Povești de Succes

Proiectul Institutului pentru Democrație din Găgăuzia, susținut de Fondul ONU pentru victimele traficului de persoane, și-a demonstrat utilitatea încă din primele luni.

În spatele rapoartelor seci despre „traficul de persoane” se află destine reale — femei, adolescenți și familii întregi cărora, prin înșelăciune, le-au fost răpite libertatea, veniturile și demnitatea. Mulți dintre acești oameni se întorc acasă traumatizați, fără să știe unde să ceară ajutor sau în cine să aibă încredere. Acum, locuitorii din sudul Moldovei au la dispoziție un asemenea loc.

La Comrat a fost deschis Centrul de asistență psihologică gratuită pentru victimele traficului de persoane, creat de organizația obștească „Institutul pentru Democrație” cu sprijinul financiar al Fondului de contribuții voluntare al ONU pentru victimele traficului de persoane (UN Voluntary Trust Fund for Victims of Human Trafficking). Este un spațiu sigur și confidențial, în care atât persoanele afectate, cât și rudele acestora pot beneficia gratuit de sprijin profesionist.

„Sclavia modernă”: ce este traficul de persoane

Traficul de persoane este una dintre cele mai grave infracțiuni ale timpurilor noastre și o încălcare flagrantă a drepturilor omului. Este adesea numit „sclavie modernă”: prin forță sau înșelăciune, persoana este transformată într-o marfă și privată de libertate și de dreptul de a decide asupra propriei vieți.

Potrivit Protocolului ONU privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane (Protocolul de la Palermo), această infracțiune cuprinde trei elemente: acțiunea (recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane), mijloacele (înșelăciunea, amenințările, violența, răpirea, abuzul de putere sau profitarea de o situație de vulnerabilitate) și scopul — exploatarea.

Formele de exploatare sunt diverse. Cel mai adesea este vorba despre exploatare sexuală și muncă forțată, dar există și alte forme: sclavia domestică, obligarea la cerșetorie sau la săvârșirea de infracțiuni, căsătoriile forțate ori fictive și prelevarea de organe. Tot mai frecvent, recrutarea și exploatarea au loc prin intermediul internetului.

Mecanismul este aproape întotdeauna același. Persoanei care caută un loc de muncă sau o viață mai bună peste hotare i se promit condiții avantajoase. La destinație, promisiunile se transformă într-o capcană: victimei i se confiscă actele, i se limitează libertatea de mișcare, nu i se plătește salariul și este supusă violenței și intimidării. Ieșirea din această situație fără ajutor devine aproape imposibilă.

Potrivit estimărilor organizațiilor internaționale, milioane de oameni din întreaga lume sunt victime ale traficului de persoane, iar doar o mică parte dintre aceștia beneficiază vreodată de ajutor. Potrivit datelor Oficiului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), Moldova se numără printre țările de origine cu un număr ridicat de victime ale traficului de persoane. Femeile și copiii sunt deosebit de vulnerabili.

De ce sudul Moldovei este o zonă cu risc sporit

Traficul de persoane este alimentat de sărăcie, șomaj și lipsa perspectivelor — probleme deosebit de răspândite în sudul Moldovei.

Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar raioanele sale sudice se numără printre cele mai defavorizate din punct de vedere economic. Potrivit datelor disponibile, circa 61% din populația de aici trăiește în sărăcie extremă, iar venitul lunar al multor familii se situează între 130 și 175 de euro. Șomajul ridicat îi împinge pe oameni să plece la muncă peste hotare, însă nu toți găsesc angajatori de bună-credință.

La sărăcie se adaugă barierele lingvistice și mentalitățile patriarhale tradiționale, ceea ce le face pe femeile și fetele din rândul minorităților etnice de două ori mai vulnerabile. Grupul de experți al Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA) a subliniat, în 2025, necesitatea consolidării protecției grupurilor vulnerabile din Moldova. Raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane pentru același an a menționat scăderea numărului de victime identificate și accesul limitat la servicii specializate, în special în mediul rural.

Refugiații ucraineni reprezintă o categorie aparte, deosebit de vulnerabilă. De la începutul războiului, prin Moldova au trecut circa un milion și jumătate de cetățeni ucraineni, iar, potrivit datelor de la începutul anului 2026, peste 140.000 se aflau încă în țară. Majoritatea o constituie femeile și copiii. „Ei pot deveni cu ușurință victime ale traficului de persoane”, a avertizat secretarul general al ONU, António Guterres. OSCE subliniază că infractorii îi caută în mod deliberat pe cei aflați în dificultate, care nu cunosc limba țării-gazdă și resimt urmările unei traume.

De peste zece ani, alături de persoanele afectate

Institutul pentru Democrație activează de mulți ani în domeniul protecției drepturilor omului și al combaterii traficului de persoane și a violenței în Moldova. De peste zece ani, organizația oferă asistență directă victimelor traficului de persoane din sudul țării și, în această perioadă, a implementat o serie de proiecte cu sprijinul Fondului ONU — de la asistență juridică pentru victime până la sprijin psihosocial.

Actualul Centru a fost creat pe baza acestei experiențe. Astăzi, Institutul pentru Democrație este, practic, singura organizație din sudul Moldovei care le oferă persoanelor afectate asistență specializată chiar în regiune. Acest lucru este esențial: Chișinăul se află la departe, iar victimele nu pot ajunge întotdeauna acolo din cauza fricii, a lipsei de bani, a stării precare de sănătate sau a rușinii. Ajutorul trebuie să fie aproape — acolo unde trăiește persoana.

Un centru care readuce la viață

Centrul este conceput ca un loc în care persoana afectată se poate simți în siguranță și poate începe drumul lung al recuperării. Activitatea sa se bazează pe principiile internaționale de protecție a victimelor: respectarea demnității umane, confidențialitatea, participarea voluntară și abordarea individualizată.

Gama serviciilor oferite este largă. Totul începe cu sprijinul psihologic inițial — intervenția în situații de criză și stabilizarea emoțională imediat după solicitarea ajutorului sau după întoarcerea persoanei. Urmează apoi o intervenție de mai lungă durată: psihologul sprijină procesarea și depășirea traumei, gestionarea tulburării de stres posttraumatic, a anxietății și a depresiei, refacerea stimei de sine și redobândirea capacității de a-și gestiona propriile emoții.

La nevoie, se efectuează o evaluare psihologică complexă, pentru a stabili starea persoanei, a identifica factorii de risc și a elabora un plan individual de reabilitare. Intervenția ulterioară constă în ședințe terapeutice individuale, discuții într-un cadru de încredere și consiliere structurată, menite să îi redea persoanei echilibrul interior și stabilitatea.

Urmările exploatării pot fi grave și de lungă durată: tulburări de stres posttraumatic, depresie, stări de anxietate, tulburări de somn, iar în cazul copiilor — întârzieri în dezvoltare. Fără ajutor la timp, aceste stări se agravează, iar riscul ca persoana să ajungă din nou în mâinile exploatatorilor sau să fie marginalizată crește. De aceea, sprijinul psihologic oferit aici nu este o simplă consolare, ci o intervenție esențială, cu rol de stabilizare și prevenire.

„Sarcina principală este de a ajuta persoana, cu blândețe și consecvență, să iasă din izolare. Tocmai izolarea este una dintre cele mai grave și mai periculoase urmări ale traumei.”

Principiul de bază — încrederea

La baza activității Centrului stă o idee simplă, dar importantă: persoana trebuie ajutată să rupă izolarea prin construirea unei relații bazate pe încredere. După cele trăite, persoanele afectate resimt adesea rușine, neîncredere, furie, singurătate și sentimentul că nu mai au nicio valoare. Sarcina psihologului este să creeze o atmosferă sigură și binevoitoare, în care persoana să se simtă ascultată, crezută și acceptată, fără a fi judecată.

Aici nimeni nu exercită presiuni și nu grăbește procesul. Ajutorul se oferă într-o atmosferă calmă și lipsită de atitudini critice, iar la nevoie — în mod anonim, pentru a proteja identitatea persoanei afectate. Se respectă cu strictețe confidențialitatea și principiul consimțământului informat: persoana decide singură despre ce și când este pregătită să vorbească și poate renunța în orice moment la participare, fără consecințe.

O atenție deosebită se acordă particularităților culturale. În sudul Moldovei trăiesc găgăuzi, bulgari, romi, ucraineni și reprezentanți ai altor comunități. Serviciile se oferă, pe cât posibil, într-o limbă pe care persoana o înțelege și cu respect pentru tradițiile, credința și identitatea sa. Femeile și fetele cărora, din cauza normelor culturale sau a experiențelor trăite, le este greu să comunice cu un bărbat pot beneficia de sprijinul unor specialiste.

Consultații la Centru, prevenire și activități în teren

Activitatea Centrului se desfășoară pe mai multe direcții.

La Centru, psihologul oferă gratuit consultații, consiliere și ședințe terapeutice. Se pot adresa atât persoanele care au fost victime, cât și cele expuse riscului de a deveni victime ale traficului de persoane, precum și rudele și apropiații acestora. Persoanele care intenționează să plece peste hotare și se tem să nu devină victime ale exploatării prin muncă ori ale exploatării sexuale sunt ajutate să identifice adresele și numerele de telefon ale organizațiilor din alte țări la care pot apela pentru ajutor.

O direcție distinctă este prevenirea. Psihologul Centrului organizează întâlniri de informare în instituțiile de învățământ din regiune, în special cu elevii claselor superioare și cu absolvenții. Tinerii care intenționează să plece la muncă ajung frecvent în atenția recrutorilor. În cadrul întâlnirilor, într-un format interactiv și accesibil, participanții află cum să migreze în siguranță, să verifice o ofertă de muncă, să recunoască schemele de înșelăciune, să se comporte într-o situație de risc și unde să solicite ajutor. Astfel de întâlniri nu doar avertizează asupra pericolului, ci contribuie și la identificarea timpurie a celor care se află deja într-o situație de risc.

În plus, ajutorul nu se limitează la pereții cabinetului. Pentru persoanele cărora le este greu să ajungă la Centru din cauza stării precare de sănătate, a fricii, a stigmatizării, a mobilității reduse sau a lipsei banilor pentru transport se organizează întâlniri și vizite în teren. O astfel de abordare asigură accesul egal la ajutor și ține cont de circumstanțele reale de viață ale fiecărei persoane.

Sprijinul medical și ajutorul pentru familie

Recuperarea după cele trăite nu presupune doar sprijin psihologic. Multe persoane afectate se confruntă cu stres intens, teamă și epuizare, tulburări de somn și atacuri de panică. Într-o asemenea stare, persoanei îi este greu să se implice în terapie. De aceea, în etapa inițială, Centrul contribuie la stabilizarea emoțională — inclusiv, atunci când este necesar și în conformitate cu recomandările medicale, prin utilizarea unor medicamente calmante eliberate fără prescripție. Această măsură nu înlocuiește asistența psihologică sau medicală, ci doar ajută persoana să-și revină și să înceapă procesul de recuperare. În cazurile mai complicate, Centrul îndrumă persoana către specialiști de profil și instituții medicale.

Sprijinul pentru familie reprezintă o parte importantă a activității. Reabilitarea depinde în mare măsură de mediul familial în care persoana revine. Din păcate, din cauza neînțelegerii sau a stigmatizării, apropiații reacționează uneori prin reproșuri ori respingere, ceea ce nu face decât să agraveze trauma. Prin consilierea familiei, activități de informare și mediere, specialiștii Centrului contribuie la reducerea tensiunilor, la explicarea naturii traumei și la refacerea relațiilor de sprijin.

Când este nevoie de poliție

Asistența eficientă a persoanelor afectate nu este posibilă fără o colaborare bine coordonată între diferite structuri. De aceea, atunci când este necesar, Centrul colaborează îndeaproape cu organele de drept.

Institutul pentru Democrație a stabilit o colaborare solidă cu Comisariatul de Poliție din Comrat. Într-o scrisoare oficială, conducerea comisariatului a subliniat rolul important al organizației în combaterea traficului de persoane în sudul Moldovei și a menționat că, fără implicarea acesteia, activitatea în domeniu ar fi mult mai puțin eficientă. Dacă persoana afectată are nevoie de protecție juridică, de reprezentarea intereselor sale ori de asigurarea securității sau dacă există o amenințare, acte de violență ori riscul unei exploatări repetate, Centrul o îndrumă către comisariat pentru a beneficia de sprijin specializat.

Proiectul beneficiază și de sprijinul altor instituții partenere. Primăria municipiului Comrat contribuie la informarea populației despre activitatea Centrului și la organizarea evenimentelor, iar, atunci când este necesar, ajută la găsirea unei locuințe temporare pentru persoanele afectate. Partenerul-cheie al proiectului este Institutul Național al Femeilor din Moldova „Egalitate” — o organizație obștească specializată în protecția drepturilor femeilor și în combaterea violenței și a traficului de persoane. Această colaborare multilaterală reunește asistența psihologică, juridică și medicală într-un mecanism unic de protecție.

Primele luni: un ajutor de care este nevoie

Centrul funcționează de doar câteva luni, însă utilitatea sa este deja evidentă. Centrului i se adresează atât persoanele afectate, cât și rudele lor, iar tot mai mulți locuitori ai sudului Moldovei află că pot beneficia gratuit și confidențial de sprijinul unui specialist, aproape de casă. Pentru mulți, Centrul a devenit un adevărat punct de sprijin într-o situație dificilă de viață — un loc în care sunt ascultați, înțeleși și ajutați fără a fi judecați.

În spatele fiecărei solicitări de ajutor se află o poveste umană concretă și șansa revenirii la o viață normală. Acesta este sensul proiectului: să îi ajute pe cei afectați să depășească statutul de victimă și să își recapete demnitatea, încrederea și controlul asupra propriului destin.