FRUSTRÁ, frustrez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (în special statul sau o instituție a lui) de un drept sau de un bun; a păgubi; p.ext. a înșela. – Din fr. frustrer, lat. frustrari.frustraţii sunt oameni nefericiţieu nu au primit suficientă dragoste în copilărie, nu i-au cuprins destul părinţiisau nu au destul sex când cresc mai mari, or nu devin...
Citește mai departe »