În primele trei luni de implementare, aproximativ 175 de tineri/tinere din sudul Republicii Moldova au beneficiat de activități de dezvoltare a competențelor digitale și de alfabetizare media în cadrul proiectului „Y-MEDIA: Abilitarea Tinerilor prin Integrare Digitală și Conștientizare Media”, implementat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară (A.O. C.R.D.C.). 

Inițiat în octombrie 2024, proiectul a adus un plus de cunoștințe despre alfabetizarea media și gândirea critică în comunitățile din sudul țării. Caravana Filmelor Documentare a ajuns în șase localități - Hîrtop, Cahul, Leova, Cantemir, Tătărăști și Crihana Veche - unde peste 150 de tineri/tinere au participat la proiecții și dezbateri despre despre impactul dezinformării și importanța implicării civice, în societatea modernă. 

Un aspect inovator al proiectului a Digital Media Literacy Lab, atelier intensiv de trei zile, unde 14 tineri/tinere au fost instruiți/instruite în verificarea faptelor, crearea de conținut digital responsabil și dezvoltarea gândirii critice pentru combaterea dezinformării. Trei participante au fost selectate pentru a efectua un internship la portalul de știri ziuadeazi.md, unde aplică noile abilități dobândite, contribuind activ la lupta împotriva dezinformării. 

"Proiectul Y-MEDIA demonstrează că investiția în educația media a tinerilor/tinerelor este esențială pentru dezvoltarea unei societăți informate și reziliente. Prin activitățile noastre, contribuim la formarea unei generații de tineri/tinere capabili/capabile să navigheze critic prin spațiul informațional și să devină agenți ai schimbării în comunitățile lor", a menționat Arabadji Arina, coordonatoarea proiectului 

Până la finalul proiectului în martie 2025, A.O. C.R.D.C. planifică să extindă impactul inițiativei prin organizarea a încă șase proiecții de filme documentare și publicarea unei serii de articole despre problemele comunitare identificate de tinerele jurnaliste. 

Inițiativa face parte dintr-un efort amplu al A.O. C.R.D.C. de a promova valorile democratice și dezvoltarea competențelor digitale în rândul tinerilor/tinerelor, consolidând astfel capacitatea comunităților locale de a face față provocărilor. 

Materialul este realizat de A.O. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară în parteneriat cu People in Need Moldova în cadrul proiectului "Moldova ASSIST: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale", finanțat de Uniunea Europeană.

Revoluția în domeniul inteligenței artificiale nu aduce doar riscuri legate de dezinformare și fake news, ci și oportunități pentru a combate aceste fenomene și de a ne informa corect.
În acest context, suntem încântanți să anunțăm despre lansarea www.european.md – un chatbot menit să demonteze miturile despre integrarea europeană a Republicii Moldova, la fel, să ajute la o mai bună înțelegere la tot ce înseamnă procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană.

Află despre avantajele, riscurile și oportunitățile, etapele procesului de integrare europeană pentru țara noastră, accesând chatbotul👉 www.european.md

În plus, acesta este în continuă dezvoltare și actualizare, urmeaza a fi populat cu date, informații noi, care sperăm să contribuie la o mai bună înțelegere a procesului de integrare europeană în societatea noastră. Vă încurajăm să-l testați și să veniți cu feedback pentru îmbunătățirea acestuia!

 -----------------

 Proiectul este implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în cadrul programului de suport instituțional finanțat de către Fundația pentru Societate Deschisă, implementat prin intermediul la Institutul pentru Politici și Reforme Europene. 

46 de studenți și studente ai Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova (USM) au participat pe 17 februarie 2025 la un atelier de instruire în domeniul alfabetizării informaționale și educației media. În cadrul evenimentului, tinerii au abordat mai multe subiecte de interes pentru ei și viitoarea lor profesie. Atelierul a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu suportul Uniunii Europene.

„A fi jurnalist în timpurile de astăzi nu este deloc ușor. Indiferent ce subiect abordezi, ai o responsabilitate imensă față de public, căruia trebuie să îi aduci informații corecte și bine documentate. Iar acest lucru presupune o pregătire temeinică de pe băncile facultății”, a menționat jurnalista Ana Sârbu, lectoră universitară și formatoare în cadrul atelierului. Ea a salutat ideea CJI de a organiza, pentru studenții de la facultățile de jurnalism din țară, inițieri tematice dedicate explicării în profunzime a noțiunilor și fenomenelor de știri false, dezinformare, deepfake, manipulare, propagandă ș.a., așa cum perioadele de criză prin care trecem în prezent reprezintă adevărate provocări pentru toți, inclusiv pentru reprezentanții mass-media.

„Ați auzit de multe ori și poate chiar v-ați confruntat direct cu știri false. Ce sunt acestea și de unde se iau? Cum se răspândește acest tip de informații? Pentru a răspunde mai ușor, vă propun să examinați câteva materiale video, după care aș vrea să îmi spuneți ce emoții v-au provocat secvențele vizionate”, i-a îndemnat Ana Sârbu pe tinerii jurnaliști în debutul atelierului. Rând pe rând, lectora le-a propus participanților să vizioneze mai multe secvențe video cu știri false și deepfake-uri care circulă preponderent pe rețelele sociale cu scopul de a induce în eroare pentru a deteriora imaginea cuiva, reputația sau de a avea câștig financiar sau politic. „Ce stări v-au provocat aceste video? Ați simțit frică, îngrijorare, neînțelegere, dezamăgire, tristețe? Dacă o știre sau un video vă trezește prea multe emoții, verificați-o din mai multe surse. De obicei, dezinformarea se bazează pe astfel de emoții. Dezinformarea e ca o picătură de apă care găurește o piatră. Dacă o auzi mereu, e distribuită des, pe mai multe canale, până la urmă ai predispoziția de a o lua drept adevăr, deși este falsă”, le-a explicat formatoarea.

„Deepfake-ul este și mai periculos pentru că analizează nu doar vocea, dar și comportamentul, algoritmul, reacțiile, ticurile nervoase ale persoanei și le transpune pe toate în video. Acest lucru este realizat atât de subtil încât, în curând, vom ajunge să nu mai putem face diferența între un video real și unul creat cu ajutorul inteligenței artificiale. Singura cale pentru a le distinge e să ne concentrăm pe conținut, nu pe partea tehnică. Vom ieși învingători din această bătălie doar dacă vom ști să lucrăm suficient de bine cu sursele, să le trecem prin filtrul veridicității. Altfel, din lipsă de timp și cunoștințe generale, riscăm să devenim o pradă ușoară a dezinformării”, i-a atenționat jurnalista pe studenții de la USM.

În context, Victoria Tataru, coordonatoare de programe la CJI, a oferit tinerilor materiale informative care să-i ajute să însușească mai bine cunoștințele acumulate în cadrul atelierului. Potrivit ei, „în perioada crizelor și a supraabundenței de informații, competențele media sunt necesare oricui, cu atât mai mult celor din breasla jurnalistică. În acest sens, responsabilitatea pe care o avem cu toții – jurnaliști consacrați și tineri, creatori de conținut, reprezentanți ai domeniului academic și educației, actori ai altor structuri importante din societate – e să educăm cetățeni cu gândire critică, care să poată analiza și să-și pună întrebări legat de orice informație cu care venim în contact”.

Cătălina Cuciuc, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

Activitatea la care am participat este foarte diferită de cursurile pe care le-am studiat până acum la facultate. Pe cât de complicate și complexe au fost subiectele discutate, pe atât de simplu au fost explicate pentru a fi înțelese de noi. Spre exemplu, chiar dacă aveam anumite cunoștințe generale despre inteligența artificială de la alți profesori, ceea ce am aprofundat astăzi îmi va fi foarte util atât pe plan personal, cât și profesional.

Evelina Curca, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

Astăzi am avut oportunitatea să descopăr și alte fațete ale jurnalismului. Unele lucruri mi-au părut chiar înfricoșătoare – mă refer la fenomenul deepfake, modul în care au evoluat tehnologiile informaționale și cât de mult ne pot influența. Sunt niște provocări foarte mari nu doar pentru noi, dar pentru omenire, în general, pentru că complexitatea cu care se dezvoltă în prezent tehnologiile informaționale poate schimba radical situația în lume. Este necesar să gândim critic și să analizăm permanent informațiile cu care venim în contact.

Ștefan Albu, student la Comunicare și relații publice, anul I

Informația este cea mai importantă resursă pentru a supraviețui și a exista în zilele noastre. M-am bucurat să aflu atâtea lucruri noi despre domeniul mass-media, despre cum să înțelegem care informații sunt veridice și care nu. O persoană bine informată este una protejată. Iar noi suntem cei care va trebui să asigurăm accesul oamenilor la informație veridică și de calitate. A fost o informație utilă și extrem de actuală.

Sabrina Colbasnicov, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

La activitatea de azi am aflat cum presa ne poate manipula, la fel, cum putem identifica și dezminți unele informații false, deepfake-uri, care sunt foarte complicate și o bătaie de cap în plus, pentru că nu putem deosebi sau este foarte greu de distins care este partea reală și care este partea creată cu inteligență artificială. Totuși, am speranța că și jurnalismul va avansa, luând în considerație că în Codul deontologic deja s-au introdus aspecte ce țin de inteligența artificială. Planific să lucrez în domeniul media și consider că avem nevoie de astfel de activități, lecții, prelegeri care să ne pregătească cum să abordăm eficient astfel de subiecte complicate.

Iuliana Chistruga, studentă la Comunicare și relații publice, anul I

Consider foarte important ca nu doar comunicatorii sau jurnaliștii să cunoască despre educația media și gândirea critică, dar și oamenii de rând să știe despre știrile false și mesajele ascunse ale acestora, să poată face diferența între o știre bine documentată, corectă, din surse oficiale și o știre falsă, prin care se manipulează opinia publică. Pentru siguranța mea, dacă vreau să cunosc o anumită informație, apelez întotdeauna la site-urile oficiale ale instituțiilor publice sau caut știrea în alte mijloace de presă, în care eu am încredere. Mă informez de pe canale în care am încredere, mai puțin sau aproape deloc de pe social media.

Atelierul de educație media a fost organizat în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) din Danemarca și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.

O democrație funcțională presupune participarea veritabilă a cetățenilor și cetățenelor în procesele decizionale curente, nu doar în timpul alegerilor, iar dreptul de a participa la deciziile care ne afectează este consfințit inclusiv în Constituție. Atât la nivel internațional cât și în țara noastră, participarea publică a primit un impuls în ultimii ani, pe fundalul descreșterii interesului în procesele electorale, pentru că guvernele înțeleg că doar prin deschidere zilnică față de oameni, le pot (re)căpăta încrederea.  

După mai mulți ani în care activiștii, inițiativele civice și organizațiile societății civile au atras atenția asupra lacunelor din legislație și practică, autoritățile au anunțat că sunt gata să modifice cadrul normativ privind transparența în procesul decizional. Iar pentru că legile – și mai cu seamă o lege privind participarea publică – trebuie să fie elaborate într-un mod participativ, CPR a organizat la 5 februarie un prim eveniment dintr-o serie care promovează dialogul de politici. Peste 30 de reprezentante și reprezentanți ale/ai societății civile locale și naționale au dezbătut necesitatea elaborării unei noi legi, introducerea în legislație a termenului de participare publică și definirea mai exactă a formelor de participare. 

Participarea publică – o prioritate pentru procesul de integrare europeană

În contextul implementării Planului de acțiuni pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025, dar și a multiplelor semnale din partea societății civile că Legea privind transparența în procesul decizional din 2008 este depășită, autoritățile de la Chișinău au lansat un anunț pentru inițierea modificării cadrului normativ. Inițiativa vine și în contextul procesului de aderare a țării noastre la UE, Comisia Europeană cerând expres autorităților moldovenești să asigure „o participare veritabilă” a participării societății civile în acest proces.

Deschiderea guvernului de a îmbunătăți legislația este salutabilă, însă la fel de important este ca acest proces să fie cât mai deschis și participativ. Or, e vorba de o lege fundamentală pentru definirea relației între societatea civilă și autorități în procesele decizionale. 

CPR și-a propus să faciliteze un astfel de proces prin promovarea dialogului de politici între OSC, grupuri de inițiativă și cetățeni/e prin care să definim o înțelegere comună a problemelor din domeniu și o agendă comună de reformare a participării publice în Moldova. 

Discuție facilitată: cum definim participarea, ce forme trebuie să ia și cum ne asigurăm că autoritățile țin cont de ea 

Atelierul a început cu discuții despre necesitatea de a introduce în legislație și de a defini termenul de „participare publică”, care este folosit și de instituțiile internaționale. Acum legea nu conține o definiție a „participării publice”, ci doar a „transparenței” și obiectul ei e confuz, or transparența e definită ca „oferire a informațiilor” despre procesele decizionale.

Participanții și participantele au menționat că participarea publică ar trebui să fie definită larg, adică să includă toate etapele conform standardelor internaționale – informarea, consultarea și implicarea. Totodată, participarea trebuie să cuprindă întreg ciclul de politici publice, începând cu identificarea problemei publice, formularea opțiunilor de politică și încheind cu implementarea și monitorizarea. 

Un alt punct de discuție s-a axat pe formele de participare publică. Acum legea prevede noțiunile de „consultări, audieri și dezbateri”, care sunt definite confuz. Printre recomandările menționate au fost: necesitatea descrierii clare a modalităților de consultare publică și asigurarea unui minim de accesibilitate și reprezentativitate a acestora. Or, grupurile de lucru, ad-hoc, platformele consultative nu trebuie să înlocuiască un proces deschis pentru toată lumea. 

Sancțiunile pentru cei care nu asigură participarea publică ar trebui revizuite. Totodată, ar trebui prevăzute și resurse, umane și financiare, suficiente, dedicate participării publice. În prezent, legea stipulează că nerespectarea acesteia constituie abatere disciplinară, se sancţionează conform prevederilor Codului Muncii și prevede posibilitatea răspunderii contravenționale. 

S-a discutat și despre cine sunt subiecții legii, pentru că aplicabilitatea legii asupra Parlamentului nu este clară; despre cum poate fi asigurată incluziunea și reprezentativitatea proceselor de participare publică; cum trebuie să fie reglementate termenele de informare și consultare; formatele acestora și riscurile care pot apărea în procesul de aplicare a legii. 

Ce facem mai departe? 

Membrii și membrele societății civile au fost de acord că e nevoie de o nouă lege a participării publice, conformă cu standardele și practicile internaționale și nu doar modificarea celei existente. În continuare, împreună cu colegele și colegii din OSC-uri, vom cerceta cum pot fi integrate standardele de incluzivitate și accesibilitate, cine ar trebui să monitorizeze respectarea legii, vom propune cum ar trebui reglementată participarea publică în perioada stării de urgență, pentru a veni în fața autorităților cu o agendă comună, creată participativ și cu implicarea grupurilor subreprezentate.  

Metodologia INSPIRED, care stă la baza dialogului de politici, elaborată de partenerii noștri de la Bruxelles, European Partnership for Democracy, pune accent pe incluziune și participativitate în procesele de elaborare și implementare a politicilor publice. Participanții/ele la dialog contribuie împreună la analiza problemelor sociale, definirea priorităților de reformare și negocierea cu autoritățile privind adoptarea acestora.

Dacă sunteți interesate și interesați să vă alăturați procesului, vă invităm să completați acest formular, iar noi vă vom ține la curent cu următorii pași ai dialogului de politici în domeniul participării publice. Iar dacă deja aveți idei despre cum trebuie îmbunătățită legislația, puteți să vă înscrieți în noul grup de lucru pentru modificarea cadrului normativ și să veniți cu propuneri  pe particip.gov la etapa de pre-consultare până pe 14 februarie 2025. 

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului INSPIRED Moldova, care este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu coordonat de European Partnership for Democracy (EPD), în colaborare cu Centrul de Politici și Reforme (CPR), Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), Centrul Național de Asistență şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT (CC), People in Need (PIN) și Democracy Reporting International (DRI).