Termeni de Referință

Expert în elaborarea unui curs de instruire și facilitare a instruirilor pentru jurnaliști și comunicatori în domeniul incluziunii copiilor cu cerințe educaționale speciale în vederea schimbării comportamentelor și practicilor care favorizează incluziunea persoanelor cu dizabilități.

1. Context

Incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în Moldova a progresat în ultimele două decenii, cu o inversare a tendințelor înrolării copiilor cu CES în școlile comunitare și a celor din instituțiile rezidențiale speciale. În 2023, 94% din cei 9,1 mii de copii identificați ca având CES în anul școlar 2023-2024 erau înscriși în învățământul de masă, iar 6% studiau în instituții de învățământ special (atât școli de zi, cât și instituții rezidențiale). Calitatea educației pentru copiii cu CES rămâne o provocare, deoarece sistemul se confruntă cu provocări legate de incluziunea semnificativă a copiilor cu dizabilități severe, infrastructura fizică inadecvată în școli și comunități și transportul, accesul limitat la tehnologia asistivă, calitatea insuficientă și accesul la servicii de sprijin, precum și atitudinea publicului larg și a comunității educaționale față de incluziunea tuturor copiilor cu CES, așa cum se menționează în Programul de educație incluzivă 2024-2027.

Prejudecățile și stereotipurile societății au fost evaluate de către UNICEF începând din 2012, cu evaluări repetate în 2018 și 2024, utilizând aceeași metodologie.

Raportul din 2024 arată o schimbare pozitivă, dar încă lentă, a atitudinii societății față de incluziunea educațională, astfel încât sunt necesare eforturi suplimentare pentru a continua această tendință și a reduce rezistența rămasă în rândul unor grupuri defavorizate.

Mai mult de jumătate dintre îngrijitori și profesori au fost de acord în totalitate sau parțial cu faptul că copiii cu dizabilități ar trebui să fie educați împreună cu ceilalți copii. În rândul îngrijitorilor, s-a înregistrat, de asemenea, o scădere a numărului celor care au exprimat o poziție incertă – nici de acord, nici în dezacord – în comparație cu sondajele anterioare. Cei care se opun incluziunii copiilor cu dizabilități sunt o minoritate numerică, rămânând la aproximativ 20 %.

Există încă discrepanțe mari în ceea ce privește acceptarea, în funcție de tipul de dizabilitate, ceea ce duce la concluzia că acceptarea declarată în general se aplică numai dizabilităților fizice. Ideea includerii copiilor cu dizabilități mintale este puternic contestată, peste 60 % dintre îngrijitori și aproape 70 % dintre profesori fiind în dezacord.

Printre grupurile cele mai puțin acceptate se numără copiii și adolescenții cu tulburări mintale, comportamentale, emoționale sau alte tulburări patologice (24,3% acceptare), copiii afectați de HIV/SIDA (31,9% acceptare), copiii și adolescenții aflați în conflict cu legea (44,1%), copiii și adolescenții victime ale traficului de persoane (45,7%).

Cercetarea furnizează date importante privind atitudinea îngrijitorilor și a cadrelor didactice față de incluziunea copiilor cu CES, pe baza profilului demografic. Aceste date vor fi utilizate în elaborarea materialelor de sensibilizare și educative.

În cadrul eforturilor de promovare a incluziunii copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES), dizabilități și statut de refugiat în școlile din Republica Moldova, proiectul ,,Împuternicirea copiilor, părinților, profesorilor și comunităților pentru a promova educația incluzivă în Republica Moldova”, finanțat de UNICEF Moldova își propune să consolideze parteneriatele dintre școală și părinți, să promoveze atitudinile și comportamentele incluzive în comunități și să îmbunătățească reprezentarea incluziunii copiilor în mass-media în perioada iulie 2025 – iunie 2026.

Jurnaliștii joacă un rol esențial în promovarea valorilor incluzive, iar responsabilitățile lor sunt definite atât de cadrul juridic internațional (instrumente privind drepturile omului), cât și de documentele de auto-reglementare profesională (coduri de etică, ghiduri editoriale etc.).

- Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO) – Articolul 19 afirmă dreptul la libertatea de exprimare, care implică și responsabilitatea de a transmite informații ce respectă demnitatea și drepturile umane.

- Convenția privind Drepturile Copilului (CDC) – Încurajează mass-media să prezinte copiii (inclusiv pe cei cu dizabilități, emigranți sau din grupuri marginalizate) într-un mod care le protejează demnitatea și identitatea (Articolul 17).

- Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CRPD) – Articolul 8 cere mass-mediei să promoveze respectul pentru drepturile și demnitatea persoanelor cu dizabilități și să combată stereotipurile și prejudecățile.

Implicație pentru jurnaliști: trebuie să relateze într-un mod care promovează egalitatea, demnitatea și diversitatea, evitând stereotipurile și discursul discriminatoriu.

- Carta Globală de Etică a Jurnaliștilor (FIJ): Jurnaliștii trebuie să evite orice formă de discriminare pe criterii de rasă, gen, orientare sexuală, dizabilitate sau alt statut.

- Indicatorii UNESCO pentru dezvoltarea mass-mediei: Încurajează redacțiile să reflecte diversitatea societății în conținut, echipă și voce editorială.

- Ghidurile consiliilor de presă (din Marea Britanie, Australia, Germania): Multe menționează explicit raportarea respectuoasă și incluzivă despre grupurile vulnerabile.

Implicație: Jurnaliștii trebuie să asigure o reprezentare incluzivă, atât în subiectele abordate, cât și în modul de prezentare al acestora.

Deși libertatea presei este un drept fundamental, aceasta implică și o obligație etică de a contribui la construirea unei societăți incluzive și respectuoase. Dreptul internațional și codurile media converg în cerința ca jurnaliștii să evite provocarea de prejudicii, să promoveze egalitatea și să reflecte diversitatea comunităților pe care le deservesc.

2. Obiectivul general

Dezvoltarea și livrarea unui curs de formare specializat pentru jurnaliști și reprezentanți ai mass-media, care să contribuie la o mai bună înțelegere și reflectare a incluziunii copiilor cu CES în spațiul public, bazat pe drepturile copilului, terminologie corectă și comunicare incluzivă.

Pentru atingerea acestui obiectiv, CCF Moldova lansează procesul de selectare a unui expert/ă care va elabora un curs de instruire bilingv (română-rusă) și va facilita ateliere pentru un grup de 14–16 jurnaliști, echipându-i cu instrumente concrete și bune practici de reflectare etică și empatică a subiectelor legate de incluziune.

3. Obiective specifice

1. Dezvoltarea unui curs de formare bilingv (română-rusă) pentru jurnaliști și comunicatori cu includerea componentei de evaluare

Curriculumul poate include module tematice despre:

• Educația incluzivă și cadrul legal;
• Terminologia adecvată și limbajul incluziv;
• Practici de comunicare etică și narativă centrată pe drepturile copilului;
• Analiza cazurilor reale și reflecție profesională.

1. Organizarea și facilitarea atelierelor de instruire

• Facilitarea a 4 sesiuni a câte 2 ore de instruire pentru un grup de 14–16 jurnaliști și comunicatori;
• Sesiuni interactive bazate pe exemple concrete și studii de caz locale;
• Suport jurnaliștilor pentru realizarea materialelor de promovare a valorilor incluzive

4. Sarcini și livrabile

1. Curriculum complet al cursului (RO/RU) – structură modulară, obiective de învățare, metodologie de evaluare.
2. Set de prezentări PowerPoint și materiale-suport (fișe de lucru, exerciții, grile de evaluare etc.).
3. Raportul de realizare a formării pentru grupul-țintă.
4. Raport final de activitate, inclusiv analiza rezultatelor pre/post test, lecții învățate și recomandări.

Livrabile ale cursanților: estimativ 10 produse de comunicare despre practici incluzive în instituții de învățământ

5. Durata și perioada estimată

Consultanța se va desfășura în perioada august – octombrie 2025, cu un volum total de 8 zile lucrătoare, repartizate astfel:

• 4 zile – elaborare ghid, curriculum, materiale;
• 4 zile a câte 4 ore – livrare curs;

6. Profilul expertului/expertei

• Studii superioare în jurnalism, comunicare, științe sociale, educație sau domenii conexe;
• Experiență profesională de cel puțin 5 ani în comunicare publică sau formare profesională;
• Experiență în elaborarea de programe de instruire și facilitarea atelierelor pentru adulți;
• Cunoștințe temeinice despre incluziunea copiilor cu CES și drepturile copilului;
• Abilități excelente de comunicare, redactare și lucru în echipă;
• Cunoașterea fluentă a limbilor română și rusă (scris și oral).

7. Modalitatea de aplicare

Candidații interesați sunt invitați să expedieze:

• CV actualizat;
• Propunere tehnică (max. 2 pagini) care să conțină abordarea propusă, structură sumară de curs și metodologie;
• Propunere financiară (onorariu brut per zi de lucru).

📩 Dosarele se trimit până la 15 august 2025 la: contact@ccfmoldova.org
Subiect email: „Expert training media – incluziune CES”

8. Dispoziții finale

CCF Moldova promovează un mediu sigur pentru copii și declară toleranță zero față de orice formă de violență, abuz sau exploatare. Expertul(ă) selectat(ă) va semna Politica de Protecție a Copilului și se va angaja să o respecte integral.