La 16 aprilie 2009, mai
multe ONG-uri pentru apararea drepturilor omului au organizat o
dezbatere publica cu tema "Democratia in pericol: in ce masura se
respecta drepturile omului in Moldova", iar la 1 iulie, 2009, Asociatia
Promo-LEX a organizat Conferinta „Functionarea institutiilor
democratice si Drepturile Omului in perioada post-electorala in
Moldova". În cadrul acestor evenimente s-a discutat situatia
post-electorala din Moldova, fiind recomandate o serie de actiuni prin
care vor putea fi restabilite normele statului de drept si suprematia
legii in Republica Moldova. Participantii au constatat urmatoarele:
Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au fost urmate de numeroase
proteste spontane, motivate de sentimentul fraudarii scrutinului
organizat de autoritati si de inactiunea organelor judiciare.
Nemultumirea unei parti importante a electoratului a luat forma unor
ample miscari de strada la 6 aprilie, purtand un caracter pasnic.
Actiunile de protest au continuat pe data de 7 aprilie, suprapunandu-se
in dupa amiaza zilei cu ciocniri cu trupele de ordine, dupa care
anumite elemente agresive au vandalizat doua institutii ale statului,
neprotejate de catre gardienii acestora. Interventiile ulterioare ale
trupelor de ordine au semanat panica si teroare in randul
protestatarilor pasnici si a cetatenilor liberi, fiindu-se inregistrate
numeroase cazuri de tratament inuman si actiuni de tortura, in cadrul
comisariatelor de politie.
Aceste evenimente au constituit un test esential pentru o analiza a
nivelului de respectare a drepturilor omului si functionare a
institutiilor democratice. O serie de institutii nationale si
internationale si-au manifestat ingrijorarea fata de functionarea
institutiilor democratice si respectarea drepturilor omului in Moldova.
Mai mult, in scopul depasirii situatiei societatea civila a lansat la
04 mai 2009 o Foaie de parcurs prin care au fost stabilite cateva
prioritati esentiale pentru restabilirea ordinii de drept, echilibrului
si separarii reale a puterilor in stat precum si respectarii
drepturilor fundamentale ale cetatenilor Republicii Moldova.
Participantii Conferintei au discutat despre numeroase incalcari grave
ale drepturilor omului, pe de o parte, si inactiunea sau actiunea
inadecvata a institutiilor statului in perioada post-electorala, pe de
alta parte:
Libertatea intrunirilor pasnice
- Faptele colectate vorbesc graitor despre faptul ca, in
evenimentele din 6-7 aprilie, politia a actionat inadecvat, nu a
impiedicat violentele extreme si s-a eschivat in mod rusinos de la
misiunea de a proteja edificiile publice principale;
- Politia
a continuat sa ignore normele legale privind asigurarea conditiilor
necesare pentru desfasurarea intrunirilor publice si nu a luat masuri
eficiente pentru protejarea manifestantilor pasnici si oprirea
violentelor;
- Actiunile nejustificate ale politiei nu sunt anchetate eficient de Procuratura Generala;
- Accesul la folosirea echipamentului sonor nu este pus la dispozitia organizatorilor pentru a facilita intrunirile publice;
- Politia nu detine capacitati suficiente pentru a coopera, comunica si dialoga cu organizatorii intrunirilor publice.
Siguranta persoanei si dreptul de a nu fi supus torturii
- Organele de forta au recurs la retineri ilegale in masa,
cu aplicarea brutala a fortei fizice, actiuni soldate cu numeroase
victime si prejudicii cauzate securitatii indiviudale, fapte de
tortura, tratament degradant si inuman;
- Opinia publica,
presa independenta si experti independenti au anuntat 4 persoane
decedate in urma presupuselor actiuni ilegale ale fortelor de ordine.
În contextul lipsei unui raspuns din partea autoritatilor cu privire la
aceste presupuneri si a unei anchete rapide si eficiente in aceste
cazuri, la cererea rudelor, ulterior una din persoanele decedate a fost
deshumata, un expert international confirmand decesul acestuia in urma
aplicarii loviturilor (in timp ce certificatul de deces eliberat de
autoritati constata o alta cauza a decesului);
- Autoritatile
nu au recunoscut oficial si nici nu au condamnat represiunile si
gravele abuzuri impotriva drepturilor constitutionale ale cetatenilor,
savarsite in masa in perioada 7-12 aprilie 2009. Mai mult, unii
reprezentanti ai statului s-au postat in „avocati" ai fortelor de
ordine;
- Instantele de judecata au examinat, la 10 aprilie
2009, cauzele deschise protestatarilor pasnici,in afara sediilor lor,
cu incalcarea grava a principiilor de drept, in absenta unei asistente
corespunzatoare din partea apararii. Încheierile judecatoresti au avut
acelasi continut, fiind modificat doar numele persoanelor retinute cu
emiterea lor in lipsa unor avocati calificati care urma sa obiecteze
impotriva abuzurilor aplicate in Comisariatele de Politie. Judecatorii
de instructie au avut un rol formal, care avea scop de a reda o
aparenta legala actului de justitie prin emiterea pe banda rulanta a
unor incheieri fara examinarea circumstantelor cauzei, in mod obiectiv
si sub toate aspectele;
- Organizatiile pentru apararea si
promovarea drepturilor omului au colectat informatii despre cazurile de
retinere si detentie a persoanelor in legatura cu evenimentele
post-electorale. Potrivit acestora, au fost retinute 665 persoane,
dintre care cca.9% femei, 3 persoane minore pana la 14 ani si 18
persoane pana la 18 ani. 34% au fot retinute de persoane in civil. 40%
au declarat ca nu au avut acces la avocat in conditii legale, 38% nu au
fost informati asupra motivului detentiei iar 30% au fost informate
numai dupa retinerea lor, 64% au fost obligate sa semneze acte
procesuale in absenta asistentei legale, 18% nu au avut acces la
servicii medicale, aflandu-se in custodia politiei 64% au fost
maltratati si abuzati, in 87% cazuri persoanele din cadrul politiei au
fost identificate direct;
- MAI (in special Directia
Securitate Interna) nu comunica informatii referitor la preluarea si
investigarea cazurilor inregistrate sau publicate de ONG-uri, referitor
la colaboratorii care au aplicat rele tratamente fata de persoanele ce
au manifestat pasnic si fata de cele retinute.
Libertatea mass-media / Libertatea de exprimare
- Mass-media cu acoperire nationala, in special posturile
publice TV si Radio au prezentat unilateral opinii si imagini privind
evenimentele postelectorale, utilizand metode de influentare si
manipulare a opiniei publice;
- Comportamentul unor surse
mass-media, in special al celor publice, tradeaza o dependenta politica
si ideologica sfidatoare in raport cu statutul acestora de institutii
publice de audiovizual, cu incalcarea flagranta a Codului
Audiovizualului si impotriva interesului public pentru care ar trebui
sa serveasca ultima reforma din domeniu;
- Lipsa
dezbaterilor publice televizate pe probleme actuale ale societatii
afecteaza fundamentele democratice ale statului si societatii,
incorseteaza pluralismul politic si competitia libera de idei;
- Accesul
limitat la sursele tv/radio cu acoperire nationala pentru diverse
opinii, subiecte si actori, creeaza avantaje ilicite partidului aflat
la guvernare, discriminand opozitia politica si societatea civila.
Functionarea Institutiilor democratice: Legislativ, Executiv si Judiciar
- Principiul separarii puterilor in stat nu este respectat
in Republica Moldova, atestandu-se o concentrare excesiva a puterilor
statului in mainile unei singure persoane, inclinate spre abuz si
autoritarism;
- Asa-zisa „amnistie" declarata de
Presedintele in exercitiu in privinta persoanelor retinute/detinute
dupa evenimentele din 7 aprilie 2009 a fost lansata in mod populist, cu
incalcarea normelor constitutionale in vigoare;
- Presedintele
statului a format prin Decretul sau o Comisie de ancheta a
evenimentelor post-electorale, fara a se asigura ca aceasta comisie
este suficient de reprezentativa, competenta si investita cu suficienta
credibilitate publica, ceea ce a erodat sansa deblocarii situatiei de
criza politica de dupa alegerile esuate din aprilie 2009;
- Observatorii
nationali si internationali au notat ilegalitatea detinerii
concomitente a unor functii oficiale cu participarea unor demnitari ai
statului in cadrul campaniei electorale, ceea ce contravine
principiului de asigurare a conditiilor egale pentru concurentii
electorali, prevazut de Codul Electoral si Constitutia RM;
- Curtea
Constitutionala a admis omisiuni la examinarea aspectelor privind
durata mandatului si incompatibilitatii functiei de sef al statului si
a celei de presedinte al legislativului Republicii Moldova;
- Institutia
avocaturii a admis examinarea cauzelor in incinta Izolatoarelor de
detentie preventiva devenind participanti ai acestor ilegalitati.
Luand act de aceste fapte condamnabile, noi, participantii la
conferita „Functionarea institutiilor democratice si Drepturile Omului
in perioada post-electorala in Moldova", dorim sa recomandam cu
insistenta autoritatilor moldovene urmatoarele actiuni:
-
Asigurarea unui climat european de alegeri in Republica Moldova,
desfasurate in mod democratic, liber si corect cu inlaturarea
incalcarilor depistate in alegerile esuate din aprilie 2009;
-
Asigurarea libertatii intrunirilor si actiunilor pasnice de protest, in conformitate cu standardele internationale;
-
Lichidarea cenzurii politice, asigurarea respectarii de catre
mass-media a normelor legale si standardelor profesionale, precum si
sanctionarea discursului virulent si anti-democratic in presa scrisa si
electronica;
-
Asigurarea accesului liber, nediscriminatoriu si egal al tuturor
actorilor importanti din cadrul societatii civile, inclusiv al
partidelor politice la posturile publice de TV si Radio
(Teleradio-Moldova), aflate in serviciul publicului;
-
Invitarea unei Misiuni Internationale de Monitorizare a mass-media in
Moldova, si accelerarea reformarii eficiente a Audiovizualului Public
pentru a determina activitatea acestuia conform normelor legale si
principiilor profesionale;
-
Organizarea dezbaterilor publice televizate pentru a informa si educa populatia in spiritul valorilor democratice;
-
Recunoasterea publica de catre reprezentantii institutiilor de stat a
abuzurilor comise in perioada imediat urmatoare alegerilor
parlamentare, identificarea si anchetarea conform normelor si
procedurilor legale a persoanelor violente, care au participat la
vandalizarea institutiilor statului;
-
Anchetarea si sanctionarea persoanelor si colaboratorilor fortelor de ordine, care au aplicat tortura si maltratat persoane
-
Transferul imediat al izolatoarelor de detentie preventiva de la MAI
catre Ministerul Justitiei, una din prioritatile PNADO pentru perioada
2004-2008 si, respectiv PAUERM;
-
Urgentarea procesului de elaborare a proiectului PNADO (2009-2012)
cu adaptarea acestuia in conformitate cu Rezolutiile si Recomandarile
institutiilor internationale;
-
Investigarea cazurilor de Procuratura Generala, MAI si alte
institutii de stat, in termeni prioritari a cazurilor de rele
tratamente aplicate fata de persoanele retinute/detinute; acordarea
asistentei necesare in vederea imbunatatirii starii psiho-emotive a
colaboratorilor OAI;
-
Reiterarea necesitatii unei investigatii de catre o Misiune
Internationala de Investigare a tuturor actiunilor si abuzurilor
post-electorale cu invitarea imediata a unei astfel de Misiuni.
Asigurarea conditiilor necesare pentru delegarea de catre UE a unei
Misiuni de Consolidare a Institutiilor de drept si de securitate
interna („Rule of Law" Mission): institutii mass-media, justitie,
procuratura, politie, servicii de securitate, precum si alte institutii
relevante;
-
Investigarea independenta a tuturor actiunilor intreprinse in
perioada 6-15 aprilie, concomitent cu desfasurarea unei anchete
credibile internationale, eventual sub egida UE;
-
Depolitizarea functiei Presedintelui RM, prin detasarea sa de
afilierea la orice partid politic - in contextul faptului ca Republica
Moldova este o republica parlamentara si responsabilitatea pentru
guvernare trebuie sa si-o asigure prim-ministrul Republicii Moldova.