ADEPT a dat publicităţii Raportul privind activitatea Parlamentului Republicii Moldova în 2011

Pe 31 ianuarie 2012, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT a prezentat public Raportul privind activitatea Parlamentului Republicii Moldova în anul 2011, care analizează aspectele juridice (evoluţia cadrului legislativ-normativ al funcţionării parlamentului), politice (funcţia legislativă şi de control parlamentar, activismul deputaţilor) şi sociale (colaborarea cu societatea civilă şi subiecţii interesaţi) ale activităţii parlamentare în anul 2011.

Raportul constată că Parlamentul şi-a îndeplinit într-un mod nesatisfăcător funcţiile sale: legislativă, de control şi reprezentativă.

La evaluarea funcţiei legislative a Parlamentului, concluziile s-au bazat pe analizarea indicatorilor de bază ce caracterizează activitatea legislativă a deputaţilor: raportul dintre numărul de acte legislative iniţiate şi cele adoptate; complexitatea actelor iniţiate şi adoptate; prioritatea documentelor examinate. Rezultatele raportului arată că din cele 227 de iniţiative legislative înregistrate de deputaţi pe parcursul anului 2011, doar 15 au fost adoptate pînă la finele anului, dintre care 9 vizau importul de bunuri sau autovehicule. Totodată, 61% din cele 94 de hotărîri adoptate de Parlament au vizat numirea în/eliberarea din funcţii publice, aprobarea bugetelor unor instituţii sau a alocaţiilor  pentru destinaţii speciale. Doar 3.9% din toate hotărîrile adoptate de Parlament au aprobat documente de politici (cu un conţinut complex, dar fără putere normativă). Raportul constată că numărul mare de modificări şi completări în actele legislative anterioare reduce din stabilitatea şi previzibilitatea cadrului legislativ, afectează securitatea raporturilor juridice şi contribuie la creşterea nihilismului juridico-social.

Controlul parlamentar, deşi constituie una din funcţiile esenţiale ale Parlamentului, rămîne deficient în Republica Moldova, nu se exercită control eficient nici asupra executivului, nici asupra instituţiilor independente aflate sub control parlamentar. Pe parcursul anului 2011, Parlamentul nu a audiat şi nu a dezbătut rapoartele anuale ale mai multor instituţii ale statului: raportul de activitate al Guvernului, raportul Curţii de Conturi privind administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare publice şi patrimoniului public, raportul de activitate al Serviciului de Securitate şi Informaţii etc. În acelaşi timp, a fost constatată ne-executarea mai multor hotărîri ale Parlamentului adoptate în temeiul exercitării funcţiei de control parlamentar. Trezeşte îngrijorări serioase şi necesită remediere atitudinea Parlamentului privind constituţionalitatea actelor legislative adoptate şi în privinţa hotărîrilor emise de Curtea Constituţională. Pe parcursul anului 2011 Parlamentul a ignorat hotărîrile Curţii Constituţionale şi indicaţiile acesteia de perfecţionare a legislaţiei. Astfel din cele 5 hotărîri ale Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea unor acte legislative şi 9 adrese privind lichidarea unor lacune legislative şi normative, nici-una nu a fost pusă în aplicare de către Parlament.

Un număr foarte mare de deputaţi nu se implică activ în activitatea legislativă: elaborare legislativă, control parlamentar, activism în cadrul şedinţelor plenare. Conform datelor raportului, din cele 86 de şedinţe ordinare în care ar fi trebuit să se convoace parlamentul pe parcursul anului 2011, în realitate s-au ţinut doar 58 de şedinţe. Din cei 101 de deputaţi, doar 32 au fost prezenţi la toate şedinţele Parlamentului sesiunii toamnă-iarnă 2011. Doar 24 de deputaţi din 101 au prezentat în plenul Parlamentului declaraţii cu caracter politic. Parlamentul nu a pus în aplicare integrală mecanismul transparenţei decizionale şi a consultării publice, iar lipsa informaţiilor de interes public şi aplicarea defectuoasă sau nerespectarea dispoziţiilor legale de către însuşi emitentul acestora contribuie la sporirea gradului de neacceptare a normelor juridice în societate.

Raportul de monitorizare a activităţii Parlamentului în anul 2011 a fost elaborat în cadrul proiectului „Responsabilizarea demnitarilor aleşi: mecanisme eficiente pentru eficientizarea monitorizării performanţelor membrilor Parlamentului”, implementat în parteneriat cu Institutul pentru Politici Publice Bucureşti (România), cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy (SUA).