Provocări și soluții pentru dialogul dintre Chișinău și Tiraspol în contextul crizei COVID-19

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Privesc.eu și cu susținerea Fundației Hanns Seidel, a organizat joi, 28 mai 2020, cea de a cincea videoconferință #EUDebatesCafe în regim on-line dedicată dialogului dintre Chișinău și Tiraspol în contextul crizei COVID-19.

La dezbatere au participat Cristina Lesnic, Viceprim-ministru pentru Reintegrare, Andrei Popov, Președinte, Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) și Ion Manole, Director Executiv, Asociația Promo-Lex. În intervențiile acestora, vorbitorii s-au referit la modul cum funcționează comunicarea dintre Chișinău și Tiraspol pe timp de pandemie, ce demersuri au întreprins autoritățile Republicii Moldova pentru a soluționa provocările cu care se confruntă regiunea transnistreană, ce probleme legate de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană au fost identificate în această perioadă și care a fost rolul partenerilor internaționali în gestionarea stării de urgență în regiunea transnistreană.

În continuare vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Cristina Lesnic, Viceprim-ministru pentru Reintegrare: „Această pandemie nu numai că ne-a schimbat stilul de viață, dar și comunicare între Chișinău și Tiraspol. Când discutăm în formatul 5+2 sau în grupuri nu o mai facem la sediul OSCE, dar prin videoconferințe. Declararea stării de urgență a coincis cu autoizolarea regiunii transnistrene. Această autoizolare a coincis cu o perioadă destul de complicată pentru procesul de negocieri. Totuși, măsurile aplicate pe malul drept al Nistrului erau preluate ca în oglindă de partea transnistreană. Până la declararea perioadei stării de urgență exista o anumită comunicare. A existat un grup de lucru la care a participat și Organizația Mondială a sănătății (OMS). Chișinăul a făcut instruiri pentru medici privind situația epidemiologică. În autoizolare Transnistria a intrat în mijlocul lunii martie și s-a extins, după cum am aflat astăzi, până pe 15 iunie. Acest lucru afectează agenții economici, oamenii care muncesc în partea dreapta a Nistrului, chiar și oficialii nu pot intra pe teritoriu. După decretul emis de așa zisul lider transnistrean privind starea de urgență, doar persoanele cu reședință pot intra în Transnistria și corpul diplomatic. La moment, în regiune trăiesc aproximativ 320 de mii de cetățeni moldoveni, care au asigurări medicale moldovenești. Ca să vă dau un exemplu. La Centrul medical din s. Varnița sunt arondați aproximativ 14 mii de cetățeni ai R. Moldova, care au dreptul să beneficieze de serviciul medicului. Astfel, prin acel decret, s-a restricționat accesul din regiunea transnistreană pentru toate persoanele, cu excepția persoanelor pe care le-am menționat mai sus. Am avut câteva refuzuri ce ține de organizarea ședințelor grupurilor de lucru pe domeniul sănătății. Am solicitat OMS să vină în vizită tehnică pentru a documenta acest aspect. Tiraspolul spunea că Chișinăul restricționează accesul medicamentelor pe teritoriul regiunii, dar acest lucru este un fals. Cifrele vor demonstra că, în această perioadă, importul medicamentelor a fost dublu față de ianuarie”.

Andrei Popov, Președinte, Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS): „Din păcate, cei de la Tiraspol au încercat să fructifice această criză pentru a promova anumite interese politice. Mă refer aici la instituirea ilegală a peste 37 puncte mobile de control în zona de securitate, care după pandemie va fi prezentat ca fapt împlinit. M-am așteptat la o reacție mai hotărâtă din partea partenerilor externi. Probabil și ei erau copleșiți de crizele cu care se confruntau. Dar, demersurile Chișinăului, care s-a trezit în imposibilitatea de a elimina aceste încălcări grave, ar fi trebuit să se termine cu o ședință în formatul 5+2. Ședințele Comisiei Unificate de Control au fost suspendate. Ce ține de situația pandemică din regiune. Discutând cu prietenii de acolo, la început ei nu luau în serios această criză pandemică. Mulți știu că în regiune nu poți scoate bani și folosi cardurile bancare, iar cetățenii nu puteau ieși din regiune ca să folosească acești bani. Astfel, existau diferite scheme de a ajunge, de exemplu, în Varnița și de a scoate acești bani. Criza a scos în vileag că avem două părți ale țării, în care există regiunea transnistreană care trăiește după alte reguli, norme, valori, referințe culturale și această criză a scos la iveală acest clivaj. Tratamentul autorităților față de cetățeni era discriminatoriu. Chișinău permitea accesul persoanelor din regiunea transnistreană  pe teritoriul Republicii Moldova, iar ai noștri nu aveau acces în regiune. Și această în situația în care avem motive să credem că situația epidemiologică din Transnistria este mai gravă decât cea de pe malul drept”.

Ion Manole, Director Executiv, Asociația „Promo-Lex”: „ Am văzut declarațiile de la Tiraspol că aceste posturi mobile vor rămâne până trece criza. Această situație a creat o problemă suplimentară pentru cetățenii din localități, care se deplasau la Chișinău sau alte regiuni. Unica sursă de circulație și acces rămânea bacul de la Moldova. Toate apelurile noastre au rămas ignorate de către instituțiile și structurile care au tangență cu situația din zona de securitate. Totodată,este neclar rolul OSCE, care spune expertul, trebuie  fie mai activ, dar și mai eficient. În primul rând, ei trebuie să monitorizeze situația, acesta fiind rolul de bază a misiunii în Republica Moldova. OSCE trebuie să informeze opinia publică și partenerii despre situația de facto din regiune, pe care ei o monitorizează. Un alt pas ar fi dezbaterile televizate, publice între cele două maluri, astfel încât populația de pe întreg teritoriul să aibă acces la această informație. Dacă despre evenimentele din stânga Nistrului se vorbește în presa centrală, iar persoane de acolo au acces și pot să își facă cunoscute opiniile pentru cetățenii de pe malul drept, atunci formatorii de opinie, experții și organizațiile de drepturile omului nu ajung în nici un fel la publicul din stânga Nistrului. Nu în ultimul rând, OSCE ar trebuie să intervină prompt și eficient de fiecare dată când sunt anumite situații, cazuri sau incidente. Se acordă prea multă atenție aspectelor cu caracter politic și diplomatic și se trece prea ușor peste aspectele ce țin de încălcarea drepturilorfundamentale ale omului în regiunea transnistreană și în specil în momentul de față a celor din zona de securitate. Există o neîncredere a populației din stânga Nistrului față de eficiența negocierilor și a actorilor implicați în procesul de soluționare a problemei transnistrene. Vocea locuitorilor din regiunea transnistreană nu este auzită și nu se rezolvă de ani buni problemele lor. Contrar numeroaselor programe și măsuri de sporire a încrederii, efectul este invers”.

Pentru mai multe detalii puteți urmări înregistrarea video a evenimentului aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.