Problemele de mediu uneori par departe de noi, însă ele sunt aici, acasă. Le simțim impactul în fiecare zi: ne afectează agricultura, apa pe care o consumăm, sănătatea și economia.

Din fericire, Moldova a devenit un laborator de soluții inovatoare pentru problemele de mediu. Avem cel puțin 5 exemple care arată că noi, moldovenii, nu numai că ne putem implica, dar o și facem deja - ca să luptăm cu poluarea de plastic și nu doar. Hai să vedem care sunt unele din soluțiile „made in Moldova”:

• Bijuterii din Plastic Reciclat

Unul dintre exemplele de succes este startup-ul Recycline Moldova, care transformă deșeurile din plastic în bijuterii autentice. Ei colectează plasticul de tipul 2 și 5 de la afacerile locale și comunitate, care apoi este sortat, mărunțit și transformat în plăci din care se taie, după o formă de design creată chiar de echipa Recycline, viitoarele bijuterii. 

Într-un final, cerceii sunt șlefuiți și pregătiți pentru a fi purtați cu mândrie. Astfel, prin utilizarea deșeurilor din plastic drept materie primă, startup-ul promovează economia circulară, ecologia și reduce impactul poluării plastic asupra mediului.

• Proiecte pentru Eficiența Energetică a Clădirilor Publice

Green City Lab este o organizație din Moldova care ajută clădirile publice (și nu doar) să utilizeze mai puțină energie electrică și termică. În 2022-2023, aceștia au transformat Internatul pentru copiii lăsați fără îngrijire părintească din Cărpineni - într-o clădire sustenabilă - prin izolarea acesteia, instalarea panourilor solare și trecerea de la încălzire cu gaz natural la cea pe bază de biomasă. 

Totodată, prin proiectul național de implementare a Sistemului Informațional de Management Energetic (EMIS), organizația își propune să analizeze consumurile de energie și apă a 3000 de clădiri publice, fapt care are potențial de reducere a cheltuielilor cu 5-15% prin simpla informare a administratorilor despre câtă energie consumă clădirea pe care o gestionează, fără costuri suplimentare. Aceste schimbări contribuie la reducerea poluării și emisiilor de CO2 în toată Moldova.

• Case Ecologice din Panouri cu Izolație din Paie Presate

EvEco construiește case ecologice din materiale naturale precum paie presată, lemn, argilă, nisip și var. Aceste case sunt puternice și rezistente la incendii, rozătoare și cutremure. Panourile solare instalate pe acoperișul lor le permit să producă propria energie și să economisească bani la facturile pentru electricitate și gaz. 

Tehnologia utilizată de EvEco este recunoscută la nivel global, cu peste 100 000 de astfel de case construite în SUA și peste 1 500 în Franța. Un exemplu local este Orașul Caprelor KOZY, cel mai mare complex turistic ecologic din Moldova, realizat de EvEco.

• Plantarea a 1 000 000 de Copaci în Moldova

Inițiativa Million Trees Moldova este realizată de Asociația Obștească „Hai Moldova”, care s-a angajat într-o misiune importantă de a planta 1 000 000 de copaci în țara noastră, având în vedere că doar 11% din teritoriul Moldovei este împădurit, - ceea ce reprezintă cel mai mic procentaj din Europa. 

Totuși, echipa „Hai Moldova” a reușit, în 4 ani, din 2019 și până astăzi, să planteze 200.000 de copaci pe terenurile alese cu grijă, cu susținerea și ajutorul voluntarilor, companiilor multinaționale și afacerilor locale. Plantarea pădurilor ajută la curățarea aerului, solului și apei. Copacii sunt selectați în funcție de specificul terenului și sunt îngrijiți și monitorizați, astfel încât în 10 ani să devină păduri puternice și sănătoase. Aceasta inițiativă sensibilizează oamenii despre importanța pădurilor pentru bunăstare și echilibru ecologic.

• Comunitate Ecologică în Satul Rîșcova

EcoVillage este o comunitate dedicată practicilor sustenabile, cu centrul în resortul cu același nume din satul Rîșcova. Aici, clădirile sunt construite din materiale ecologice și sunt dotate cu panouri solare pentru a captura energia solară și utiliza la maximum lumina și căldura oferite de soare. Comunitatea utilizează și energia termică din biomasă. 

Membrii, inclusiv sătenii din Rîșcova, se implică activ în organizarea atelierelor practice, precum grădinăritul, compostarea, gătitul vegan, eco-construcțiile, eficiența energetică și plantarea de copaci.

Și tu poți face o schimbare în Moldova. Înscrie școala ta în proiectul Verde Play, primește instruire și susținere gratuită pentru a crea propriul proiect ecologic.

Aceste inițiative ne demonstrează că suntem în stare să inovăm, la noi acasă, indiferent de vârstă. Putem să acționăm pe termen lung și să începem de la educație. 

Dacă ești profesor/profesoară sau director/ă de școală, adaugă disciplina extracurriculară „Inovații și Sustenabilitate”, pentru a ajuta elevii tăi să devină lideri ai schimbării chiar de pe băncile școlii. 

Înscrie școala ta în proiectul Verde Play până pe 26 iulie, ora 23:59. Studiază: https://bit.ly/Regulament_de_Aplicare

Iar dacă ești elev sau părinte, inițiază un dialog cu profesorii din școala ta despre cum poți face instituția în care înveți mai sustenabilă. Un prim pas? Recomandă Verde Play.

Urmărește proiectul pe Facebook și Instagram.

Adresează întrebările tale lui Victor Marițoi, manager de proiect, la hello.verdeplay@gmail.com sau la telefon 060 988 355 - Dreamups.

Proiectul „Verde Play” este lansat sub egida Ministerului Educației și Cercetării, susținut de Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, Orange Moldova, Kaufland Moldova, ProCredit Bank, MoldControl, Acceleratorul de Inovații și Antreprenoriat „Dreamups” și Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului”.

Independența judecătorilor și a procurorilor, autoadministrarea acestor profesii, calitatea justiției și fenomenului corupției, într-un sondaj printre profesioniști

• În 2023, 91% din judecători se consideră independenți, însă menționează cel mai frecvent politicienii (27%) și presa (23%) ca factori ce i-ar influența
• O treime din judecători, 4 din 10 procurori și două treimi din avocați consideră în 2023 că în Moldova există multă corupție

Peste 80% din judecători și procurori consideră că nivelul scăzut al încrederii în justiție se datorează atacurilor politicienilor în adresa justiției și imaginii nejustificate create de mass-media, pe când numărul avocaților care împărtășesc această opinie este mult mai mic. Marea majoritate a avocaților cred că ilegalitățile admise de judecători și procurori, dar și neaplicarea sancțiunilor pentru aceste abateri duc la un nivel scăzut de încredere.

Acestea sunt doar câteva dintre constatările sondajului „Percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților despre justiție și fenomenul corupțieiˮ, prezentat miercuri, 12 iulie 2023. În cadrul cercetării au participat 604 persoane, reprezentând 20,8% din toți judecătorii, procurorii și avocații care activează efectiv în Republica Moldova^[1]. Chestionarele au fost completate de 128 de judecători (34%), 253 de procurori (43%) și 223 de avocați (11%).

Sondajul a avut scopul de a afla opinia judecătorilor, procurorilor și avocaților cu privire la starea justiției, inițiativele de reformare a acesteia și fenomenul corupției. El a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2023 de Centrul de Analiză și Investigații în Sociologie, Politologie și Psihologie „CIVIS” la comanda Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Prezentarea rezultatelor sondajului a avut loc în cadrul unui eveniment la care au participat reprezentanți ai Parlamentului și Ministerului Justiției, ai Consiliului Superior al Magistraturii, Procuraturii Generale și Uniunii Avocaților, precum și colegi din societatea civilă și reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare.

„Starea justiției o putem vedea prin sondaje de acest fel, întrucât ele reflectă atitudinile și opiniile celor care formează sistemul de justiție – judecătorii, procurorii și avocații. Este important să colectăm și să analizăm opiniile lor pentru a înțelege cum evoluează acest sistem, dacă există sau nu susținere pentru reforme și inițiative anticorupție. Dincolo de cifre, avem oameni care acționează într-un mod sau altul anume datorită convingerilor, ceea ce influențează rezultatele muncii profesioniștilor din sistemul justiției, dar și felul în care aceste rezultate sunt simțite și percepute de societate”, a menționat Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Datele colectate în cadrul sondajului arată tendința de creștere a numărului susținătorilor evaluării externe anunțată de autorități, supranumită și vetting. Comparativ cu anul 2020, sunt tot mai mulți judecători, procurori și avocați care susțin procesul de vetting. Cu toate acestea, judecătorii și procurorii cu o mai mare experiență de muncă în sistem rămân reticenți în legătură cu această procedură.

Întrebați despre ce măsuri trebuie întreprinse pentru a spori eficiența justiției, marea majoritate a respondenților au optat pentru simplificarea procedurilor judiciare și repartizarea aleatorie a dosarelor în procuratură.

O altă tendință observată se referă la aprecierea nivelului de corupție în cadrul profesiilor de judecător, procuror și avocat. Cifrele din sondaj confirmă că profesiile juridice în general recunosc existența fenomenului corupției în țară și în sistemul de justiție, însă preferă să creadă că actele de corupție sunt răspândite mai larg în alte profesii decât în cea din care fac parte.

Judecătorii, procurorii și avocații au opinii asemănătoare cu referire la cauzele corupției. Toate cele trei profesii au indicat spre salariile mici (82% din judecători, 95% din procurori și 69% din avocați) și neatragerea la răspundere a corupților (76% din judecători, 77% din procurori și 89% din avocați). Profesioniștii din sistemul justiției consideră drept cauze ale corupției și lipsa de transparență a organelor de conducere și autoadministrare, precum și deficiențele în sistemul de selecție și promovare în carieră.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova a realizat sondaje similare în anii 2015 și 2020, iar datele din sondajul actual au fost comparate între profesii, precum și cu răspunsurile la întrebările similare oferite în cadrul sondajelor precedente.

Ediția 2023 a sondajului a fost posibilă cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova, în cadrul proiectului „Susținerea eforturilor de integritate și anticorupție prin monitorizare activă de către societatea civilă în Moldova”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Prezentarea integrală a sondajului și alte declarații pot fi urmărite în înregistrarea video a evenimentului

^[1] Conform datelor oficiale, la începutul anul 2023, în Moldova activau efectiv 375 de judecători, 592 de procurori și 1,986 de avocați.

Luni, 10 iulie, la Centrul Industriilor Creative, Artcor, nouă echipe finaliste a primului program de accelerare a startup-urilor CreaTech din Moldova, Creative Accelerator, și-au susținut proiectele în fața juriului format din experți naționali și internaționali.

În urma votului, câștigătorul premiului mare a fost desemnat studioul CPOST, specializat în efecte vizuale și post-producție video. Acesta va beneficia de suportul financiar în valoare de 5000 $ din partea Western NIS Enterprise Fund (WNISEF), pentru a-și extinde vânzările și a atrage parteneri din străinătate. Suplimentar, în cadrul evenimentului, echipele CPOST, HealthXR și Inima Pură au fost premiate de către Proiectul Tehnologiile Viitorului cu certificate  în valoare de 1500$ care oferă posibilitatea de participare la o conferință internațională în domeniul creativ.

Câștigătorii și-au exprimat recunoștința față de organizatorii programului Creative Accelerator pentru experiența dobândită, în special pentru șansa de a ne prezenta startupul în fața investitorilor. ,,Mulțumim echipei Yep!Moldova, în special doamnelor Viorica Cerbușca și Margarita Ursu, pentru deschiderea și sprijinul acordat în procesul de învățare pe tot parcursul programului. Cunoștințele obținute în cadrul sesiunilor de mentorat au fost de mare ajutor echipei noastre și, învățând să ne structurăm proiectul și să îl prezentăm corect, am reușit să obținem această victorie.", mărturisește Ilia Crestincov, membrul echipei CPOST.

În total, în finala programului Creative Accelerator au ajuns 9 echipe, care, timp de 6 luni, au muncit cot la cot cu colegii și mentorii din proiect, pentru a-și dezvolta ideile și a-și demonstra capacitatea de scalare. Împreună, aceștia au parcurs patru etape: Inspirație, Ideație, Incubare, Accelerare. Ultima etapă, Demo Day, a avut loc în data de 10 iulie și a fost decisivă pentru a desemna proiectul cu cel mai scalabil potențial. Sesiunea de pitching a avut loc în format de prezentare (4 minute) și răspunsuri (2 minute), pentru fiecare participant. Pentru prima dată, un asemenea eveniment a fost prevăzut cu Demo Zone, unde au putut fi testate/vizualizate produsele și serviciile participanților la Pitch.

Creative Accelerator este un program menit să conecteze startuperii creativi cu experți și antreprenori experimentați. Amintim că pentru participare au fost admiși creatori și artiști ce dezvoltă branduri noi și în fază de creștere din mediul CreaTech. În rândul celor 9 echipe finaliste se regăsesc proiecte ce își propun să implementeze moda circulară reciclabilă, să ofere experiențe inovative în învățarea chimiei pentru elevii de gimnaziu și liceu, să contribuie la îmbunătățirea calității studiilor medicale prin utilizarea ochelarilor VR și altele. Toate proiectele participante în accelerator au trecut o selecție strictă, iar progresul celor 9 echipe finaliste este de-a dreptul remarcabil. Felicitări tuturor participanților: VinArt, HomeLab, Memphis, CPOST, LAEN Studio, Artnfuze, FELICITA, HealthXR, Inima Pura.

Acceleratorul este implementat de Yep! Moldova și Artcor. Suportul financiar este oferit de Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) - fond regional de 150 de milioane de dolari, un pionier în Ucraina și Moldova, cu o experiență de peste 28 ani de investiții în companii mici și mijlocii. Partenerul programului este Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Marea Britanie și Suedia.

Podcastul Mai Departe, gazduit de Artur Gurău, a adus în prim-plan o dezbatere interesantă cu Paula Erizanu, jurnalistă și scriitoare. Analizând starea actuală a Moldovei, scriitoarea a subliniat că țara noastră nu ar trebui să fie o victimă colaterală a mașinăriei de război a Rusiei, în special în ceea ce privește manipularea mediatică.

Erizanu crede că rolul noului Centru de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării propus de Președinta Maia Sandu, trebuie să fie mai mult de a comunica cu instituțiile statului, nu de a prelua atribuțiile MAI sau SIS. Într-o reacție la întrebarea lui Artur Gurău despre rolul ONG-urilor în acest proces, Paula Erizanu a argumentat că, în Moldova, ONG-urile nu pot și nici nu ar trebui să substituie statul în toate aspectele.

Scriitoarea vede noul centru ca o modalitate de a limita influența propagandei Kremlinului în Moldova, apelând la un shift major în controlul informațional al Kremlinului, o situație ce persistă de zeci de ani.

Dezbaterea a ajuns la un punct mai fierbinte când a fost discutată problema libertății de exprimare. Opiniile Paulei Erizanu și ale lui Artur Gurău s-au intersectat, dar și au divergat pe această temă. În timp ce Paula Erizanu recunoaște importanța libertății de exprimare, ea a subliniat că acesta nu este cel mai important din toate. Pe de altă parte, Artur Gurău, în rolul de moderator, a prezentat o perspectivă diferită. În viziunea sa, libertatea de exprimare este un principiu esențial și prioritar. El a subliniat necesitatea de a anticipa schimbările politice viitoare, iar guvernul următor ar putea fi mult mai divers, poate chiar condus de un alt partid începând cu 2028.

Dezbaterea din cadrul podcastului Mai Departe oferă o perpectivă diferită asupra modului în care Moldova poate naviga prin provocările contemporane cum sunt libertatea de exprimare pe online și lupta cu dezinformarea. Pentru mai multe detalii, ascultați întregul episod al podcastului Mai Departe.