După trei cicluri electorale consecutive în care sistemul de cotă dublă (mecanismul care asigură minimum 40% reprezentare de gen pe liste) a adus un număr record de femei în Parlament și în consiliile locale, reprezentarea politică a altor grupuri vulnerabile rămâne deficitară. 

Autoritățile competente, alături de societatea civilă și partenerii de dezvoltare, s-au reunit pe 22 iunie 2026 pentru a evalua sistemul actual și a sublinia necesitatea reformelor înainte de scrutinele așteptate în perioada 2027-2029 (alegerile locale generale, prezidențiale și parlamentare). Dialogul public a fost organizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în parteneriat cu PNUD, cu susținerea Norvegiei, Suediei și Danemarcei.

„Avem o cotă care funcționează pentru liste, dar care a dispărut acolo unde se ia decizia executivă. Obligația de 40% pentru componența Guvernului a existat, însă a fost transformată într-o simplă recomandare, iar rezultatul se vede: reprezentarea femeilor în executiv depinde acum doar de bunăvoința politică. Aceasta este lacuna pe care propunem să o corectăm”, menționează Natalia Covrig, Directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

„Experiența ultimelor cicluri electorale demonstrează că măsurile legislative bine concepute pot produce schimbări reale în reprezentarea politică. Totuși, o democrație autentic incluzivă presupune ca fiecare cetățean să aibă nu doar dreptul formal de a participa, ci și oportunitatea reală de a fi reprezentat. Din această perspectivă, este important să continuăm eforturile de eliminare a barierelor care limitează participarea femeilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri subreprezentate în viața publică și politică”, spune Pavel Postică, Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Analiza proceselor electorale din Republica Moldova demonstrează că reprezentarea politică a femeilor crește semnificativ  atunci când există reglementări legislative ferme, cum este sistemul de cotă dublă aplicat în alegerile parlamentare și locale. Cu toate acestea, actuala formulă privind prevederile de plasament „4 din 10” permite în continuare concentrarea femeilor în zonele neeligibile ale listelor de candidați. Analiza CPD constată că implementarea unui sistem de tip „zipper” (alternanță de poziționare pe liste, adică câte o femeie și un bărbat, pe rând) ar fi crescut ponderea femeilor în Parlament la 48,5% și ar fi eliminat erorile tehnice de pe listele cu puține persoane candidate înscrise la nivel local.

Pe de altă parte, potrivit unui studiu CPD, persoanele cu dizabilități, deși reprezintă aproximativ 7% din populație și 5% din electoratul Republicii Moldova,  au o reprezentare politică aproape nulă, fiind absente din Parlament. Totodată, din cauza unei infrastructuri fizice și informaționale încă inaccesibile, participarea la scrutine este împovărată.

Autorii constată că minoritățile etnice rămân subreprezentate, iar datele despre candidații din aceste comunități nu sunt colectate sistematic.

Notele de politici prezentate la dialogul public vin cu recomandări precum:

• Înlocuirea actualei formule „4 din 10″ cu una dintre formulele de plasament mai stricte: alternanța strictă „zipper” (1/1), sistemul „2/1″ (cel puțin un candidat de sex opus la fiecare două poziții) sau sistemul „3/2″ (minimum doi candidați de sex opus la fiecare cinci poziții);
• Reintroducerea cotei imperative de minimum 40% pentru fiecare sex în componența Guvernului. Această obligație a existat prin Legea nr. 71/2016, dar a fost transformată în 2017 într-o simplă recomandare, fără prag numeric și fără sancțiuni, astfel încât reprezentarea echilibrată nu mai este garantată și depinde de contextul politic. Se propune corelarea cotei cu votul de învestitură parlamentară, pentru ca o listă de Guvern care nu o respectă să nu poată primi votul de încredere;
• Ajustarea cadrului normativ, astfel încât să permită participarea la vot a persoanelor aflate sub tutelă sau măsuri de ocrotire judiciară. Aproximativ 4.000 de persoane sunt în prezent private de capacitate juridică, ceea ce contravine Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CRPD) și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
• Introducerea unor măsuri de stimulare a candidaturii persoanelor cu dizabilități și a minorităților etnice, după modelul facilităților discutate pentru femei: condiții mai favorabile la înregistrare (de exemplu, prag redus de semnături pentru candidații independenți), stimulente financiare pentru partidele incluzive și cote de reprezentare;
• Colectarea sistematică și publicarea de către CEC a datelor dezagregate pe gen, etnie și dizabilitate, pe baza autodeclarării voluntare la depunerea dosarelor. În prezent nu se știe câți candidați și candidate, indiferent de tipul alegerilor, sunt persoane cu dizabilități sau de etnie romă;
• Alocarea de fonduri publice pentru accesibilizarea secțiilor de votare (doar circa 5,67% erau pe deplin accesibile în 2025, iar peste 65% rămâneau inaccesibile), dar și asigurarea accesibilității informaționale: interpretare mimico-gestuală, subtitrare, formate ușor de citit, Braille și site-uri conforme cu standardele Web Content Accessibility Guidelines (WCAG).

„Produsele analitice prezentate astăzi oferă o imagine clară, bazată pe date concrete, atât asupra progreselor notabile, cât și asupra provocărilor rămase în ceea ce privește reprezentarea femeilor și caracterul incluziv al alegerilor. Cotele au contribuit la dublarea reprezentării femeilor în consiliile locale din Moldova. Cu toate acestea, prea multe secții de votare rămân inaccesibile. Trebuie să mergem mai departe: participarea egală a femeilor și a persoanelor cu dizabilități nu poate aștepta. Recomandările prezentate în aceste documente merită o atenție serioasă. Asigurarea accesibilității depline a vieții politice, de la sediile partidelor până la urnele de vot, nu este doar o sarcină tehnică; este o necesitate democratică”, a declarat Seher Ariner, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Participanții la dialog au conchis că reformele propuse nu privesc doar femeile sau persoanele cu dizabilități, ci calitatea democrației pentru toți cetățenii. Anul 2026, înaintea ciclului electoral 2027-2029, rămâne momentul în care aceste schimbări pot fi încă adoptate la timp.