Politicul moldovenesc “indiferent” fata de problema persoanelor cu dizabilitati



Concentrarea actului de guvernare pe abordarea unor probleme de ordin politic distrage atentia de la subiectele sensibile si importante ce vizeaza categoriile sociale vulnerabile ale populatiei tarii.

Omiterea lor de pe agenda publica are mai multe explicatii, care numara in primul rand rationamentul politic. Potrivit lui, partidele politice actioneaza in functie de efectul pe care il vor genera initiativele lor in societate. Din acest punct de vedere, nicio formatiune din cadrul legislativului curent, cu exceptia democratilor, nu au pus in discutie sub nicio forma problema nerespectarii drepturilor persoanelor cu dizabilitati, inclusiv ca urmare a neratificarii Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabiliti. Pe langa angajamentul doctrinar,  PDM sustine ideea ratificarii documentului dat si pentru ca aceasta Conventie a fost semnata (2000) in perioada cand presedintele democratilor M. Lupu detinea manadatul de spicher al Parlamentului R. Moldova.  In rest, nici comunistii si nici oricare alt partid parlamentar, dar si extraparlamentar (cu exceptia) , nu militeaza pentru cauza persoanelor cu dizabilitati.

Totusi, aditional la ”logica politica” un rol major il are conjunctura politica, care reduce intensitatea atentiei asupra intrebarilor cu o incarcatura strategica modesta. Astfel, atat legislativul, cat si executivul, per ansamblu, cu exceptia componentei mentionate, urmaresc obiective mult prea non-sociale legate de amenajarea puterii si distribuirea parghiilor de influenta in noile ecuatii de puteri.  

Spre deosebire de R. Moldova, Ucraina care a semnat Conventia privind respectare drepturilor persoanelor cu abilitati, la sfarsitul 2008, desi a fost criticata pentru criza politica cronica intretinuta de clasa sa politica, a ratificat de la inceputul anului documentul in cauza, precum si Protocolul aditional la acesta. Or, necatand la disensiunile  serioase dintre eterogenele formatiuni parlamentare, Rada ucraineana s-a pronuntat favorabil asupra celor doua documente. Totusi, in cele din urma interesul public/social/comunitar a prevalat in exercitiul legislativ si cel executiv, in conditiile unei rivalitati considerabile intre ramurile puterilor in stat.

In R. Moldova, nici in conditiile in care spicherul Parlamentului este si Presedintele interimar al tarii nu avem ratificat aceasta Conventie, iar Protocul aditional esential pentru realizarea plenara a protectiei drepturilor celor cu dizabilitati  – nici macar semnat. In schimb avem o serie de actiuni strict politice sau politizate, care au importanta pentru electoratul formatiunilor care de fapt detin controlul asupra guvernarii moldovenesti (in special, PL si PLDM).

La fel ca si alte subiecte importante (Codul European de Securitate SocialăConvenţia Europeană de Securitate Socială etc.), Conventia privind drepturile persoanelor cu dizabilitati sunt captive ale unor angajamente anterioare, dar extrem de vitale  in prezent pentru asigurare bunastarii sociale, contribuind latent la dezvoltarea tarii.


Îndosariat la:Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati
Observatorul Politic