Știri sociale

 Proiectul din cadrul Programului de Stat „Configurarea businessului inovațional în contextul concurenței regionale”, cifrul 20.80009.0807.42, desfășurat în Academia de Studii Economice a Moldovei, a apărut ca o necesitate provocată de schimbările majore ce intervin în structura businessului contemporan, precum și de nivelul redus al IMM inovative pe piața autohtonă, precum și din necesitatea integrării businessului autohton în lanțurile valorice regionale.

Scopul principal al proiectului este identificarea direcțiilor precum și structurii businessului inovațional autohton în condițiile concurenții regionale, iar Obiectivele generale:

– Analiza situației actuale in businessul inovațional la nivel european al: modelelor, formelor, tendințelor;

– Determinarea potențialului Republicii Moldova în dezvoltarea formelor, modelelor, instrumentelor de business inovativ;

– Stabilirea direcțiilor și modelelor, direcțiilor de business inovativ al țării în condițiile concurenței regionale, determinarea capacității de absorbție a outputurilor inovaționale;

– Analiza accesului la finanțare al IMM în Republica Moldova în comparație cu cele regionale;

– Promovarea inovării în cadrul IMM existente.

În urma cercetărilor realizate în anul 2020, a fost completat conceptul de business innovation acceptabil pentru țările cu nivel mai modest în inovare, prin noțiunea de sofisticare a businessului, a pieței, Noțiune care se bazează pe calitatea rețelelor generale de afaceri ale unei țări, precum și la calitatea operațiunilor și strategiilor utilizate de companii, firme și întreprinderi.

În urma analizei tendințelor businessului inovativ la nivel global în 2020, s-a constatat că acesta se rezumă la digitalizarea și tehnologizarea businessului prin aplicarea inteligenței artificiale, IoT, și pe modele sustenabile de desfășurare a businessului. Din analiza strategiilor și obiectivelor care stabilesc țările cu potențial inovativ, se evidențiază: Monitorizarea performanței TIC și a progresului; Stimularea inovațiilor în depășirea provocărilor globale; Creșterea calității cercetării în mediul academic; Finanțarea pe termen lung în cercetare și știință; Cultivarea talentului și abilităților factorului uman; Promovarea colaborării în domeniul inovației între companii; Sprijinirea inovării de afaceri și promovarea antreprenoriatului.

S-a constatat existența unei diversități majore în tendințele țărilor privind Sofisticarea Businessului. Astfel, în acest context, au fost selectate, pentru cercetare câteva țări precum Germania, Irlanda, România, Rusia și Republica Moldova. Discrepanțe majore se întâlnesc atât la nivel de creativitate online, dar și abilități, aptitudini al capitalului uman din fiecare țară cercetată. Cel mai mare avans la capitolul creștere a Businessului inovațional, îl înregistrează Germania și Irlanda, fiind cele mai performante țări din UE din ultimii 10 ani, având un punctaj maximal apropiat, 56 și respectiv 55.8 puncte în anul 2019. Rusia, Republica Moldova și România sunt țări situate la extrema inferioară din spațiul regional, atât la producerea și exportul bunurilor creative, dar și potențial redus în domeniul creativității online.

Referindu-ne direct la Republica Moldova în domeniul Businessului inovațional, acumulând doar 26 de puncte, s-a clasat pe ultimul loc între statele studiate, scorul fiind:  Instituții pentru inovare – 5.03, Abilități pentru inovare – 4.57, Sistem de inovare -2.77, Infrastructură TIC – 4.95. Cu rezultate mai mici decât media pe regiune, Republica Moldova este devansată de Republica Belarus – locul 11, Georgia -16, Azerbaijan – 20 Armenia -21, dar este în fața Ucrainei – 27.

Nivelul subdezvoltat al indicatorului respectiv, vorbește de faptul că ne aflăm în stadiul de dezvoltare economică Factor Driven, bazat pe factori de producție. Se observă o erodare puternică și la indicatorii precum export de bunuri IT (4,2), patrimoniu științific (33), elaborarea modelelor inovative de business (52), dar și creativitate online (9) sau bunuri creative (11). Rezultatele modeste la capitolul inovații în Republica Moldova, explică că nivelul slab de dezvoltare economică nu este direct influențat de factori precum inovația, iar sofisticarea afacerilor rămân un sector prioritar în economia națională pentru a putea interveni în lanțurile globale de dezvoltare.

Din analiza datelor exportului țării se observă vag potențialul țării în exportul bunurilor IT, dar și capacități de creare a tipurilor de Business Inovațional, iar pentru a asigura o creștere economică sustenabilă, trebuie mărită ponderea produselor date în export, iar această situație denotă necesitatea stringentă de a orienta businessul local spre inovare.

În urma cercetării factorilor de inovare, în trinomul inovație – business inovațional – competitivitate, am constatat că gradul de dezvoltare al unei țări depinde de nivelul indicatorilor economici, tehnologici și sociali, dar cel mai mult contribuie în acest sens infrastructura şi educaţia resurselor umane, pentru că în baza acestor factori putem deduce capacitatea de absorbție a inovațiilor, utilizarea acestora în economie.

Utilizând Matricea Hard în determinarea factorilor creșterii productivității muncii în unele țări dezvoltate și  în RM, s-a stabilit că Indicatorul Economic este cel care are un impact net superior față de indicatorul social și cel tehnologic. Decalajul atât de mare între indicatori demonstrează aceeași ipoteză caracteristică pentru întreaga economie, mai exact faptul că regiunile sunt slab dezvoltate din punct de vedere economic, bazate pe factori primari, iar conceptul tehnologic și inovațional este subdezvoltat, trecerea de la etapa Factor Driven la Efficiency Driven ține de viitor. Există o diferență majoră între Indicii de Productivitate calculați între regiuni și Municipiul Chișinău. Pentru Republica Moldova, se identifică factorii creșterii productivității muncii prin calcularea Indicelui Productivității Muncii (IPM) prin metoda Matricii Hard și pentru fiecare regiune de dezvoltare economică din țară. În urma calculelor a IPM se conturează un aspect interesant. IPM în municipiul Chișinău constituie 0,101, ceea ce presupune un indicator mai înalt decât cel național. Acest rezultat confirmă discrepanțele majore existente între nivelul de dezvoltare înregistrat în municipiul Chișinău față de restul regiunilor din țară.

În procesul de determinare al Indicelui Dezvoltării Economice Locale, s-au folosit metode de documentare a datelor statistice și două modele econometrice unifactoriale de regresie liniară și de procedură statistică. Investigația a permis să se generalizeze principalele constatări ale influenței majore a investițiilor întreprinderilor asupra dezvoltării economice și sociale a Republicii Moldova prin explorarea a două modele unifactoriale care ne-au furnizat informații despre faptul că atât investițiile întreprinderilor private și mixte, cât și numărul de angajați au o influență de intensitate medie asupra modelului statistic IDEL. Astfel, este argumentată necesitatea constituirii unui hub inovațional regional.

Reieșind din cercetările efectuate la nivel integrativ putem spune că modelul de promovare a inovației în vederea sporirii creșterii economice este unul complex și etapizat, structurat într-o piramidă ce prevede inițial dezvoltarea a patru blocuri importante: inovație în educație, inovație în cercetare, forță de muncă inteligentă și crearea unui ecosistem inovativ în TIC. Următoarea etapă este dezvoltarea și sofisticarea pieței prin intermediul businessului inovativ și al antreprenorilor creativi. Și numai în această succesiune putem avansa și a trece la etapa de inovarea a țării, unde accentul este pus pe dezvoltarea biotehnologiilor, nanotehnologiior, aplicațiilor spațiale inovative.

Acțiunile și activitățile întreprinse în anul 2021, de către echipa de cercetare în proiectul „Configurarea businessului inovațional în contextul concurenței regionale” cu cifrul nr. 20.80009.0807.42 au fost orientate pe două direcții complimentare. Prima direcție pe cercetarea teoretică, a doua pe cercetarea aplicată și anume posibilitatea implimentării rezultatelor, în scopul eficientizării și accelerării inovării în mediul economic al țării.

În urma activităților întreprinse au fost punctate următoarele rezultate:

1. A fost analizată posibilitatea utilizării BIG Data și a inteligenției artificiale în diferite domenii de business, preponderent financiar. A fost determinat impactul tehnologiei asupra pieței muncii, cu referire la structură, abilitățile necesare, impactul utilizării tehnologiilor avansate asupra businessului autohton, asupra domeniului de pregătire al specialiștilor. Aceste rezultate sunt reflectate într-un capitol de monografie colectivă editată peste hotare. De asemenea, au fost determinați factorii ce pot impulsiona sau stopa asimilarea tehnologiilor, inovațiilor în ansamblu și capacitățile de absorbție a inovațiilor, rezultate reflectate în aceeași publicație.
2. A fost abordată multidimensional inovarea, anume aspectele economice, psihologice și sociale. S-a încercat de a elabora indicatorul – punctul de singularitate economic, pentru diverse domenii economice, în primul rând sectorul financiar, deoarece este domeniul care utilizează tehnologii avansate în deservirea clienților.
3. În plan aplicativ, în urma cercetării efectuate asupra accesului la finanțare al IMM, anume a activității de inovare din Republica Moldova, au fost elaborate Recomandări privind optimizarea accesului la finanțare al IMM inovative, ce au fost expediate Ministerului Economiei, spre implimentare.
4. În vederea impulsionării activității de inovare și identificării factorilor ce stopează acest proces, s-a examinat cadrul de reglementare în domeniul PPP, de asemenea s-a analizat posibilitatea modificării legislației Republicii Moldova cu privire la PPP în scopul minimizării riscurilor pentru agenții economici implicați în proiectele de infrastructură inovațională. În acest context a fost propus în premieră utilizarea ingineriei contractelor de PPP, conform cerințelor imperative ale Legislației Republicii Moldova ce va contribui la eficientizarea managementului contractelor. Rezultatul a fost confirmat prin Certificat de înregistrare al obiectelor dreptului de autor Seria 0 Nr.6806 din 01.02.2021.
5. Determinarea incompletitudinilor implementării parteneriatului public-privat în Republica Moldova și evaluarea circumstanțelor de apariție a riscurilor aferente, a permis identificarea noilor surse de finanțare pentru realizarea investițiilor în proiectele de infrastructură mari, unde statul garantează profituri constante. Atragerea fondurilor private, ca posibile instrumente de investiții sub forma de obligațiuni pentru infrastructură, fonduri ale persoanelor fizice care sunt păstrate în băncile comerciale sub formă de depozite sau veniturile companiilor de asigurări din Republica Moldova, a căror venituri, numai în anul 2018, au constituit 2296,0 mil. lei.
6. Prin modelul de estimare a performanței PPP (propus ca instrument de PPP) din raionul Nisporeni „Prestarea serviciilor de furnizare a energiei termice din biomasă prin dezvoltarea infrastructurii termoenergetice pe biomasă din raionul Nisporeni și raionul Ungheni”, a fost demonstrat că proiectele sunt fezabile, iar perioada de răscumpărare a investiției din raionul Nisporeni este de 5,5 și nu 6,7 ani, precum este menționat în contract. Perioada de răscumpărare a investiției din raionul Ungheni este de 7 ani cum și este stipulat în contract.

În vederea desiminării rezultatelor, membrii echipei au participat cu comunicări la 4 conferințe internaționale: Franța, Spania, Bulgaria, Ucraina. De asemenea au fost publicate 5 articole, în volum 8,6 c.a. A fost organizată o masă rotundă „Conturarea businessului inovațional în condițiile transformărilor tehnologice și societale actuale”, cu participarea invitaților din RM, România, mediul de afaceri, în scopul corelării cercetărilor cu necesitățile economiei reale.

Au fost comunicate rezultatele cercetării în cadrul ședinței de Departament „Business Engineering” la Universitatea Tehnică din Tbilisi. A fost încheiat Acord de Colaborare cu această instituție. A fost elaborat site-ul proiectului www.ase.cccbi.md, pentru a face publice rezulatetele proiectului, precum și în scopul atragerii viitoarelor colaborări.

Coordonatorul proiectului – Dna. Maia Pisaniuc, dr., conf. univ. 

Mai mult: https://ase.md/files/stiinta/Raport_ANCD_Pisaniuc_2021.pdf.