Știri și Comunicate ONG din Moldova

Atelier de fact-checking: ”Dacă nu ne educăm mecanismul de gândire, ne-o luăm....”

Falsurile media și instrumentele de fact-checking au fost discutate la un atelier organizat de Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate și Asociația Presei Independente (API). Cei 35 de jurnaliști, activiști civici și bloggeri au interacționat cu experți media din România și Republica Moldova. În calitate de experți au fost invitați Ovidiu Vanghele, senior editor la Factual.ro - primul site de fact-checking pe politicile și pe declarațiile publice din România, Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent din România, Nicolae Țîbrigan, cercetător în relații internaționale la Fundația Universitară a Mării Negre, Petru Macovei, directorul executiv al API.

Subiectul falsurilor media este un subiect de actualitate. Tot mai des, jurnaliștii dar și consumatorii media din Republica Moldova se confruntă cu acest fenomen. Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNFSEE), împreună cu API, a decis să organizeze un atelier pentru jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, dar și studenții interesați de acest subiect. Identificarea falsurilor media, dar și familiarizarea cu instrumentele moderne de fact-checking va duce la o presă mai liberă și mai responsabilă. Vom continua și în lunile următoare cu alte ateliere specializate pentru jurnaliștii din Republica Moldova”, a menționat în deschiderea lucrărilor atelierului Vladimir Gîlcă, reprezentantul FNFSEE în Republica Moldova.

Petru Macovei a prezentat conceptul campaniei STOP FALS!, implementată de API, și câteva cazuri de dezinformare informațională și falsuri media din Republica Moldova. ”Manipularea informațională este un fenomen întâlnit în toată lumea, la noi fiind utilizat intens cu scopul de a discredita oponenții politici. Noile democrații din Moldova, Ucraina și Georgia care vor să se ralieze la valorile europene sunt ținta atacurilor propagandistice rusești care încearcă să discrediteze UE, NATO, SUA. Falsurile media nu sunt produse jurnalistice și jurnaliștii care produc și distribuie falsuri ar trebui taxați. Prin intermediul campaniei STOP FALS! încercăm să ajungem în cât mai multe localități, să discutăm cu cât mai mulți oameni. Suntem perfect conștienți de faptul că nu vom putea eradica acest fenomen, dar vrem să diminuăm efectele manipulării informaționale, să dezmințim informațiile distorsionate atât de instituțiile media controlate politic, dar și de alte instituții de presă. De asemenea, ne-am propus să dezvoltăm capacitățile cetățenilor de a analiza critic informațiile recepționate”, a precizat Petru Macovei.

Nicolae Țîbrigan, cercetător în relații internaționale la Fundația Universitară a Mării Negre, România, a analizat, împreună cu participanții la atelier, un caz concret de fals distribuit de un post TV din Rusia. Expertul le-a prezentat participanților mai multe platforme și tehnici prin care pot fi identificate falsurile și verificate informațiile apărute în mass-media - Buzzosumo.com, Graph.tips ș.a. ”Sursele ambigue ar trebui să ne pună mereu în gardă. Dezinformarea, de multe ori, are loc prin preluarea știrilor false de către media cu reputație bună. Din presa românească, dezinformarea ajunge și în Republica Moldova, așa cum media de aici distribuie sau pur și simplu copie știrile integral, având încredere în tot ce se publică în România, fără să verifice informațiile. De multe ori, presa din România face trimitere la portalul Sputnik din Moldova, care dezinformează, iar presa din Moldova le preia”, a menționat expertul.

Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent din România, a prezentat mai multe instrumente de verificare a informației, inclusiv a fotografiilor, explicând cum se pot implica statul, redacțiile, ONG-le, dar și consumatorii de media în identificarea și combaterea falsurilor informaționale. ”Multitudinea de canale media ne predispune la riscul falsurilor. În Germania, a fost adoptată o lege care prevede amendă în valoare de 50 mii euro pentru rețelele sociale care nu îndepărtează în 24 de ore postările care conțin instigări la ură, fake news, conținut cu caracter penal. Mass-media lucrează contra cronometru, fără mijloace de verificare de care dispune procuratura. Codul deontologic al jurnalistului ne poate ajuta să facem diferența dintre informația care se dovedește a fi falsă, fără a fi conștienți de asta, și falsurile intenționate. În calitate de șef de redacție, putem verifica propriile informații prin AP Fact Check, proiecte colaborative de fact-checking (CrossCheck) sau platforma Tineye.com unde putem verifica veridicitatea fotografiilor. Educarea publicului prin articole de educație media este un alt instrument important și tot mai necesar în condițiile în care puțină lume verifică informațiile citite. Pe vremuri era un privilegiu jurnalistic de a publica informații, iar astăzi oricine cu o cameră conectată la Internet poate publica orice în spațiul online. Dacă nu ne educăm mecanismul de gândire, ne-o luăm....”, a precizat experta media.

Ovidiu Vanghele, senior editor la Factual.ro, a explicat cum lucrează echipa pentru a depista falsurile enunțate de politicienii din România. ”Echipa Factual înseamnă 2-3 oameni care scriu și monitorizează pagini web sau de facebook și vedem ce spun politicienii despre evenimentele importante ale săptămânii. Noi nu verificăm opinii, ci fapte. Acești 2-3 oameni sunt conectați la vreo 25 de experți din diferite domenii. Cu regret, media se transformă și se împarte și contează cine se aude cel mai tare și se vinde cel mai bine. Este foarte greu să convingem media onestă să ducă mai departe anchetele noastre ca să ajungă la cât mai multă lume munca noastră”, a precizat jurnalistul.

Participanții la atelier au avut posibilitatea să adreseze întrebări și să discute cu experții cazuri concrete de falsuri media și metode de verificare a informațiilor apărute în media.

Acest atelier este binevenit așa cum, în calitate de jurnalistă, zilnic parcurg un volum mare de informații în mass-media și trebuie să fac distincție între o informație falsă și una adevărată. Observ, în ultima perioadă, o avalanșă de știri false în presa de la noi. Instrumentele de verificare a informațiilor sunt foarte importante, iar experții invitați la atelier ne-au oferit mai multe exemple de astfel de tehnici pe care le voi utiliza în activitatea mea de reporteră”, a precizat Victoria Popa, jurnalistă la publicația ”Jurnal de Chișinău”.

Constantin Uzdriș, reporter TVR consideră că ”un jurnalist trebuie nu doar să poată scrie știri credibile, ci să poată detecta știrile false. În mediul online unde știrile circulă cu o viteză destul de mare, fiind preluate de la o sursă la alta, este foarte important să putem deosebi o știre reală de una falsă. Unii jurnaliști din Moldova merg pe încredere și preiau multe știri din presa românească fără a verifica dacă sunt sau nu știri false”.

Importanța combaterii informațiilor false este esențială pentru asigurarea unui drept fundamental și anume dreptul la informare. Să nu uităm că în baza informațiilor pe care le primim, noi luăm decizii esențiale: pe cine votăm? cui îi cerem ajutor? ce medicamente administrăm? etc.”, consideră Stela Uțica, coordonatoare proiecte la Institutul de Politici Publice.

Ingredientele folosite în crearea realității noastre determină ”gustul” a ceea ce trăim și gândim. Dacă acceptăm să consumăm informațiile false, atunci cu siguranță suntem ceea ce consumăm. Dacă acceptăm informațiile fără o verificare elementară, riscăm să ne transformăm în personalități false. Jurnaliștii onești pot trage alarma în cazurile falsurilor media, însă decizia finală aparține fiecărui cetățean”, crede participantul Valeriu Ciorbă.

Acest eveniment a fost organizat cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania (Auswärtiges Amt) în cadrul proiectului intitulat ,,Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă din țările Parteneriatului Estic și Rusia’’ (Ausbau der Zusammenarbeit mit der Zivilgesellschaft in den Ländern der Östlichen Partnerschaft).

 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.

Gazduit pe amplica.md