
Cozma Ruslana, elevă în clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Ioan Vodă” din Cahul, este o tânără activă, implicată în multiple inițiative de impact în comunitatea sa, fiind și o jurnalistă comunitară pasionată de schimbare. În cadrul proiectului „V.O.C.E.”, Ruslana a adus în prim-plan o problemă importantă care afectează siguranța locuitorilor din municipiul Cahul: câinii vagabonzi. Această problemă continuă să reprezinte un pericol constant, iar Ruslana nu doar că o semnalează, dar propune și soluții concrete prin care cetățenii pot contribui activ la rezolvarea acesteia.
Articolul scris de Ruslana nu se limitează doar la descrierea situației câinilor vagabonzi, ci include și recomandări clare pentru implicarea cetățenilor în rezolvarea problemei. Ea face apel la donații și la redirecționarea a 2% din impozitul pe venit către organizația care se ocupă de sterilizarea câinilor vagabonzi. Un exemplu concret este Punctul de Sterilizare „ScoobyDoo”, care se implică activ în controlul populației de câini prin sterilizare și adopție, având un impact semnificativ în reducerea numărului acestora.
Ruslana subliniază importanța susținerii continuării activității acestei organizații, care depinde de resurse financiare pentru achiziționarea hranei pentru câini, pentru tratamentele medicale necesare, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de adăpostire a animalelor. Toate aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura un mediu mai sigur și mai curat pentru locuitorii din Cahul.
Această experiență a Ruslanei subliniază puterea jurnalismului comunitar de a inspira tinerii și tinerele să contribuie activ la soluționarea problemelor din comunitățile lor. Implicarea sa este un exemplu despre cum vocea unei tinere poate influența pozitiv realitatea locală, făcându-le pe toate persoanele din jurul său să conștientizeze că schimbarea începe cu fiecare dintre noi.
Articolul scris de Ruslana este disponibil pe jurnalist.md sau poate fi accesat pe linkul de mai jos:
Experiența Ruslanei în proiect
„A fost o experiență pe care de mult am așteptat să o trăiesc, iar A.O. C.R.D.C mi-a oferit această oportunitate. La început, mi-a fost greu să scriu despre o problemă din comunitatea mea, pentru că nu prea mă întâlneam cu dificultăți care mă pot deranja constant și pentru că chiar dacă nu-mi plăceau anumite chestii din jurul meu, nu am avut puterea de a mă opune sau de a mă implica mai mult în rezolvarea problemei comunitare. După această sarcină, am privit totul din jurul cu alți ochi, din altă perspectivă, astfel înțelegând că sunt provocări comunitare. Am avut șansa de a cunoaște oameni noi, cu care pe viitor să pot colabora și să mă ajute cu un sfat, părere. Mi-a plăcut atmosfera organizării, toată lumea a fost foarte prietenoasă și deschisă pentru noi aventuri.”
Acest material este realizat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Jurnalismul comunitar reprezintă un instrument puternic pentru informarea și mobilizarea comunităților locale în scopul rezolvării unei probleme. Anastasia Dermenji, participantă în cadrul proiectului „V.O.C.E.”, ne împărtășește părerea sa despre jurnalismul comunitar și impactul pe care acest proiect l-a avut asupra ei.
Ce te-a motivat să participi la proiectul „V.O.C.E.”? Am fost motivată de dorința de a înțelege mai bine jurnalismul comunitar și de a învăța cum pot aborda subiecte locale într-un mod autentic și responsabil. Mi-a plăcut ideea de a colabora cu profesioniști din domeniu și alți tineri pasionați de jurnalism.
Care sunt principalele diferențe dintre jurnalismul comunitar și cel tradițional? Spre deosebire de jurnalismul tradițional, care se axează pe obiectivitate și evenimente de amploare națională sau internațională, jurnalismul comunitar este mai apropiat de cetățeni. Acesta pune accent pe realitățile locale, implicarea directă a comunității și un ton mai personal. De asemenea, permite cetățenilor să contribuie activ la crearea conținutului, consolidând astfel sentimentul de apartenență și implicare civică.
Poți să ne împărtășești o experiență care ți-a subliniat importanța jurnalismului comunitar? Participarea la proiect mi-a oferit o nouă perspectivă asupra modului în care jurnalismul poate influența pozitiv comunitatea. Pe lângă dezvoltarea abilităților de scriere și documentare, am învățat să prețuiesc vocea comunității în mass-media. Interacțiunea cu jurnaliști experimentați și alți tineri pasionați de jurnalism a fost extrem de motivantă și valoroasă.
Cum poate jurnalismul comunitar contribui la întărirea comunităților locale? Jurnalismul comunitar îi motivează pe cetățeni să acționeze pentru rezolvarea problemelor locale, fie prin voluntariat, fie prin inițierea unor proiecte comunitare. Când comunitatea se vede reflectată în articole și reportaje, membrii acesteia se simt mai implicați și mai conectați.
Cum influențează jurnalismul comunitar transparența autorităților locale? Jurnalismul comunitar joacă un rol esențial în sporirea transparenței și responsabilității în rândul autorităților locale. Investigațiile și articolele bine documentate atrag atenția publicului asupra deciziilor administrative, utilizării fondurilor publice și problemelor care necesită soluții urgente.
Cum poate jurnalismul comunitar să încurajeze participarea cetățenilor? Prin evidențierea problemelor locale și oferirea unei platforme pentru vocile comunității, jurnalismul comunitar stimulează implicarea cetățenilor. Articolele, interviurile și reportajele pot transforma indiferența în acțiune, motivând oamenii să participe la discuții și proiecte.
Cum poate fi susținut jurnalismul comunitar în viitor? Pentru a se dezvolta și susține, jurnalismul comunitar trebuie să se adapteze la noile tehnologii și să implice activ comunitatea. Platformele online și rețelele sociale facilitează distribuirea rapidă a informațiilor și crearea unor spații de discuție între cetățeni.
Ce ai învățat din experiența ta cu jurnalismul comunitar? Experiența cu jurnalismul comunitar mi-a arătat cât de important este ca vocile comunităților să fie auzite și cât de mult poate contribui acest tip de jurnalism la schimbări reale. Prin articole bine documentate și relatări autentice, comunitățile devin mai unite, iar cetățenii mai implicați în rezolvarea problemelor locale.
În concluzie, jurnalismul comunitar nu doar că informează, ci și mobilizează comunitățile pentru a deveni mai puternice și mai solidare.
Acest material este realizat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.
Am început anul 2025 cu discuții aprinse despre eficiență energetică, despre economisire, politică, bani, călătorii și multe altele. Se întîmplă că donațiile, voluntariatul și alte activități altruiste sunt „la modă” doar de sărbători, de obicei, în ajun de Crăciun sau de Paști. Anul acesta Paștele va fi sărbătorit de moldoveni pe 20 aprilie, iar până atunci, o mare parte de credincioși (și nu doar) ar putea contribui semnificativ pentru dezvoltarea proiectelor sociale.
Întrebare firească. Dacă nu avem bani, cum putem ajuta?
Mulți oameni nu cunosc, dar în Republica Moldova, statul a implementat 8 ani în urmă un mecanism democratic, ce permite ca o parte din impozitul plătit statului de către angajați să fie oferit mediului nonguvernamental, sau asociațiilor și cultelor ce desfășoară activități în folosul societății. Cu alte cuvinte, oricine muncește oficial și plătește impozite are dreptul de a indica în declarația privind impozitul pe venit organizația ce va primi 2% din valoarea acelui impozit plătit statului. Banii într-adevăr sunt redirecționați de stat și ajung pe conturile organizațiilor beneficiare. Ce-i drept, cam greoi este acest proces, dar guvernul a promis că va fi mai bine și a aprobat la data de 26 februarie 2025 modificarea Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale. O primă modificare se referă la reducerea termenelor de realizare a acțiunilor legate de validarea și transferul către beneficiari a sumelor de desemnare procentuală, drept consecință a prelucrării mai rapide a declarațiilor privind impozitul pe venit prezentate de către persoanele fizice prin care se efectuează desemnarea procentuală. Pe de altă parte, trebuie să știți că sumele transferate organizațiilor respective sunt verificate și fiecare cheltuială este transparentă.
Cum poți redirecționa 2% online (pentru persoane fizice cu semnătură electronică)
Asigură-te că ai certificatele și aplicația MoldSign actualizată (cdn.cts.md/moldsign/).
Autentifică-te pe portalul servicii.fisc.md → Persoane Fizice → Declarație electronică → Accesarea serviciului (sau direct: servicii.fisc.md/edec.aspx).
Mergi la Declarații → Declarație Nouă → Declarație Precompletată – CET18.
La finalul declarației precompletate, apasă pe Modifică.
Opțional: bifează Diseminarea mesajelor cu caracter fiscal.
În Secțiunea a cincea, completează câmpul M1 cu codul fiscal al organizației beneficiare.
Salvează și previzualizează declarația pentru verificare suplimentară, apoi aplică semnătura electronică și apasă Trimite.
Termen limită: 30 aprilie
Scurta istorie a mecanismului 2%
Anul 2024 a fost cel de-al 8-lea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecţiona 2% din impozitul lor pe venit către o organizaţie necomercială sau o entitate religioasă.
În 2016, când pentru prima oară a apărut oportunitatea de a direcționa 2 % din venit pentru o cauză nobilă, peste 16 mii de moldoveni cand au completat declarația pe venit au menționat codul fiscal asociației sau organizației de cult care ar beneficia de 2 % din suma totala a contribuției personale. În 2020, numărul celor ce au direcționat bani prin acest mecanism a fost aproape 25 de mii de persoane. Peste 2 ani, în 2022, aproape 35 de mii de cetățeni au direcționat bani către societatea civilă. Situașția nu s-a schimbat aproape deloc în 2024, numărul cetățenilor care au directionat 2% din impozitul pe venit fiind 35.175 de persoane.
Anul trecut, de cele mai multe desemnări cu cele mai mari sume au beneficiat organizaţiile cu sediul în mun. Chişinău. Deşi contribuabilii cu reşedinţa în mun. Chişinău au desemnat circa 50% din suma totală validată, organizaţiile beneficiare din mun. Chişinău au primit cea mai mare parte din sumă, peste 10 milioane de lei. În anul 2024, suma totală direcționată societăți civile prin acest mecanism a fost puțin peste 14, 5 milioane de lei.
Sursa: sfs.md
Cine poate beneficia de ajutor?
Potrivit legislaţiei, beneficiari ai desemnării procentuale sunt:
a) asociaţiile obşteşti, fundaţiile şi instituţiile private înregistrate în Republica Moldova care desfăşoară activităţi de utilitate publică, cu condiţia că acestea îşi desfăşoară activitatea timp de cel puţin un an şi nu au datorii la bugetul public naţional pentru perioadele fiscale anterioare;
b) cultele religioase și părţile componente ale acestora înregistrate în Republica Moldova care desfășoară activităţi sociale, morale, culturale sau de caritate, cu condiţia că acestea își desfășoară activitatea timp de cel puţin un an și nu au datorii la bugetul public naţional pentru perioadele fiscale anterioare.
Doar 4% dintre persoanele angajate în câmpul muncii în Republica Moldova direcționează 2% din impozitul pe venit către organizațiile neguvernamentale și cultele religioase.
În opinia Victoriei Morozov, președinta Asociației Obștești „The Moldova Project”, sunt mai multe motive pentru care, în cei opt ani de implementare, acest mecanism încă nu este foarte popular și nu oferă acea fundație financiară de care ar avea nevoie sectorul neguvernamental:
„Măsurile de simplificare, de debirocratizare și eficientizare a mecanismului 2% din partea statului sunt extrem de necesare. În prezent, să redirecționezi acest ajutor pare a fi un procedeu simplu, dar totodată, complicat. Un procent mult prea mic din populație deține semnătura electronică, deși este extrem de ușor să fie obținută la un operator de telefonie mobilă sau prin alte metode. Completarea declarației în format fizic presupune deplasare la un sediu al Serviciului Fiscal, iar completarea și trimiterea prin serviciul poștal, tot presupune un efort în plus.
Totodată, noi, societatea civică, suntem conștienți de importanța vocii noastre, a mesajului ce-l transmitem în perioada martie-aprilie a fiecărui an. Noi trebuie să fim vocali, să explicăm , să promovăm această oportunitate ce ni se oferă, astfel încât efortul cetățenilor să fie unul motivat și cu impact. În ultimii doi ani, asociația The Moldova Project a încasat circa 140 de mii de lei prin acest mecanism și este o sumă extrem de importantă pentru noi. Am procurat motorină pentru deplasările ce le facem zilnic în sate la familiile social-vulnerabile, am acoperit cheltuielile logistice, de alimentație a copiilor din familii defavorizate.
Acest instrument de finanțare denotă importanța coeziunii sociale, a solidarității, căci cele 2% nu reprezintă, la nivel individual o sumă mare. De obicei, este vorba despre o contribuție de până la o mie de lei. Ceea ce contează este numărul de susținători, de concetățeni care cunosc despre misiunea specială a organizației sau instituției, care conștient depun un mic efort pentru a oferi o susținere financiară pentru realizarea unui ideal personal și comunitar.
Personal, cred că resursele ce reușim să le colectăm prin acest mecanism sunt extrem de valoroase, implicit la nivel emoțional, căci descriu eficiența mesajelor noastre ce le transmitem în societate.”
Despre Asociația Obștească „The Moldova Project” (TMP)
Cod fiscal pentru desemnare 2%: 1020620001877
Începând cu anul 2008, Asociația oferă asistență multidimensională familiilor aflate în dificultate, având scopul de a proteja copiii ce se află în situații de risc și de a crea condiții propice pentru dezvoltare armonioasă. A.O. „The Moldova Project” furnizează lunar un spectru larg de servicii și produse fiecărei familii beneficiare, colaborând strâns cu autoritățile publice locale și centrale, precum și cu partenerii externi și interni. Cu ajutorul programelor multidisciplinare pe termen lung, The Moldova Project pavează o nouă cale menită să stopeze caracterul ciclic al sărăciei. Misiunea asociației conturează schimbarea durabilă, coeziunea comunității și puterea de neegalat a inițiativelor civice.
Nu lăsa această oportunitate să treacă!
Decide unde merg banii tăi și fii parte din schimbare!
Mai multe informații despre cum ai putea dona prin Mecanismul 2% oricărei din cele 1242 de organizații incluse în LISTA asociaţiilor, fundaţiilor, instituţiilor private beneficiare ale desemnării procentuale (anul 2025), găsești aici: https://2procente.info/

Liceul Teoretic „O. Ghibu” din Orhei, una dintre viitoarele școli model, este pe cale să devină un exemplu de excelență în infrastructura școlară din Republica Moldova. Datorită sprijinului generos din partea statului și companiei Kaufland Moldova, liceul va beneficia de o cantină complet modernizată. Investiția totală, în valoare de aproape 4 milioane de lei, promite să transforme radical experiența de alimentație a elevilor.
Necesitatea modernizării
În prezent, elevii sunt alimentați exclusiv printr-un serviciu de catering, din cauza lipsei unor facilități adecvate pentru depozitarea și prepararea hranei în conformitate cu standardele moderne. Această situație impunea necesitatea unei intervenții majore. Noul proiect aduce nu doar o reamenajare completă a spațiului, ci și modernizarea infrastructurii esențiale, de la rețelele electrice și sistemul de ventilare până la dotarea cu echipamente de ultimă generație. Obiectivul principal este crearea unui mediu sigur și eficient pentru prepararea hranei, într-un cadru care să corespundă celor mai stricte standarde internaționale de siguranță și igienă.
Modernizarea este în plină desfășurare, cu lucrări ample care se desfășoară la ambele niveluri ale blocului alimentar. Proiectul implică reproiectarea completă a spațiilor existente, modernizarea rețelelor electrice, instalarea unui ascensor dedicat transportului produselor și implementarea unui sistem de ventilare performant. Noul spațiu va fi dotat cu echipamente moderne care vor asigura un proces eficient și igienic de preparare a hranei.
Un proiect de importanță națională
Această transformare nu va aduce beneficii doar din punct de vedere logistic. Elevii vor avea acces la o alimentație sănătoasă și echilibrată, contribuind astfel la îmbunătățirea stării generale de sănătate și a climatului școlar. Proiectul își propune să reducă riscurile de contaminare alimentară și să implementeze soluții eficiente din punct de vedere energetic, promovând utilizarea unor echipamente care reduc risipa alimentară.
Această inițiativă ambițioasă se desfășoară în cadrul Parteneriatului Național Moldova pentru Educație, implementat de Asociația Obștească The Moldova Project, sub patronajul Ministerului Educației și Cercetării și al Președinției Republicii Moldova. Programul are drept scop modernizarea a 35 de instituții din Rețeaua Școlilor Model, contribuind la dezvoltarea unui mediu educațional modern și incluziv, capabil să răspundă nevoilor actuale ale elevilor și cadrelor didactice.
La Liceul Teoretic „O. Ghibu” din orașul Orhei învață 1200 de elevi, iar colectivul didactic este format din 65 de profesori. După finalizarea lucrărilor, cantina liceului va putea să ofere servicii de alimentație pentru aproximativ 900 de elevi. În același timp, sufrageria va păstra un caracter multifuncțional, devenind un spațiu prietenos, ideal pentru socializare și petrecerea timpului liber, în afara orelor de studiu, contribuind astfel la dezvoltarea unei atmosfere de învățare și relaxare.
Finalizarea proiectului este planificată pentru aprilie 2025, moment în care cantina liceului „O. Ghibu” va deveni una dintre cele mai moderne și bine echipate unități de alimentație școlară din țară. Această investiție reprezintă un pas esențial spre îmbunătățirea calității educației și a condițiilor de trai pentru elevi.

Visul Angelei, o mamă a șase copii care a supraviețuit violenței în familie, a devenit realitate datorită generozității a peste 410 de oameni care au donat pentru Fondul Ana, gestionat de Coaliția Națională „Viața fără Violență”. Angela și copiii ei au acum o casă, un cămin cald și primitor, datorită cele 12.000 euro donați de comunitatea de Patreon a Fondului și prin donații online.

O poveste de curaj și speranță
Angela, originară din Bălți, a trăit în violență încă din copilărie. La 20 de ani, în speranța unei vieți mai bune, a întemeiat o familie, dar abuzurile au continuat. Într-o zi, a fost nevoită să plece din casa unde locuia cu cei șase copii, dintre care unul diagnosticat cu leucemie, și s-a refugiat într-un centru de plasament din nordul țării, unde a locuit timp de doi ani.
„Când știi că e casa ta, vrei mai repede să te întorci acasă…”
Echipa Coaliției Naționale „Viața fără Violență” a vizitat-o pe Angela în noua sa casă, unde a fost întâmpinată de zâmbetele copiilor și de noii membri ai familiei: un cățel și o pisică. Copiii mai mari își făceau lecțiile, iar cei mici se jucau în camera plină de jucării. Angela este fericită că, copiii se simt în siguranță și au libertatea de a se juca și de a-și chema prietenii.

Ruslan și Dumitru Iana și Alisa
„Copiii se simt mult mai liniștiți aici și nu sunt restrânși între pereții unui centru de plasament. Mie încă nu-mi vine să cred că sunt acasă, că nimeni nu va da buzna și-mi va spune că trebuie să plec, să caut altceva”, spune femeia, care pentru prima dată înțelege sentimentul de „acasă”, de liniște și siguranță. Cei mici își împart treptat responsabilitățile ca să o ajute pe mama lor în mica lor gospodărie: pe rând au grijă de rațe, găini, câine, pisică și hamsteri, aduc lemne de foc, spală vasele și fac curat în casă.

Ana, Alisa, Ruslan și Iana
Nevoile familiei rămân mari
Deși viața lor s-a îmbunătățit considerabil, nevoile familiei rămân mari. Angela vrea să-și cumpere o mașină de spălat, să-și renoveze bucătăria și să le cumpere haine de primăvara copiilor. Femeia este încrezătoare că va reuși și le va oferi și mai departe, copiilor ei tot de ce au nevoie. Alături de ea este echipa Coaliției, care o va ghida și susține în drumul ei spre libertate.
Susținerea comunității contează
Lipsa unui loc sigur pentru ea și pentru copii, este unul dintre principalii factori care împiedică o femeie să iasă dintr-o relație violentă, conform cercetării „Factorii care descurajează sau încurajează femeile să vorbească despre violență și să iasă din abuz”. Angela este o dovadă a faptului că, femeile care trec prin violență au nevoie de o comunitate alături pentru a-și reconstrui viața.
Cum poți contribui la schimbarea vieților?
În 2024, Coaliția Națională „Viața fără Violență”, prin Fondul Ana, a oferit o rază de speranță pentru cel puțin 10 femei care au înfruntat violența. Datorită donațiilor online, au oferit:
Când o femeie supraviețuitoare a violenței este sprijinită să-și redobândească puterea, să-și dezvolte abilitățile și să-și cultive încrederea, efectele pozitive se extind în întreaga comunitate. Donația ta unică sau lunară poate transforma întreaga comunitate și să contribuie la abilitarea femeilor, să devină active și competitive pe piața muncii, iar copiii vor fi mai protejați de abuzuri și vor avea șansa de a se dezvolta armonios.
Fii parte din schimbare!
Donează acum pentru Fondul Ana, online sau pe Patreon, și oferă o șansă la un viitor mai bun pentru femei și copii. Fiecare donație, indiferent de sumă, reprezintă un pas important către siguranță și speranță.

Coaliția Națională „Viața fără Violență” este o rețea națională formată din 22 de organizații profesioniste care lucrează în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și copii. Organizațiile membre servicii specializate de asistență (asistență psihologică, socială, juridică și adăpost temporar) victimelor violenței, organizează campanii de sensibilizare comunitară, desfășoară programe de împuternicire și sprijinire a supraviețuitoarelor violenței, dezvoltăm, îmbunătățesc și monitorizează legislația din domeniu. Fondul Ana este un program de sprijin pentru femeile care au trecut prin violență și au nevoie de ajutor pentru a-și reconstrui viața.