Urmărește CIVIC.MD în Google
Adaugă CIVIC.MD la sursele tale preferate pentru a descoperi mai ușor cele mai recente oportunități, știri și anunțuri.

Întrebarea „Ce înseamnă amalgamare?” a venit de la tinerii din satul Abaclia, raionul Basarabeasca, în timpul exercițiului despre informații false. A mai apărut o dată la tinerii din Grozești, raionul Nisporeni. Și încă o dată la Bălți, dar în altă formă: „am auzit că, dacă intrăm în UE, se vor lipi satele”. E un cuvânt pe care adulții îl rostesc la televizor fără să-l explice pe înțelesul tuturor. Iar acolo unde lipsește explicația, se instalează altceva. La Grozești, versiunea care circula deja era că „amalgamarea e o lege propusă de UE”. Nu este: reorganizarea administrativă a țării e o decizie care se ia la Chișinău, nu la Bruxelles.
Între 11 octombrie și 18 noiembrie 2026, douăzeci de educatori de la egal la egal din echipa Eco-Răzeni au organizat douăzeci de sesiuni despre Uniunea Europeană, în nouăsprezece localități din treisprezece raioane și municipii: Cahul, Hîncești, Strășeni, Cimișlia, Chișinău, Ialoveni, Bălți, Sîngerei, Ungheni, Nisporeni, Basarabeasca, Criuleni și Cantemir. La sesiunile informativ-educative despre Uniunea Europeană, cu genericul „Mă informez. Mă implic. Contribui la Moldova europeană.”, au participat peste 460 de tineri, dintre care 65% fete.
Efectul l-am măsurat, nu l-am presupus: fiecare participant(ă) a completat același chestionar la începutul și la sfârșitul sesiunii, iar media generală a autoevaluării a crescut cu 42%. Ponderea celor care își asumă că stăpânesc subiectul a urcat de la 33% la 90%. Cele mai mari salturi s-au înregistrat exact acolo unde proiectul și-a propus să lucreze: la afirmația „știu ce pot face eu, în viața de zi cu zi, pentru a susține integrarea europeană” creșterea a fost de 53%, iar la „știu în ce etapă se află procesul de aderare” – de 50%. La întrebarea deschisă din chestionarul final, 86% dintre participanți au numit cel puțin un beneficiu concret al aderării, iar circa jumătate au numit trei sau mai multe. Temele invocate cel mai des au fost studiile și educația (54%), munca și salariile (45%), economia și prețurile (35%) și libera circulație (29%).
Cea mai consistentă descoperire calitativă a celor 20 de sesiuni nu ține însă de atitudini, ci de vocabular. Două cuvinte au revenit în aproape fiecare sală: „acquis comunitar” și „spațiul Schengen”. Tinerii le aud la știri, dar nimeni nu le explică pe înțelesul lor.
Miturile auzite în săli s-au repetat cu o consecvență care spune mult despre circuitul dezinformării în Republica Moldova. Cele mai frecvente au fost patru: că toți tinerii vor pleca definitiv și țara va rămâne fără tineri; că Moldova nu va mai putea decide singură și țările mari vor hotărî totul; că ne vom pierde tradițiile și limba; și că prețurile vor crește imediat după aderare. La sesiunile cu liceeni și studenți s-a adăugat un mit specific: că bursele, proiectele pentru tineri și schimburile europene „sunt doar pentru cei cu bani și relații” sau „doar pentru cei cu rezultate foarte bune”.
Metodologia nu combate aceste afirmații prin contrazicere, ci prin verificare. În modulul „Mit sau adevăr” participanții sortează singuri afirmații reale și false, iar educatorul intervine abia după ce sala și-a format o poziție. Rapoartele arată că acesta a fost, constant, modulul cu cele mai multe întrebări. La Răzeni și Boșcana, tinerii au ajuns de aici la întrebări pe care puțini adulți și le pun: de ce a avut nevoie România de atâta timp pentru a intra în spațiul Schengen, cum decurge efectiv procedura de negociere. Fiecare sesiune s-a încheiat cu un angajament personal, scris de mâna fiecărui/ei participant(ă), pentru următoarele 30 de zile: verificarea informației înainte de distribuire, explicarea subiectului părinților și bunicilor, producția de postări și filmulețe proprii. La Chișcăreni, un/o participant(ă) și-a propus să aplice la un program de mobilitate europeană în 30 de zile. La Abaclia, câțiva au scris că vor compune poezii despre Europa.
Până la sfârșitul lui decembrie mai sunt zece sesiuni, în localități unde n-am ajuns încă. În paralel, echipa de educatori a început filmările la cinci materiale video explicative despre Uniunea Europeană, făcute de tineri pentru tineri. Dacă în localitatea ta există un grup de tineri și tinere care ar vrea o astfel de sesiune, scrie-ne la office@ecorazeni.md.
Activitățile se desfășoară în cadrul proiectului „Tinerii – lideri pentru democrație rezilientă și integrare europeană incluzivă în Republica Moldova”, implementat de Asociația obștească „Eco-Răzeni” cu suportul financiar al New Democracy Fund (NDF) din Danemarca, prin intermediul International Media Support (IMS).
Adaugă CIVIC.MD la sursele tale preferate pentru a descoperi mai ușor cele mai recente oportunități, știri și anunțuri.
Promo