Perspective privind eficientizarea sistemului de probaţiune

Distribuie prietenilor:


Săptămîna trecută, a fost organizată o masă rotundă unde factori de decizie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Procuraturii Generale, Institutului Naţional al Justiţiei, Ministerului Justiţiei, Oficiului Central de Probaţiune,  şi altor instituţii, au pus în discuţie recomandările privind eficientizarea  sistemului de executare a măsurilor nonprivative de libertate. Un accent deosebit a fost pus pe îmbunătăţirea sistemului de probaţiune la etapa de urmărire penală şi cea de judecare a cauzei.

Necesitatea aprofundării şi lărgirii aplicabilităţii pedepselor alternative la detenţie a fost pusă în vizorul discuţiilor de către Dl. Dumitru Visterniceanu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, el a subliniat importanţa referatului presentenţial de probaţiune în asigurarea calităţii actului de justiţie din perspectiva aplicării individuale a sancţiunilor comunitare.

S-a atras atenţia asupra faptului că evaluarea personalităţii făptuitorului presupune vaste cunoştinţe psihosociale, pe care, din păcate, nu toţi consilierii de probaţiune le au. În acest sens, Mircea Roșioru, reprezentant al Procuraturii Generale, a înaintat recomandări privind antrenarea în procesul de elaborare a rapoartelor presentenţiale de probaţiune a persoanelor cu cunoştinţe în domeniul psihologic, precum şi înaintarea unei iniţiative legislative care ar facilita interacţiunea dintre  ofiţerul de urmărire penală şi consilierii de probaţiune.

Igor Cepraga - Şeful Oficiului Central de Probaţiune, a constatat faptul că serviciul de probaţiune a cunoscut o dezvoltare considerabilă în ultimii ani dar, mecanismul normativ de aplicare a probaţiunii, inclusiv a muncii neremunerate, nu este bine definitivat şi necesită ajustări. În ceea ce priveşte beneficiarii probaţiunii, s-a menţionat că este necesară adoptarea, în cadrul sistemului de probaţiune, a unui spectru de programe individuale de tratament diferenţiat pe grupuri ţintă.

În urma discuţiilor s-a ajuns şi la concluzia că, la moment, nu există o strategie clară de pregătire a consilierilor de probaţiune. S-a sugerat ca această instruire să fie efectuată, ca şi opţiune, cu precădere în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei. Dna Ecaterina Popa, reprezentant INJ, a menţionat că instituţia pe care o reprezintă este deschisă spre colaborare la acest nivel, mai ales că deja există o istorie a acestei colaborări. În acest context, Institutul de Reforme Penale şi-a reiterat disponibilitatea de a contribui la instruirea consilierilor de probaţiune prin elaborarea unei curicule şi materiale de instruire şi de suport metodologic.

Printre propunerile menţionate în cadrul mesei rotunde se enumeră: elaborarea unor norme metodologice cu titlu de recomandare în vederea determinării criteriilor de solicitare şi întocmire a referatelor presentenţiale; formarea şi consolidarea unei asociaţii a consilierilor de probaţiune, care ar spori independenţa profesională şi funcţională şi în cadrul căreia să fie luate măsurile corespunzătoare de adoptare a unui cod de etică. De asemenea, s-a recomandat elaborarea criteriilor de performanţă în activitatea de probaţiune, evaluarea obiectivă a consilierilor şi stimularea celor care au cele mai bune performanţe; dezvoltarea de către serviciul de  probaţiune a unor programe de implicare a voluntarilor în procesul de reintegrare social a persoanelor liberate din detenţie şi a celor condamnate la sancţiuni comunitare ş.a..

Recomandările şi propunerile formulate în cadrul mesei rotunde urmează a fi aduse la cunoştinţa instituţiilor şi organizaţiilor cu atribuţii în domeniu.

Activitatea dată a fost desfăşurată la iniţiativa Institutului de Reforme Penale în cadrul proiectului “Consolidarea implementării alternativelor la detenţie în Republica Molodova”, implementat cu suportul Open Society Institute, Budapesta. Amintim că IRP, începînd cu luna septembrie, 2010, a monitorizat participativ activitatea serviciului de probaţiune prin diverse instrumente şi metode printre care aplicarea de chestionare, focus-grupuri cu actorii implicaţi etc.. În urma activităţii de monitorizare a fost elaborat un raport ce a fost făcut public în cadrul mesei rotunde. Click aici pentru a descărca raportul.


Distribuie prietenilor:


Articolele publicate din 1 iunie 2020 nu au fost supuse verificarilor

logoStarNet

Hostingul si serviciile internet pentru administrarea portalului CIVIC.MD sunt oferite gratuit de compania Starnet