Știri sociale

„De la manual tipărit la platformă online”; „De la teorie la practică: îmbunătățirea lecțiilor de educație media cu ajutorul ChatGPT și recomandările EDMO”; „Educație media aplicată: Combaterea dezinformării și verificarea faptelor” – sunt temele atelierelor organizate în cadrul Forumului de Educație Media, desfășurat pe 24 octombrie la Chișinău.

Planificate cu scopul de a împărtăși experiența și bunele practici în domeniu, atelierele au adunat sub aceeași umbrelă cadre didactice, reprezentanți ai bibliotecilor, alți actori implicați în procesul educațional pentru a discuta despre noile oportunități de a învăța elevii să gândească critic.

Atelierele au fost moderate de Natalia Grîu, expertă și formatoare de Educație pentru media (Moldova), Matei Vrabie, manager de programe la Funky Citizens (România) și Maia Klaassen, cercetătoare la Institutul de Studii Sociale al Universității din Tartu (Estonia).

Atelierul „De la manual tipărit la platformă online”

Profesoarele care au ales să lucreze în atelierul „De la manual tipărit la platformă online”, moderat de Natalia Grîu, coautoarea manualelor de Educație pentru media printate și digitale, au discutat despre oportunitățile pe care le oferă noua resursă educațională.

„Educația pentru media este prima disciplină opțională în țara noastră care are curriculum, ghid, manual tipărit și digital. Ne putem mândri că pe acest segment suntem printre avangardiști în Europa de Sud-Est”, a menționat Natalia Grîu. Vorbind despre beneficiile manualului digital, experta le-a propus participantelor să se poziționeze, pe rând, în rolul de pedagog, dar și de elev, pentru a înțelege mai bine oportunitățile pe care le oferă manualul digital, dar și pentru a răspunde la întrebarea: „Dacă aș fi un manual – de care aș vrea să fiu – tipărit sau digital? Și de ce?”.

Răspunsurile au fost preponderent în favoarea manualului digital, care „vine în ajutorul cadrelor didactice”, „le place elevilor”, „este o resursă digitală, dar nu scoate manualul printat din școală”, „este util oricui și oriunde, la un click distanță”, „elevii sunt încântați de manualul printat cu suport digital și așteaptă ziua când au lecția de Educație pentru media”. Profesoarele au trecut în revistă și alte avantaje și beneficii profesionale pe care le întâlnesc în predarea conținutului la acest curs, cum ar fi explorarea noilor metode și tehnici de lucru, identificarea sarcinilor care stimulează lectura, accent pe analiza critică pentru a încuraja dezbaterile, folosirea extensiilor multimedia, integrarea elementelor video, realizarea sarcinilor interactive de diferit format etc.

Atelierul „De la teorie la practică: îmbunătățirea lecțiilor de educație media cu ajutorul ChatGPT și recomandările EDMO”

Maia Klaassen a transformat atelierul pe care l-a moderat într-un spațiu de discuții, dar și unul care inspiră comunitatea de pedagogi. După o prezentare a celor mai bune și eficiente practici de consolidare a rezilienței informaționale în Țările Baltice (Estonia, Letonia și Lituania), într-o sesiune plenară în cadrul Forumului de Educație Media, cercetătoarea a continuat subiectul la atelierul „De la teorie la practică: îmbunătățirea lecțiilor de educație media cu ajutorul ChatGPT și recomandările EDMO”.

„În Estonia avem un nivel foarte înalt al autonomiei profesorilor. Astfel, fiecare cadru didactic decide pentru sine cum va aplica curriculumul la lecție. Educația pentru media este inclusă în curriculum în Estonia din 2011. Totuși, pentru ca lucrurile să se schimbe vizibil, doar includerea în programul școlar a disciplinei Educație pentru media nu este suficient. Pentru ca o politică să fie eficientă, este necesar și un cadru de reglementare, măsuri de responsabilizare și norme sociale, iar anumite regulamente se cer a fi chiar anticipate cu ani de zile înainte pentru a nu ajunge să alergăm mereu în urma tehnologiilor care evoluează foarte rapid”, a menționat Maia Klaassen.

Cercetătoarea a mai povestit că „una dintre lecțiile pe care le-a învățat în Estonia este că a dedicat prea mult timp discuțiilor despre cu cine și cum luptăm”. „De exemplu, lupta cu dezinformarea de pe rețele sociale, ori astăzi este imposibil să câștigi această bătălie. Nu putem da timpul înapoi. De aceea, în loc de reziliență, poate ar fi cazul să vorbim despre rezistență, iar despre educația media ca despre un instrument pe care oamenii să-l folosească pentru fortificarea rezilienței. Trebuie să luptăm pentru dreptul la o informație de calitate în mediul online”, a îndemnat vorbitoarea.

În cadrul atelierului, participantele au aflat despre mai multe tipuri de intervenții de succes dedicate rezilienței sociale și combaterii dezinformării, realizate în Estonia și în alte țări europene membre ale hub-ului EDMO, din care face parte Moldova și Ucraina. „Informațiile de calitate în prezent trebuie să facă față mai multor provocări, inclusiv celor generate de inteligența artificială (AI). Vă încurajez să folosiți AI, inclusiv pe segmentul educației media. Totuși, fiți vigilente. Verificați minuțios. Nu permiteți ca AI să gestioneze conținutul în locul dvs.”, a concluzionat experta.

Atelierul „Educație media aplicată: Combaterea dezinformării și verificarea faptelor”

Matei Vrabie, profesor universitar și manager de programe la Funky Citizens din România a reunit în cadrul atelierului pe toți cei interesați de „Educație media aplicată: Combaterea dezinformării și verificarea faptelor”.

Vorbind despre experiența sa și a colegilor de la Funky Citizens, Matei Vrabie a atenționat că în prezent „combaterea dezinformării și verificarea faptelor nu mai este doar responsabilitatea jurnaliștilor. Este o responsabilitate civică a tuturor consumatorilor de conținut. Fiecare cetățean are datoria de a verifica sursele, de a compara informațiile și de a analiza critic ceea ce citește sau distribuie. Această atitudine contribuie la formarea unei comunități informate, capabile să distingă între adevăr și manipulare, între opinie și fapt verificabil”, consideră el.

Un alt mesaj desprins din atelierul facilitat de Matei Vrabie este că verificarea faptelor nu mai ține doar de redacțiile instituțiilor media, ci și de școală, centre de cultură, biblioteci, cetățeni. „Fiecare trebuie să-și dezvolte abilitățile de gândire critică, să-și pună întrebări și să facă alegeri asumate în baza decizilor luate”, a spus expertul.

Discutând despre ce cazuri de dezinformare au aflat recent în clasa în care predau Educație pentru media, precum și ce tipuri de informații false au întâlnit la elevii lor, profesoara Galina Sârbu de la Gimnaziul Brânzenii Vechi, r-nul Telenești a menționat că cele mai mari provocări rămân a fi rețelele sociale, unde fiecare utilizator apare în calitate de creator și consumator de conținut. „Acest lucru contribuie la multiplicarea falsurilor și a dezinformării atunci când o anumită informație este distribuită fără a fi verificată în surse oficiale”, a menționat profesoara.

Cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media a fost un prilej pentru a face totaluri, a învăța din experiențele altora, a contura noi perspective și planuri de activitate pentru următorii ani.

Elena Ciorici, Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”, or. Șoldănești

Cei care am venit la Forum suntem promotorii schimbării. Prin educația media formăm o generație care nu doar consumă informația, ci o înțelege, o analizează și o folosește responsabil. Am acceptat provocarea de a preda disciplina Educație pentru media și mă bucură faptul că elevii devin tot mai critici în raport cu informația cu care interacționează.

Victoria Vasilica, coordonatoare management și dezvoltare instituțională, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova

Participarea la cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media este o experiență valoroasă și plină de inspirație. Într-o epocă a fluxului informațional intens și a amplificării știrilor false, astfel de platforme de dialog devin tot mai necesare pentru consolidarea unei culturi media responsabile.
Ca reprezentant al Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova, consider că și bibliotecile au un rol activ în cultivarea gândirii critice și a competențelor media. Prin activități educaționale, ateliere și resurse oferite publicului, bibliotecarii sunt parteneri ai inițiativelor de alfabetizare media și contribuie activ la implementarea Planului interministerial de integrare a acţiunilor de Alfabetizarea Informațională și Media (AIM).

Angela Suhin, învățătoare, directoare adjunctă pentru educație, IP Gimnaziul-Grădiniță din Merenii Noi, Anenii Noi

Problemele discutate în cadrul Forumului sunt foarte relevante și actuale. Am preluat multe idei utile. Urmează să mergem în instituții să le discutăm pentru a fi realizate în practică. Fiecare formator a reușit să ne ofere recomandări valoroase, pentru a fi în pas cu noile tendințe în domeniul educației media.

Rodica Buiacov, învățătoare la IPLT „Onisifor Ghibu”, or. Orhei

Predând disciplina Educație pentru media din 2017, am observant că interesul copiilor a crescut față de această disciplină opțională de la an la an. Mă bucur când din lista disciplinelor opționale propuse, elevii aleg Educație pentru media. Ei sunt adeseori mai avansați în tehnologii și noi învățăm de la elevi. De aceasta, este important ca conținuturile de care sunt interesați elevii să se regăsească și la alte discipline.

 Elena Lungu-Jalbă, profesoară la IPLT„Onisifor Ghibu”, or. Chișinău

Forumul de Educație Media este o adevărată pledoarie pentru puterea cunoașterii și a gândirii critice într-o lume dominată de informație. Am simțit că fiecare voce prezentă a contat, că împreună putem transforma educația media într-un pilon al democrației. Toți experții au oferit idei și exemple demne de urmat - de la politici naționale și metode inovatoare, până la povești de succes din Țările Baltice, care au demonstrat că educația media poate deveni un scut împotriva manipulării și dezinformării. Am plecat de la acest eveniment cu ferma convingere că educația media nu mai este un lux, ci o necesitate vitală pentru formarea tinerelor generații.

Cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media a adunat circa 100 de participanți: cadre didactice, bibliotecari, experți locali și de peste hotare, autorități, reprezentanți ai organizațiilor partenere etc. Evenimentul, organizat de CJI o dată la doi ani, facilitează schimbul de opinii și idei, oferind oportunitatea de a analiza tendințele și perspectivele din domeniu.

Cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media este organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectelor „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-mediei din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews, „Avansarea Alfabetizării Informaționale și Media – Faza a II-a”, implementat de International Media Support (IMS), cu sprijinul financiar al guvernului Danemarcei, și „Consolidarea competențelor de educație media în Republica Moldova: Pilotarea abordării integrate în educația formală”, implementat în parteneriat cu Deutsche Welle Akademie și cu susținerea Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare din Germania (BMZ).

Alianța INFONET a organizat o nouă conferință din seria „Conferințele accesibilității”. La 29 octombrie 2025 a avut loc încă o conferință în format online pe subiectul „Dizabilitatea și incluziunea – experiența Marii Britanii”. Expert invitat: Nicolae Beșliu, Master în Asistență Socială Europeană, Asistent social independent și expert în protecția copiilor în Marea Britanie. Dl. Besliu are o vastă experiență în Serviciile pentru Copii din Moldova, precum și din Regatul Unit, ca ofițer de protecție a copilului și manager adjunct, lucrând cu diferite autorități locale, cum ar fi Oxfordshire, Norfolk, Greenwich/Londra, Cambridgeshire, precum și cu agenții independente și CAFCAAS (Serviciul de consultanță în Instanțe pentru Copil și Familie).

Prezentarea expertului a oferit o imagine de ansamblu asupra modului în care Regatul Unit promovează incluziunea persoanelor cu dizabilități printr-un cadru juridic și politic robust, servicii de sprijin specializate și o implicare puternică a comunității. A vorbit despre Legea Egalității din 2010, Legea Îngrijirii din 2014 și Legea Copiilor și Familiilor din 2014, care asigură drepturi egale, accesibilitate și sprijin personalizat, atât pentru copiii, cât și pentru adulții cu dizabilități. În prezentare s-a pus accent pe rolul autorităților locale, al organizațiilor caritabile și al programelor precum „Accesul la muncă” și „Schema de mobilitate” pentru facilitarea vieții independente și acces pe piața muncii.

În partea a 2-a evenimentului, discuția a avut ca temă centrală suportul destinat copiilor, prin intervenția timpurie, sprijinul parental și tranziția către vârsta adultă. A fost abordată, atât tema accesibilității fizice, cât și a celei digitale – de la rampe, pavaje tactile și câini-ghid, până la site-uri web accesibile și standarde de comunicare precum Standardul NHS privind informațiile accesibile. În cele din urmă, prezentatorul a adus exemple de povești personale care ilustrează impactul în viața de zi cu zi al politicilor de incluziune și al inițiativelor comunitare, arătând cum protecția legală, serviciile sociale și tehnologia contribuie colectiv la o societate mai echitabilă și incluzivă pentru persoanele cu dizabilități din Regatul Unit.

În concluzie, Nicolae Beșliu a spus: „Oriunde nu ne-am afla, indiferent de țară, situația economică și politică a acesteia, persoanele cu dizabilitati sunt parte din societate și pot avea o viață plină de sens. Cred că autoritațile și organizațiile din domeniul social pot face marea diferență în incluziunea socială a persoanelor cu disabilități. Marea Britanie, prin exemplul său, spune că se poate atinge un grad înalt de incluziune, datorită politicilor, legilor și inițiativelor de la nivel central și local, precum și utilizarea resurselor pentru a construi o societate echitabilă și incluzivă. Cu toate acestea, Marea Britanie are multe alte provocări pe care le înfruntă și incearcă să le rezolve, însa incluziunea persoanelor cu dizabilități este activ promovată și susțnută la toate nivelele”.

Această activitate e parte a proiectului „Consolidarea participării civice în Azerbaidjan”, cofinanțat de Uniunea Europeană (UE) și de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Obiectivul proiectului este crearea unei rețele de ONG-uri din Republica Moldova și Azerbaidjan, dar și a unei platforme de comunicare pe termen lung pentru schimb de bune practici și cooperare în domeniul integrării și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități, pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite și a dezvolta strategii comune pentru combaterea discriminării și excluziunii sociale.

Pentru informații suplimentare: Victor Koroli, Director Proiect, +373 69252453, vkoroli@gmail.com

Accessibility Conferences: “Disability and Inclusion – The Experience of the United Kingdom”

INFONET Alliance organized a new event within the series “Accessibility Conferences.” On October 29, 2025, another online conference was held, this time on the topic “Disability and Inclusion – The Experience of the United Kingdom”.

Guest expert: Nicolae Beșliu, Master’s in European Social Work, independent social worker, and child protection expert in the United Kingdom. Mr. Beșliu has extensive experience within Child Services both in Moldova and the United Kingdom, having worked as a child protection officer and deputy manager with various local authorities such as Oxfordshire, Norfolk, Greenwich/London, Cambridgeshire, as well as with independent agencies and CAFCASS (the Children and Family Court Advisory and Support Service).

The expert’s presentation offered an overview of how United Kingdom promotes the inclusion of persons with disabilities through a robust legal and policy framework, specialized support services, and strong community engagement. He spoke about the Equality Act 2010, the Care Act 2014, and the Children and Families Act 2014, which ensure equal rights, accessibility, and personalized support for both children and adults with disabilities. The presentation emphasized the role of local authorities, charitable organizations, and programs such as “Access to Work” and the “Motability Scheme” in facilitating independent living and access to the labor market.

In the second part of the event, the discussion focused on support for children, including early intervention, parental support, and the transition to adulthood. The topic of both physical and digital accessibility was addressed – from ramps, tactile paving, and guide-dogs to accessible websites and communication standards such as the NHS Accessible Information Standard. Finally, the presenter shared personal stories illustrating the everyday impact of inclusion policies and community initiatives, showing how legal protection, social services, and technology collectively contribute to a fairer and more inclusive society for persons with disabilities in the United Kingdom.

In conclusion, Nicolae Beșliu stated: “Wherever we are, regardless of the country or its economic and political situation, persons with disabilities are part of society and can have a meaningful life. I believe that authorities and organizations in the social field can make a great difference in the social inclusion of persons with disabilities. The United Kingdom, through its example, shows that a high level of inclusion can be achieved thanks to national and local policies, laws, and initiatives, as well as the use of resources to build a fair and inclusive society. However, the United Kingdom also faces many other challenges that it strives to overcome, yet the inclusion of persons with disabilities remains actively promoted and supported at all levels”.

This activity is part of the project “Strengthening Civic Participation in Azerbaijan”, co-financed by the European Union (EU) and the German Federal Ministry for Economic Cooperation and Development (BMZ) and is implemented by Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ). The project’s objective is to create a network of NGOs from the Republic of Moldova and Azerbaijan, as well as a long-term communication platform for sharing best practices and fostering cooperation in the field of integration and promotion of the rights of persons with disabilities, in order to improve the quality of services provided and develop joint strategies to combat discrimination and social exclusion.

For additional information: Victor Koroli, Project Director. +373 69252453, vkoroli@gmail.com

În fiecare an, în ultima zi de miercuri a lunii octombrie sărăbătorim sustenabilitatea! Afacerile sustenabile nu doar pot schimba societatea și mediul înconjurător spre bine, dar și sunt mai competitive și profitabile. Asociația Businessului European împreună cu GIZ au organizat o vizită la compania MONICOL pentru a face cunoștință cu un model de business modern și eficient.

Vizita a atras mare interes din partea participanților – asociațiilor sectoriale, precum Moldova Fruct, Asociația Nucicultorilor din Moldova, reprezentanților Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare , Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, dar și studenților care au fost invitați în cadrul campaniei ”Alegi local, alegi sustenabil”, impementate de AO Centrul Național pentru Protecția Intereselor Economice ale Consumatorilor.

Execelența sa, Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova Dl Hubern Knirsch, șeful departamentului GIZ Dl Tilman Nagel, Directoarea de țără GIZ Moldova Dna Claudia Hermes prezenți la acest eveniment au fost impresionați de importanța și valoarea aspectelor sustenabile pentru compania vizitată, precum reciclarea resturilor de producere, purificarea apei reziduale ș.a.

Sustenabilitatea este și va fi promovată în continuare de către partenerii germani în Moldova.

Aceasta activitate este organizată în cadrul proiectului PROGRESS, finanțat de Guvernul Germaniei și implementat în țările Parteneriatului Estic de consorțiul de organizații, condus de GIZ.

Deutsche Botschaft Chişinău