Grupul de lucru consultativ, creat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a început elaborarea metodologiei de calculare a costurilor serviciilor sociale



Articol adaugat de: Victoria Tataru

În Republica Moldova va fi elaborată și pilotată o metodologie de calculare a consturilor serviciilor sociale, care va avea valoare de act normativ și va fi folosită de autorități la planificarea și bugetarea serviciilor sociale și la contractarea lor de la prestatorii privați sau publici. Elaborarea metodologiei a fost lansată de Asociația Obștească „Institutum Virtutes Civilis” în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a instituit, în acest scop, prin ordin, un grup de lucru consultativ. Grupul, format din reprezentanți ai direcțiilor raionale asistență socială și ai direcțiilor finanțe din diferite consilii raionale, precum și din prestatori de servicii sociale, se întrunește periodic la Chișinău și examinează proiectul de metodologie asupra căruia lucrează expertele Mariana Ianachevici și Veronica Sandu.

La prima ședință desfășurată vineri, 7 octombrie 2022, la propunerea expertelor, grupul de lucru a acceptat o abordare nouă ca bază pentru viitoarea metodologie – abordarea centrată pe activitatea prestată beneficiarului de servicii sociale și nu abordarea bazată pe normative.

10

„Venim cu o abordare diferită a costificării unui serviciu social – pornim de la activitățile pe care le prestăm. Deci, în primul rând - setăm exact ce serviciu oferim, în al doilea rând – stabilim exact că există beneficiar care are nevoie de tot pachetul de activități și există beneficiar care are nevoie parțial, doar de câteva din activitățile pe care le putem oferi, iar în al treilea rând stabilim media pentru clientul care are nevoie de 6-7 activități și pentru cel care are nevoie de 1-2 activități”, explică esența abordării Mariana Ianachevici, directoare executivă a Asociației „AVE COPIII” și una dintre expertele care elaborează metodologia.

Alături de Veronica Sandu, Mariana Ianachevici este convinsă că abordarea propusă va permite o estimare reală a costurilor serviciilor sociale și va duce, implicit, la îmbunătățirea calității serviciilor: „Această abordare reiese din realitate, ne permite să dăm o estimare exactă, nu una bazată pe normative. În primul rând va influența mult calitatea. În momentul în care se va putea face o estimare bazată pe realitate a serviciilor sociale, va fi mult mai ușoară și eficientă găsirea prestatorului potrivit, care oferă calitate. De asemenea, ar putea influența apariția unei concurențe mult mai bune, deoarece avem foarte multe locuri în țară unde categoric nu există concurență la prestarea serviciilor sociale și când nu există concurență suferă calitatea. Dar noi avem nevoie de calitate. Eu vin din domeniul protecției copilului și întotdeauna spun: copiii merită ceva mai bun. Ca să-i poți oferi ceva mai bun trebuie să-i oferi calitate, dar calitatea se naște din concurență. Asta trebuie să fie setat în standardul de calitate, iar standardul îți permite să spui exact ce și cât costă”.

Participanții la prima ședință a grupului de lucru au acceptat noua abordare, găsind-o potrivită pentru elaborarea în continuare a metodologiei. „Este un exercițiu pe care îl așteptam de mult timp, astfel ca serviciile sociale în Republica Moldova să aibă o metodologie unică de calcul accesibilă pentru toți prestatorii, și cei de stat, și cei privați. Noi am avut pe parcursul anilor mai multe exerciții pentru costificarea serviciilor sociale și cred că metoda care astăzi a fost discutată este cea mai utilă și aplicabilă”, a spus Liliana Samcov, reprezentantă a Asociației „Demos” din Edineț, organizație care prestează servicii sociale specializate - locuință socială asistată și servicii de integrare socio-profesională a copiilor și tinerilor.

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușcă, președinte al Grupului de lucru, a anunțat, la finalul ședinței, că, odată acceptată abordarea pe activitate, în continuare vor fi dezvoltate formule și alte instrumente, care vor fi supuse discuției la următoarele ședințe. „Părerea mea e că am clarificat unele aspecte și cred că la următoarele ședințe ale grupului de lucru vom avea o claritate și mai mare, vom avea într-adevăr produsele pe care să le putem aproba, pentru a le utiliza în continuare. Într-adevăr, am discutat acest subiect de foarte multe ori și pe parcursul mai multor ani, dar, din păcate, nu am găsit consens și poate nu am avut continuitate la ceea ce am făcut. De aceea, acest exercițiu trebuie să-l ducem la bun sfârșit și să avem un instrument de lucru care va fi util pentru toți noi, la nivel local și la nivel central”, a spus Vasile Cușcă.

Liliana Palihovici, președintă a AO Institutum Virtutes Civilis, organizație care a lansat procesul de elaborare a metodologiei, a explicat participanților că ideea a reieșit din realitate: „Am pornit de la o temere exprimată în cadrul unei evaluări a serviciilor sociale. Am analizat opiniile funcționarilor publici responsabili de dezvoltarea serviciilor sociale și contractarea lor, precum și a prestatorilor de servicii private. Ce m-a îngrijorat în privința funcționarilor publici, în special a celor responsabili de procedura de achiziții și semnarea contractelor, a fost lipsa unui cadru normativ care ar fi stat la baza deciziilor lor de a aloca o sumă sau alta pentru un serviciu social. Cadrul existent lăsa loc de interpretare pentru orice verificator care venea de la Curtea de Conturi și întreba de ce s-a alocat o anumită sumă și nu alta. Aceste lucruri trebuie reglementate anume din perspectiva de a aduce mai multă transparențăși de a oferi un ghidaj în luarea deciziilor cu privire la contractarea serviciilor sociale din banii publici. ”. Echipa de experte va continua să lucreze la proiectul metodologiei și îl va expune, pe măsura avansării elaborării capitolelor, spre analiză și dezbatere, la ședințele grupului consultativ.

Elaborarea metodologiei este parte a proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Fundația Soros Moldova și implementat de IP Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis.

telegram