilor din raportul Curții Europene, dar şi pe studierea jurisprudenței CtEDO în cauzele moldovenești.

„La anumite capitole, Moldova și-a îmbunătățit pozițiile în clasamentul pentru anul 2024, față de 2023. De exemplu, anul trecut moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană, în timp ce anterior se adresau de 6,5 ori mai frecvent. Totuși, nu se înregistrează evoluții cu referire la cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldovenești, care se repetă de la an la an”, a declarat Carolina Bagrin, directoare de program în cadrul CRJM.

În baza tuturor hotărârilor și deciziilor pronunțate până la sfârșitul anului trecut, Republica Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri în valoare de 22 976 120 de euro. Din această sumă, peste 162 000 de euro reprezintă despăgubirile stabilite în anul 2024, însă suma este de două ori mai mică decât în anul 2023.

„Din punct de vedere juridic și al impactului lor, cele mai importante hotărâri din anul trecut vizează investigarea defectuoasă a maltratării, a violenței domestice, lipsa unui remediu efectiv pentru apărarea drepturilor persoanelor, dar și atitudinea discriminatorie a autorităților, bazată pe gen și dizabilitate”, a subliniat Daniel Goinic, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM.

CtEDO a înregistrat, în 2024, un număr total de 28 800 de cereri, cel mai mic din ultimii zece ani. Peste 40% din toate cererile depuse la CtEDO au fost îndreptate împotriva a patru state: Turcia, Ucraina, România și Polonia, Republica Moldova aflându-se pe locul 20 la acest capitol. CtEDO a pronunțat 1 102 hotărâri, dintre care circa 50% au fost îndreptate împotriva a trei state: Rusia, Ucraina și Turcia. La polul opus, în privința Suediei, Irlandei sau Estoniei nu a fost emisă nicio hotărâre de condamnare.

Până la 31 decembrie 2024, în cei 27 de ani de când Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea a pronunțat 616 hotărâri în cauzele moldovenești, clasându-se pe locul 11 din 46 de state membre ale Consiliului Europei în ceea ce privește numărul total de hotărâri. La acest capitol, Moldova devansează Marea Britanie, Germania, Portugalia, Spania sau Olanda, țări care au aderat la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului cu mult timp înaintea Moldovei și au o populație mult mai numeroasă decât cea a Moldovei.

Nota analitică a fost produsă în cadrul proiectului „Sprijinirea eforturilor de promovare a protecției drepturilor omului”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Constatările și opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

În zilele de 18, 25 și 26 ianuarie 2025, în sala mare de ședințe a Consiliului raional Ialoveni, s-au desfășurat ateliere de instruire în domeniul scrierii proiectelor mici de dezvoltare comunitară, organizate de Consiliul raional Ialoveni și Asociația Obștească ,,Eco-Răzeni”, pentru echipele de tineri și tinere care vor participa cu idei de proiecte inspirate la concursul de granturi mici, runda a XXX-a, a Fondului pentru Tineri Ialoveni.

La lucrările atelierelor și-au manifestat creativitatea și ingeniozitatea peste 160 de tineri și tinere din 19 localități ale raionului: Ialoveni, Răzeni, Costești, Puhoi, Bardar, Ruseștii Noi, Suruceni, Țipala, Dănceni, Nimoreni, Horești, Malcoci, Ulmu, Sociteni, Cărbuna, Horodca, Văsieni, Molești și Hansca.

Formatorii, Sergiu Gurău, director executiv, A.O. ,,Eco-Răzeni” și Victor Pletosu, specialist de tineret în cadrul Consiliului raional Ialoveni, au antrenat participanții și participantele în jocuri interactive de consolidare a abilităților de comunicare și de lucru în echipă, povestind cât de valoroasă este implicarea voluntară în realizarea micilor proiecte, fapt ce le oferă oportunitatea ca să devină viitorii lideri în comunitățile lor.

Una din tehnicile utilizate în cadrul atelierului a fost ,,Harta localităților raionului” și metoda ,,Analiza arborelui problemei”, care presupune identificarea unei probleme din comunitate, stabilirea cauzelor și a efectelor negative care se pot produce. În cadrul atelierului, tinerii au selectat câte o problemă din comunitatea lor și au efectuat analiza arborelui problemei, generând idei ingenioase și soluții, care pot fi realizate în colaborare cu toți actorii din comunitate (administrația publică locală, antreprenorii, instituțiile de educație și cultură, grupurile de inițiativă civică).

În cadrul evenimentului, președinta raionului Ialoveni, Natalia Eremia, a adresat un mesaj de salut participanților, apreciind înalt cunoștințele și entuziasmul de care dau dovadă tinerii implicați în activități de voluntariat, încurajându-i totodată, ca să participe la concursul de granturi mici cu idei de proiecte inovatoare și originale care să contribuie la dezvoltarea comunității și a abilităților personale.

Participanții și-au prezentat rezultatele lucrului în echipe: analiza unei probleme din comunitate care afectează viața tinerilor: ,,arborele problemei” și ,,arborele soluțiilor”, formulând scopul, obiectivele și planul de acțiuni al proiectului.

Prin urmare, participanților le-au fost oferite detalii despre modalitatea de completare a formularului de aplicare pentru a participa la concursul de granturi mici, runda a XXX-a, ce se va desfășura în perioada 01 – 28 februarie 2025.

Atelierele au fost organizate de partenerii Programului raional „Fondul pentru Tineri Ialoveni”: Asociaţia obştească ,,Eco-Răzeni”, Consiliul raional Ialoveni și IM Swedish Development Partner.

Sesiuni de educație parentală care aduc armonie în viața familiilor ce se află în impas

„Nu e nimic precum a fost acum jumătate de an. Am șase fiice și un soț care vrea să mă facă fericită.”

Maria Aștifeni,  s. Dubăsarii Vechi, r. Criuleni

Maria întotdeauna a visat să poată învăța în voie, fără să fie încorsetată de circumstanțe ce nu le poate controla. A vrut să aibă un loc de muncă, iar rodul muncii sale să îi aducă împlinire. Astăzi este o femeie de 32 de ani, cu doar 8 clase finalizate, fără un loc stabil de muncă, dar care se simte bogată, pentru că are o familie mare și fericită, așa precum nu-și putea imagina că ar putea fi în propria copilărie. 

Patru din cele șase fiice ale familiei Aștifeni sunt eleve. Sunt responsabile și o ascultă pe mama în toate. Cele două fiice mai mici, deseori, rămân cu Maria acasă, deși una dintre ele ar trebui să nu rateze niciun matineu de la grădiniță. Poeziile și poveștile sunt povestite seară de seară, pe rând, de fiecare învățăcel în parte. 

În toamna lui 2024, pe când se plimba cu mezina în cărucior prin sat, a aflat că în localitate va avea loc un curs de informare pentru părinți. A și fost invitată să participe, pentru a afla mai multe despre creșterea și educarea copiilor. Nu a ezitat nicio clipă. „Eu vin”, a spus ferm Maria asistentei sociale din localitate. 

Au urmat zile și săptămâni de întruniri cu mai multe mămici din sat, cu psihologul școlii, asistenta socială. Maria s-a bucurat mult când a aflat că aceste sesiuni de informare sunt organizate de asociația The Moldova Project, care i-a oferit sprijin material și psiho-emoțional în cele mai dificile momente din ultimii doi ani. 

„Eu, în familia mea, nu am avut ce învăța, nici de la cine. Am văzut multe lucruri urâte fiind copil, am trăit în violență și neglijare. M-am măritat la 17 ani ca să plec mai repede de acasă, mai departe de mirosul de vin și votcă. Am trecut prin multe greutăți și nu am avut cu cine să împart amarul din sufletul meu, fricile mele. La un moment dat, în viața mea și a familiei mele a apărut echipa The Moldova Project care mi-a oferit o mână de ajutor și este extrem de important acest sprijin pentru noi. Când am aflat că ei, împreună cu o organizație internațională, organizează ceva pentru părinții din localitate și că pot participa și eu, am fost foarte bucuroasă. Mi-e dor să învăț, să comunic cu oamenii și vreau să fiu mai bună pentru mine și pentru copiii mei”, ne-a mărturisit Maria. 

De câteva ori pe săptămână, în toamna și iarna lui 2024, Maria asigurându-se că are cu cine lăsa mezina care încă depinde de sânul mamei, urca pe bicicletă ca să ajungă fuguța la sesiunea de informare în cadrul Proiectului Parenting sub Presiune - un program-pilot adus în Moldova de Plan International, organizația ce activează în peste 80 de țări ale lumii pentru a ajuta femeile și copiii din comunitățile vulnerabile.

„Noi în sat ne cunoaștem, desigur, dar nu comunicăm foarte des și mai ales despre chestiuni intime, legate de relația noastră cu copiii, cu soțul. Aceste întruniri mi-au deschis inima, m-au ajutat să fiu mai înțeleaptă în relațiile de familie. Am aflat că și alte mame au aceleași probleme și am înțeles că nu e ușor nimănui”, ne destăinui Maria.

Discuțiile au atins cele mai sensibile coarde ale sufletului Mariei, căci fiecare participantă a fost readusă în copilărie, la cele mai profunde sentimente legate de perioada când ele însele erau dependente de atenția și dragostea părintească.

Maria își aminti de lelea Olea, sora mamei, care îi dădea sfaturi, o învăța să coacă pâine, să facă de mâncare, să spele haine și multe altele. I se părea, pe atunci, că toate aceste munci sunt foarte grele și că e o mare nedreptate la mijloc, dar cu timpul, și-a dat seama cât de prețioase au fost acele învățăminte. Mama nu o învățase mai nimic și doar lelea Olea îi revine uneori în minte cu vocea ei puternică și puțin autoritară: „Ia du-te repede și dă la găini!” parcă aude și astăzi Maria fiind cu gândul la mătușa sa. 

Având șase fete, cu vârste și interese diferite, Maria încerca să facă tot ce-i stă în puteri pentru a menține propria autoritate, astfel încât să le ofere grijă, dar și doza necesară de responsabilizare. Lecțiile de mamă, uneori, au fost extrem de dure, inclusiv cele de soție și parteneră de viață. Maria și Petru erau foarte tineri și lipsiți de experiență când au creat „cuibul” lor. Odată cu nașterea copiilor, s-au confruntat cu o avalanșă de dificultăți care, de multe ori, îi copleșeau pe amândoi.

Sesiunile PUP (Parenting under Pressure) au ajutat-o pe Maria să înțeleagă mai bine cele întâmplate în decursul anilor, să cunoască psihologia relațiilor de familie, a copiilor mici. Este pentru prima oară când ei i s-au oferit astfel de informații. Conștientă fiind de importanța celor discutate în cadrul sesiunilor, Maria a pus toate materialele informative despre nutriția copiilor la vedere, pe pereții din casă. Așa, zice ea, nu va uita „cu una cu două”, și îi va fi mai ușor să urmeze recomandările specialiștilor. 

„Eu sunt foarte mulțumită, pentru că la acest curs am învățat cum să discut corect cu copiii mei, ce este familia pentru mine, cum să  aduc armonie în relația cu soțul meu. Știu că atunci când sunt furioasă trebuie să ies din casă, să mă gândesc la altceva. Am înțeles cât de importantă este grija și dragostea mea pentru copii, mai ales atunci când ei sunt mici. Eu am avut ocazia, în cadrul întâlnirilor ce le-am avut în sat cu alte mămici, de a-mi expune părerea și am fost ascultată cu atenție. Acest lucru înseamnă enorm pentru mine”, ne spune cu recunoștință Maria. 

Specialiștii asociației The Moldova Project fac vizite periodice la familia Aștifeni și atestă schimbări semnificative în bine. Chiar dacă sunt mulți copii și tinerii părinți fac cu greu față cheltuielilor zilnice, casa lor este îngrijită, copiii nu duc lipsă de necesarul pentru a frecventa școala și au condiții de trai decente. Atât Maria, cât și soțul ei Petru, au devenit mai responsabili și mai atenți la nevoile copiilor lor. 

„Înainte, să fiu sinceră, nu prea îmi plăcea să merg cu copiii pe la medici, să pierd timpul în rânduri la policlinică. Îi tratam acasă, așa, cu metode băbești, cum auzeam de prin sat. Dar am înțeles că nu este bine să fac așa, trebuie fiecare copil tratat cu multă grijă, la timp. Un specialist bun tare mult poate ajuta și copiii vor suferi mai puțin”, a recunoscut Maria.

 Conceptul sesiunilor de informare constă în comunicarea de la egal la egal între părinți despre bunele practici în relația cu copiii mici, de până la 8 ani. Copilăria timpurie este perioada cea mai critică pentru creșterea și dezvoltarea copiilor, căci este perioada de formare a mecanismelor de reziliență la nivel fizic și mental. Copiii mici sunt mult mai afectați de mediul familial decât de realitatea din jur și rolul părinților este esențial în dezvoltarea capacității copiilor de a depăși situațiile traumatizante, ce pot fi cauzate de plecarea urgentă din țară, conflicte armate, violența în familie și alte situații de criză.

În cadrul acelor întâlniri s-au legat prietenii. A crescut încrederea între mame și specialiștii din comunitate, astfel încât cu mult mai multă râvnă acestea apelează la ajutorul asistentului social sau al psihologului. 

Am fost curioși să aflăm ce planuri de viitor a trasat familia Aștifeni pentru următorii câțiva ani: „Vrem copiii să ne fie sănătoși și să avem pace în familie”, ne mărturisiră soții Aștifeni. 

Diploma de absolvire a cursurilor PUP stă pe perete în „camera cea mare”, iar cea mai importantă realizare a Mariei este oportunitatea de a construi  mai departe, cu o fundație mult mai trainică, fortăreața pe nume „familia Aștifeni”. 

Asociația The Moldova Project, în colaborare cu Plan International, a realizat mai multe proiecte de sprijin în regiune, de care au beneficiat zeci de familii vulnerabile, implicit familia Aștifeni. Specialiștii The Moldova Project au oferit suport și ghidare familiei Aștifeni în soluționarea mai multor probleme de familie: distribuirea responsabilităților, îmbunătățirea relațiilor de cuplu, gestionarea bugetului comun, relația cu copiii.

„Parenting sub presiune” (PUP) este un program aplicat la nivel internațional, în special în zonele de criză umanitară, unde nivelul vulnerabilității este ridicat. În Republica Moldova proiectul a fost  dedicat grupurilor social-vulnerabile și familiilor refugiate din Ucraina, stabilite în centre de plasament temporar. Proiectul a fost implementat, în premieră,  în patru localități din Republica Moldova, în perioada iulie 2024 - martie 2025, în beneficiul a peste 120 de  părinți și îngrijitori.

Manualul de implementare a avut la bază proiectul „Acțiuni comunitare pentru copii”, elaborat de Plan International Australia, cu scopul de a oferi părinților și îngrijitorilor abilitățile și cunoștințele necesare de a sprijini dezvoltarea sănătoasă și bunăstarea copiilor.

Despre Plan International

Promovează respectarea drepturilor femeilor, fetelor și copiilor în peste 80 de țări ale lumii. Începând cu martie 2022, în Republica Moldova, Plan International oferă ajutor umanitar copiilor și familiilor afectate de războiul din Ucraina. În colaborare cu organizațiile locale, acordă suport amplu copiilor și femeilor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova.