Știri sociale

Parcările, în special în zona centrală din Chișinău, trebuie să fie cu plată și să fie limitat timpul de staționare a autovehiculelor. De asemenea, parcările nicidecum nu pot fi amenajate pe trotuar sau pe spațiile verzi, iar spațiul pentru automobile trebuie să fie clar delimitat de spațiul pietonal. Acestea sunt concluziile notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care vine cu recomandări privind gestionarea politicilor de parcare și integrarea acestor politici în viziunea strategică de dezvoltare a orașului.

Potrivit autorului documentului, Stanislav Ghilețchi, fiecare automobil are nevoie de 15m² pentru parcare. Astfel, în mun. Chișinău peste 3,120,000m² sunt utilizate pentru parcare. Raportat la suprafața stadionului republican, automobilele parcate ocupă o suprafață echivalentă a peste 60 de stadioane. Totodată, autoturismele stau parcate mai mult de 95% din viața lor, deși au fost create pentru a asigura mobilitatea oamenilor. În ultimii 6 ani se observă o creștere semnificativă a acestora în mun. Chișinău (figura 1). Iar lipsa unei politici clare privind modalitatea de parcare agravează și mai mult situația.

Parcarea gratuită și posibilitatea de a staționa pe trotuar sau pe spațiu verde cuplată cu capacitățile reduse ale Inspectoratului Național de Patrulare în sancționarea parcării ilegale, determină tot mai mulți șoferi să utilizeze transportul personal de fiecare dată când vin la muncă. Parcare gratuită duce la utilizarea excesivă a acesteia și la abuzul spațiului destinat pietonilor. Totodată, numărul locurilor de parcare nu poate fi extins la nesfârșit, astfel introducerea unui sistem de plată pentru acestea, ar permite o alocare mai eficientă a spațiului urban. Pe lângă schimbarea comportamentului locuitorilor, taxa pentru parcare va permite și acumularea de resurse care ulterior vor fi utilizate de autoritățile locale pentru îmbunătățirea transportului public și creșterea mobilității.

Potrivit analizei IPRE, una dintre caracteristicile parcării din Chișinău este faptul că o bună parte din locurile de parcare sunt ocupate pe tot parcursul zilei (până la 8 ore), iar ceilalți locuitori, care au nevoie de parcare pe termen scurt, nu mai au locuri disponibile. Astfel, introducerea unei limite de 2 ore va stimula parcarea de durată scurtă și va maximiza numărul de șoferi care vor putea identifica un loc liber de parcare.  Trebuie să ne obișnuim tot mai mult cu ideea că străzile sunt destinate mai multe pentru mers, decât pentru staționare.

„Pe bulevardul principal al capitalei există aproximativ 640 de locuri de parcare . Reducerea locurilor de parcare în zona centrală, în condițiile în care numărul acestora este deja unul foarte redus reprezintă un dezavantaj pentru șoferi. Dar, aceste parcări nu ar putea acomoda nici 0.3% din numărul total de autoturisme care sunt înregistrate în mun. Chișinău. Așa dar, inițiativa de a bloca accesul pe trotuar este o măsură care va reduce din haosul care domină în oraș. Mai mult decât atât, măsura vine să ajute la implementarea în practică a Regulamentului circulației rutiere (Hotărârea Guvernului nr.357/2009) care expres interzice parcarea pe trotuar”, este de părere Stanislav Ghilețchi.

Un alt aspect important este și utilizarea eficienta a banului public. Accesul autoturismelor pe trotuarele reabilitate cu pavaj necesită renovări mult mai des decât în cazul în care accesul este restricționat. De exemplu, în 2016, pavajul din Scuarul Teatrului Național de Operă și Balet a fost schimbat integral după ce acesta a fost distrus de mașinile parcate. Costul lucrărilor a fost de 3 mln MDL . Spațiile urbane și piețele construite și reabilitate pentru pietoni nu ar trebui să permită parcarea gratuită a automobilelor.

IPRE constată că măsurile implementate de autorități nu trebuie să aibă obiectivul de amenajare a parcărilor pentru tot parcul auto din capitală. Dar, autoritățile ar trebui să fie mai proactive în partea de gestionare a politicilor de parcare și integrarea acestei politici în viziunea strategică de dezvoltare a orașului. Astfel, IPRE propune următoarele măsuri de intervenție:

• Inventarierea tuturor locurilor de parcare.
• Aprobarea unui nou regulament de funcționare a parcărilor în municipiul Chișinău. În contextul în care se intensifică măsurile de restricționare a parcării neregulamentare pe trotuare, autoritățile locale trebuie în termen cât mai scurt să înceapă discuțiile referitor la elaborarea unui regulament cu privire la parcajele auto cu plată.
• Dezvoltarea parteneriatelor publice-private. Având în vedere costurile înalte pentru construcția parcărilor multietajate, autoritățile locale ar trebui să examineze posibilitatea încheierii parteneriatelor publice-private pentru dezvoltarea unor astfel de parcări.
• Ajustarea cadrului legal. La moment, autoritățile publice locale nu dispun de posibilitatea de a aplica amenzi. Ar fi binevenită examinarea oportunității transferului acestei competențe de la poliția de patrulare. Mai mult, în Codul Contravențional ar trebui să fie introduse sancțiuni noi pentru nerespectarea regimului de parcare pe locurile cu plată sau pentru depășirea termenului maxim admisibil.
• Lansarea unei campanii de informare. Autoritățile locale ar trebui să lanseze o amplă campanie de informare, atât a șoferilor, cât și a pietonilor privind necesitatea introducerii parcărilor cu plată și cum aceasta inițiativă va îmbunătăți experiența urbană pentru locuitorii capitalei.

Pentru mai multe detalii consultați documentul aici sau contactați direct autorul: Stanislav Ghilețchi, analist IPRE, stas.ghiletchi[at]ipre.md, tel. 022788986.

Menționăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.