Știri sociale

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) cu susținerea Fundației pentru o Societate Deschisă (FOSI) a organizat, vineri , 30 mai 2019, o audiere publică privind problema gestionării serviciilor de salubrizare din mun. Chișinău.

În cadrul evenimentului a fost prezentată situația privind cadrul actual instituțional și de intervenție legat de asigurarea salubrității din municipiul Chișinău. În acest context, a fost elaborată o nouă politică publică, care se expune asupra modului în care au loc lucrările de salubrizare în municipiul Chișinău pe perimetrul carosabilului, al trotuarelor tehnice sau pentru pietoni adiacente, a spatiilor verzi din municipiu, inclusiv a fâșiilor amplasate la marginea drumurilor, a stațiilor de așteptare, precum și a blocurilor din curțile blocurilor. Propunerea de politică publică nu vine cu recomandări privind procesul de evacuare și gestionare a gunoiului menajer.

Unul din subiectele cheie a audierii publice a fost salubrizarea orașului în perioada rece a anului. Astfel, potrivit autorului documentului, Iulian Rusu, moderator de politici IPRE, o sarcină cu efort semnificativ ține de lucrările de deszăpezire și tratare a spatiilor publice cu material antiderapant în perioada rece a anului. Gestionarea procesului este și în acest caz descentralizată, fiecare entitate fiind responsabilă de pregătirea, depozitarea, transportarea și aplicarea materialului antiderapant, precum și îndepărtarea zăpezii de pe spatiile publice aflate în responsabilitatea fiecărei entități.

Pentru zonele centrale ale orașului, precum centrul istoric al municipiului sunt utilizate instrumente suplimentare, precum autospeciale cu funcție de evacuare, cu implicarea DGLCA și a IMSL-urilor. Astfel, în preajma acestei zone sunt efectuate și lucrări de evacuare a zăpezii. Datorită sarcinii foarte mari de evacuare a zăpezii, aceste lucrări nu pot fi efectuate imediat după̆ căderile de zăpadă în întregul oraș, ci doar în centrul istoric. În același timp, lucrări de evacuare a zăpezii sunt efectuate și în alte regiuni ale orașului după căderile de zăpadă, însă la intervale de timp mai mari.

„Deși este interzisă mutarea precipitațiilor de pe un spațiu pe alt spațiu deja salubrizat, este des întâlnită practica când după lucrările de curățare a părții carosabile și de aplicare a materialului antiderapant, zăpada este înlăturată de pe trotuare sau spații adiacente celor gestionate de agenții economici și aruncată înapoi pe carosabil. Agenții constatatori împuterniciți de Primar pot aplica sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea regimului de depozitare a zăpezii. Impactul asupra infrastructurii municipale este dezastruos, întrucât în cazul diferențelor de temperaturi pe timp de zi și noapte, care duc la topirea zăpezii și înghețarea apei, are lor distrugerea învelișului carosabil și impune costuri adiționale importante pentru municipiu legate de repararea curentă sau chiar capitală a drumurilor municipale”, consideră Iulian Rusu.

Un alt subiect abordat în cadrul evenimentului a fost modul de sancționare a încălcărilor obligației de păstrare a curățeniei în municipiu. Astfel, este de remarcat că Codul Contravențional nu oferă dreptul autorităților publice locale să constate contravenții comise de transportatori precum cele prevăzute în articolul 224 din Codul Contravențional – transportarea încărcăturilor neacoperite cu prelată. Aceste contravenții se constată de poliție. Odată ce în municipiul Chișinău există multiple șantiere de construcție, prin nerespectarea cerințelor de acoperire a încărcăturilor, efortul de salubrizare a municipiului este compromis semnificativ.

Un subiect separat legat de salubritatea municipiului ține de modul în care sunt organizate asociațiile de locatari. La momentul actual există APLP-uri, formate în baza procesului de privatizare a fondului de locuințe, CCL-uri, fondate în anii 70-80, precum și ACC-uri, create în baza Legii condominiului în fondul locativ nr. 913/2000. Modul de funcționare al acestor asociații este anevoios, fiind deseori întâlnite cazuri de lipsă de fonduri suficiente pentru gestionarea blocurilor locative datorate de neplata pentru servicii, care afectează calitatea salubrizării, precum și proceduri complicate de alegere a conducerii asociațiilor (cerințe sporite cu privire la cvorumului adunării generale, reprezentare etc.).

În contextul analizei efectuate, expertul IPRE a propus următoarele măsuri de intervenție:

1. La nivel local:
2. Încheierea contractelor de prestări servicii de salubrizare cu întreprinderile care gestionează spații publice adiacente blocurilor aflate în administrare;
3. Stabilirea unui grafic de efectuare a lucrărilor (curățarea copaci, salubrizare, lucrări de reparare a carosabilului) pe străzile din municipiu cu stabilirea indicatorilor de parcare interzisă (temporare sau permanente) cu indicarea timpului când staționarea este interzisă;
4. Implementarea instrumentelor de identificare și documentare rapidă a cazurilor de încălcare a obligației de păstrare a salubrității spațiilor publice, inclusiv echipament foto/video pentru agenții constatatori, posibilitatea de achitare prin Mpay a amenzii, mecanism de raportare din partea cetățenilor pe cazuri de încălcare a obligației de păstrare a curățeniei publice atât de persoane fizice cât și de persoane juridice;
5. Coordonarea lucrului cu poliția rutieră privind aplicarea sancțiunilor pentru parcare neregulamentară în scop de salubrizare sau efectuarea altor lucrări de întreținere (spații verzi, carosabil), precum și pentru transportarea încărcăturilor neacoperite cu prelată (articolul 224 Cod Contravențional);
6. Clarificarea în actele municipale care sunt condițiile insalubre în baza cărora se aplică sancțiuni administrative în baza articolului 181 din Codul Contravențional.

La nivel central:

1. Promulgarea Legii nr. 276/2018 cu privire la condominiu;
2. Modificarea Codului Contravențional (articolele 224 și 238) pentru a permite constatarea comiterii contravenției și pentru agenții constatatori din cadrul municipiului Chișinău
3. Aprobarea unei legi cadrul la nivel național cu privire la salubrizare

Pentru mai multe detalii, puteți urmări în reluare Audierea Publică aici, precum și consulta aici analiza de politicii publice. Mai multe informații despre audierile și propunerile de politici publice ale IPRE pot fi accesate pe pagina noastră web și Facebook.

Audierea publică a fost a noua la număr din seria de consultări publice, organizate de IPRE în 2018-2019.

Reamintim că Audierile publice sunt organizate în cadrul Proiectului „Audieri publice pentru Chișinău 2.0”, implementat de IPRE cu susținerea Fundației pentru o Societate Deschisă (FOSI). Până la sfârșitul anului 2019, ne propunem să contribuim la formularea a 12 propuneri de politici publice în domeniul serviciilor publice, transportului public și reformei administrației publice din mun. Chișinău. Activitățile sunt realizate în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău, PRIMĂRIAMEA și Privesc.eu, precum și un grup de experți independenți din cadrul societății civile.