Un studiu despre relațiile de bună vecinătate și stabilitate în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre a fost realizat în cadrul unui proiect transfrontalier



Vineri, 26 noiembrie, la Reni (Ucraina), a fost lansat un studiu despre relațiile de bună vecinătate și stabilitate în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre, BSB 817, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul Raional Cahul (Republica Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al comunității teritoriale Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România).

Autorii studiului sunt Marius Mitrof, fost consilier superior în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Galați, România, Aleksandr Prigarin, profesor cercetător în cadrul Universității „Mecsnyikov” din Odesa, Ucraina, și Sergiu Cornea, rectorul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Republica Moldova. Coordonatorul studiului este Mihai Țurcanu de la IDIS „Viitorul”.

Studiul are șapte capitole: Geografie, Preistoria, Antichitatea, Evul Mediu, Epoca Modernă, Epoca Contemporană, Patrimoniul și potențialul antropic, natural, cultural și turistic al regiunii transfrontaliere Reni-Cahul-Galați.

Studiul face o trecere în revistă și o analiză a elementelor de istorie, cultură și civilizație, comune unităților teritorial-administrative Reni, Galați și Cahul, elemente au stat și stau la baza relațiilor de bună vecinătate între comunitățile conlocuitoare într-o regiune cu trăsături geografice distincte ce definesc caracterul unitar al acestei zone, în pofida faptului că respectiva zonă poate fi împărțită pe criterii culturale, politice, etnice etc.

Buna vecinătate constituie, alături de caracterul geografic unitar, definit în situația de față prin prezența fluviului Dunărea, baza conviețuirii acestor comunități și principala oportunitate de cooperare în scopul construirii unui viitor pașnic și prosper, bazat pe relații economice și sociale reciproc avantajoase. Creșterea mobilității, schimbarea modelelor de activitate și pluralizarea stilurilor de viață au slăbit treptat contactele tradiționale de vecinătate, iar rețelele sociale au devenit din ce în ce mai regionale, naționale, internaționale și virtuale. În consecință, asistăm la un fenomen de extindere a spațiului geografic în care căutăm bunăstarea, teritorializând viața socială.

O precondiție importantă a bunei vecinătăți în regiunea Galați-Reni-Cahul este experiența multiculturalismului. Intrând în diferite formațiuni politice de-a lungul istoriei, regiunea (precum și cele adiacente acesteia) a „absorbit” multe popoare și variabilitatea practicilor lor. În același timp, circumstanțele generatoare de competiție între purtătorii diferitelor culturi s-au dezvoltat doar ocazional. Practic, fiecare dintre etnoculturile conlocuitoare în regiunea Galați-Reni-Cahul și-a ocupat propria nișă economică, factor important în cooperarea și interacțiunea armonioasă. Clivajele și conflictele sociale au purtat un distinct caracter „importat”.

Raionul Cahul din Republica Moldova, comunitatea teritorială Reni din Ucraina și județul Galați din România sunt comunități teritoriale din trei state, dar care în virtutea proximității geografice și a evoluției conceptului de bună vecinătate se regăsesc în cadrul Euroregiunii „Dunărea de Jos”, înființată în 1998.

Plasarea colectivităților locale în construcții statale diferite face dificil procesul de identificare a unor zone de interes comun. Locuitorii trăiesc de multe ori în realități paralele, cu mentalități diferite, marcate atât de ruptura față de trecut, cât și de realitățile politice, juridice, sociale și culturale existente în statele cărora aparțin, ceea ce impune necesitatea căutării și identificării unor soluții în acest sens.

Recursul la evenimentele și procesele derulate pe parcursul dezvoltării istorice este unul necesar și util, mai ales că există dovezi suficiente privind buna conviețuire la gurile Dunării și încadrarea ei în cursul firesc al istoriei civilizației occidentale.

Liubomir Chiriac, director de proiect, director executiv al IDIS „Viitorul”, a declarat: „Realizarea acestui studiu este un punct forte al proiectului nostru. Eu am fost impresionat, citind acest studiu, de momentele și aspectele care au fost scoase în evidență și despre care nu am știut. Acest lucru se datorează experților care au fost antrenați în acest proces și au scris lucruri interesante. Toți cei care sunt interesați de regiunea noastră trebuie să cunoască mai multe despre noi”.

Nicon Pîslari, coordonator de proiect din partea Consiliului raional Cahul, a declarat: „Eu apreciez foarte mult munca experților depusă în scrierea acestui studiu, dar și a celorlalți care au fost antrenați. Cred că era nevoie de un asemenea studiu care să ne arate toate momentele pe care le avem în comun: cultura, istoria, natura, pentru succesul proiectului nostru, dar și pentru locuitorii regiunii noastre”.

Liliana Ivanova, coordonatoare de proiect din partea Comunității teritoriale Reni, Ucraina, a menționat: „Acest studiu demonstrează clar că avem o cultura și istorie comună, dar și alte lucruri în comun. Sunt foarte interesante momentele pe care le-ați selectat ca să le introduceți în acest document. Trebuie să oferim această informație tuturor celor interesați să cunoască istoria acestei regiuni”.

Alexandr Prigarin, autor al studiului din partea Ucrainei, a remarcat: „Pentru mine a fost o plăcere și o onoare să lucrez în acest proiect. Am fost interesat să studiez în arhivă tema propusă și am adus în fața cititorilor lucrurile interesante pe care le-am descoperit, împreună cu ceilalți colegi, autori ai acestui document”.

Sergiu Cornea, autor al studiului din partea Consiliului raional Cahul, a declarat: „Acest studiu este un ghid pentru toți cei care doresc să știe mai multe despre regiunea noastră. În cadrul procesului de lucru au fost descoperite noi teme și subiecte care trebuie cercetate, studiate și multe întrebări au apărut la care trebuie găsite răspunsuri”.

Mihai Țurcanu, coordonator al studiului, a concluzionat: „Studiul de față reprezintă o încercare de evidențiere a istoriei cooperării și conlucrării unor comunități vecine și conlocuitoare pe parcursul unei perioade foarte îndelungate de timp. Lecțiile și concluziile care se impun prin analiza acestor practici pot servi drept îndrumare și în calitate de bază teoretică a identificării soluțiilor ulterioare pentru adîncirea și extinderea în viitor a acestei cooperări în scopul promovării și asigurăii bunăstării și conviețuirii pașnice a acestor comunități riverane”.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB 817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați (România).

Proiectul este parte a Programului Operațional Comun „Bazinul Mării Negre 2014-2020” și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.