Impactul COVID-19 asupra Republicii Moldova: Cât de inclusiv și eficient este procesul de învățare on-line?

Distribuie prietenilor:


Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Privesc.eu și cu susținerea Fundației Hanns Seidel, a organizat marți, 28 aprilie 2020, cea de a treia videoconferință în regim on-line dedicată analizei procesului de predare și învățare on-line din Republica Moldova în perioada de criză legată de răspândirea virusului de tip nou COVID-19.

La dezbatere au participat reprezentanți ai Ministerului Educației, societății civile, analiști în domeniul educației, reprezentanții organizațiilor de tineret, profesori și elevi din liceele din țară. În intervențiile acestora, participanții s-au referit în special la măsurile de răspuns ale autorităților Republicii Moldova pentru atenuarea impactului COVID-19 asupra sistemului educațional, soluții tehnice care au fost dezvoltate până în acest moment pentru a facilitata instruirea elevilor în format online, necesitățile stringente pentru profesorii/elevii din mediul rural și urban, dar și care este rolul profesorilor, elevilor și părinților în procesul de autoinstruire.

În continuare vă propunem câteva din principalele intervenții ale vorbitorilor.

Natalia Grâu, Secretar de Stat, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării: „Ministerul nostru a fost primul care a fost afectat de criză și atunci noi am luat mai multe decizii prin care să protejăm elevii și cadrele didactice, dar și să asigurăm funcționalitatea și continuitatea procesului educațional. Primul lucru a fost să asigurăm un cadru normativ capabil să răspundă acestei provocări. La nivelul Codului Educației nu există reglementări cu privire la învățământul la distanță pentru învățământul general și noi în termeni foarte rapizi am realizat acest cadru pentru toate treptele de școlarizare. Au fost elaborate metodologii care să asigure procesul educațional la distanță. La acest capitol stăm bine, iar comunitatea educațională va primi încă un document important ce ține de finalizarea anului școlar. Al doilea lucru important a fost asigurarea accesului la educație pentru toți copiii și atunci am avut trei puncte valoroase pe care a trebuit să le consolidăm. Primul a fost capacitarea cadrelor didactice care peste noapte au trebuit să își schimbe procesul educațional, iar noi trebuie să recunoaștem că ei nu au fost pregătiți pentru procesul educațional la distanță. Noi am venit cu diferite formări pentru utilizarea diferitor platforme digitale, gratuite și securizate. În acest context noi, am realizat sondaje și săptămânal monitorizăm situația. O altă provocare a fost conectarea elevilor la internet și dotarea lor tehnică. Noi știm că în prima săptămână peste 18 mii de copiii nu participau la procesul educațional, dar și 3000 de cadre didactice nu au avut un dispozitiv pe care să lucreze. În acest sens, au fost identificate din resursele bugetare 20 mln lei care vor fi redirecționate pentru procurarea laptopurilor pentru profesori și elevi, care sunt defavorizați. Noi nu cunoaștem cât va dura această pandemie și cum va evolua, de aceea noi cu toții înțelegem că acum prioritar este sănătatea copiilor și a cadrelor didactice”.=

Roman Banari, Secretar General, Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)„Răspândirea globală a virusului ne-a afectat pe toți, dar aceasta nu trebuie să fie o scuză atunci când vorbim despre calitatea învățământului și asigurarea că toți tinerii și copiii au acces la instrumentele ce ar asigura învățământul de calitate. Astfel, acesta ar fi un principiu din cadrul obiectivelor de dezvoltare globală, care spune că nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. În acest context, noi am lansat trei sondaje legate de educație. În cadrul ultimului sondaj, legat de procesul educațional la distanță pe timpul pandemiei, peste 5000 de respondenți au spus că persistă o problemă ce ține de calitatea învățământului la distanță, așa cum ei și-ar fi dorit-o. O altă problemă sesizată este că, din păcate, cadrele didactice nu sunt pregătite în a utiliza acele instrumente digitale. Elevii au sesizat că ei fac temele pe hârtie și transmit profesorului, adică ei au multă literatură care trebuie să o citească individual și ulterior să o asimileze singuri. Este o modalitate de învățare, dar nu și de asigurare a calității  învățământului. Astfel, o soluție ar fi digitalizarea la maximum a învățământului și asigurarea unor platforme educaționale, unde să aibă acces atât la materiale video, cât și posibilități de testare electronică a elevilor”.

Michelle Iliev, Coordonatoare proiecte, Centrul Pro Didactica: „Noi trebuie să facem o diferențiere dintre instrumentele online și cele care ne ajută să învățăm la distanță, pentru că sunt două procese un pic diferite. Eu aș vrea să fac o retrospectivă privind proiectul dezvoltat pentru învățământul profesional-tehnic, elaborat în cadrul centrului nostru. Înainte de a veni această pandemie, cu jumătate de an în urmă, am lucrat la un program care avea drept scop să abiliteze profesorii din învățământul profesional-tehnic cu aceste competențe digitale despre care vorbim acum. Odată ce l-am finisat, am fost puși în situația de pilotare în regim online și în ultimele săptămâni, echipa experților, deja au pilotat câteva module. Astfel, noi am dezvoltat acest sistem de la procesul de învățare, cum să îți dezvolți o lecție, până la utilizarea anumitor instrumente digitale. Ne-am pus drept scop să mergem mai departe și împreună cu acești profesori, care sunt implicați în cadrul proiectului, să vedem cum ei asimilează informația și să dezvoltăm un conținut digital, pentru a oferi resurse educaționale deschise care să fie utilizat de toți. O altă linie este proiectul care este condus  de Primăria mun. Chișinău, prin care au fost dezvoltate și elaborate peste 2000 de lecții online, care au rămas restante pentru acest an de învățământ. Aceasta oferă șansa profesorilor, dar și elevilor și părinților, să poată accesa lecții video fără a avea conexiune la internet sau echipamente foarte sofisticate, mai ales că acestea a fost proiectat și la posturile de televiziune”.

Sergiu Corlat, Profesor, Liceul Teoretic „Orizont”: „Chiar dacă instruirea la distanță are o istorie destul de lungă, ea niciodată nu a fost prevăzută pentru a fi utilizată pentru școala generală. Acum am nimerit în situația când aceasta trebuie realizată pentru toți, începând cu instituțiile preșcolare, liceale și cele universitare. Însă nu poate să existe o abordare unică pentru toate categoriile de vârstă. În funcție de treapta de școlarizare, modul de organizare a activităților educaționale trebuie să fie diferit. Ceea ce se întâmplă acum la noi este în mare măsură o soluție de scurt timp, pentru că lecțiile obișnuite au fost înlocuite cu lecții online, iar aceasta nu înseamnă că se face instruire și învățare la distanță cu toate componentele pe care ea trebuie să le dispună. Nu este o problemă să ajungă mesajul didactic de la profesor la elev. Există diferite canale pentru aceasta. Este o problemă de verificat cum ea este asimilată. Este o problemă în a ajuta elevul să primească suport în situația în care procesul de cunoaștere este oprit sau încetinit. Aici, noi ajungem la momentele legate de cum se organizează procesul educațional. E simplu să faci lecții de 40 de minute. Este puțin să avem resurse care ne dau o descriere a temelor teoretice. Trebuie să dispune de instrumente care să permită simularea procesului și acelor activități de învățare, care se realizează de obicei în sala de clasă. Aici, tehnologiile informaționale ar fi acel instrument care ar putea să ajute”.

Alex Leahu, Profesor, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, Chișinău: „Eu am fost unul din primii care am trecut la procesul de predare on-line. A fost un proces destul de dureros și pentru mine și pentru elevi. În primul rând nu e vorba de predare, ci de educare a responsabilităților și a instrumentelor pe care ei trebuie să le utilizeze, dar și a unor reguli de comportament în mediul online. Odată ce rezolvam o problemă în acest proces, venea alta. Prima problemă a fost responsabilizarea elevilor. A doua problema a fost înțelegerea instrumentelor digitale – acesta este un chat de învățare sau unul pe care se pot trimite imagini haioase. Eu am încercat să educ că pe aceste platforme online trebuie doar să discutăm doar ce ține de obiectul de predare. Lucrurile erau mult mai complicate pentru că elevii nu simt nici o consecință dacă ei nu o să participe la lecții, de exemplu, sau să fie conectați, dar să fie pasiv și să se ocupe cu alte chestii. Aceasta era complicat la început, iar acum lucrurile merg spre bine și au devenit clasice, în cele o lună jumate de când am trecut pe online”.

 Valeria Ciolac, Elevă, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Bălți: „În opinia mea, sistemul de învățământ moldovenesc nu a fost pregătit pentru astfel de transformări și a depăși această criză. Până la pandemie nu au fost dezvoltate suficiente competențe digitale ale profesorilor și elevilor. Dimpotrivă, de exemplu, la informatică am fost învățați să construim modele și algoritme în Pascal, dar nu am fost învățați lucruri esențiale, care sunt indispensabile în cadrul procesului de învățământ la distanță. Tocmai de aceea  cred că Ministerul Educației ar trebui să își revadă viziunea și să includă aceste componente digitale în curriculum post-pandemic, or educația de azi trebuie să doteze elevii cu competențele necesare pentru lumea de mâine. Pentru a înțelege mai bine ce cred colegii mei despre învățarea online am efectuat săptămâna trecută un sondaj, cu un eșantion de 200 de elevi din opt instituții de învățământ din nordul țării. Astfel, 56% din respondenți au apreciat eficiența învățământului la distanță ca fiind nesatisfăcătoare. La întrebarea „cu ce obstacole se confruntă elevii în învățământul la distanță”, am primit foarte multe răspunsuri, cum ar fi, „observ probleme cu vederea, amețeli, pentru stau câte 10-12 ore pe zi” sau „toată ziua sunt la școală și uneori nu am timp nici să mănânc”. Cu toate acestea, în pofida șocului, eu cred că sistemul nostru educațional se descurcă bine și e salutabil că diferite organizații au pus umărul pentru a crea diverse instrumente online, precum și lecții televizate”.

Pentru mai multe detalii puteți urmări înregistrarea video a evenimentului aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.


Distribuie prietenilor:


Articolele publicate din 1 iunie 2020 nu au fost supuse verificarilor

logoStarNet

Hostingul si serviciile internet pentru administrarea portalului CIVIC.MD sunt oferite gratuit de compania Starnet