Promo

Parteneriatul Estic la 10 ani realizările și perspectivele unui proiect european





Distribuie prietenilor:


La 7 mai 2009 era  lansat oficial Parteneriatul Estic (PE), în cadrul primului summit la nivel înalt de la Praga, proiect instituit ca dimensiune estică a Politicii Europene de Vecinătate, scrie în BULETINUL INFORMATIV, analistul IDOS Viitorul, Edurad Țugui.

 

Comunicarea Comisiei Europene din decembrie 2008 Parteneriatul Estic, care a stat la baza noului proiect, pornea de la premisa că „Uniunea Europeană are un interes vital în asigurarea stabilității, îmbunătățirii guvernanței și dezvoltării economice la frontierele sale răsăritene”, iar PE trebuie să consolideze în co­n­tinuare relaţiile dintre UE şi vecinii săi estici. Obiectivele globale ale Parte­ne­ri­a­tului Estic sunt asocierea politică şi integrarea economică dintre Uniunea Euro­peană şi şase state ex-sovietice din Europa de Est şi Caucazul de Sud (Belarus, Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia,) prin stabilirea de noi angajamente bilaterale şi a unui nou cadru instituţionalizat de cooperare multilaterală pe patru platforme tematice: democraţie, bună guver­na­nţă şi stabilitate; integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE; securi­ta­tea energetică şi; contacte interumane.Lansarea și implementarea PE s-au realizat într-un context internațional și european dificil, timp în care o serie de factori au obstrucționat buna realizare a proiectului.  Întâi de toate, dinamica internă a Uniunii Europene a fost una dificilă. Criza datoriilor suverane din zona euro și instabilitatea financiară a statelor membre din Europa Centrală și de Est sau Brexit-ul și negocierile conexe au reprezentat riscuri și incertitudini comunitare interne. În rândul al doilea, ”revoluția arabă” și războiul din Siria au solicitat mai multă atenție a Uniunii Europene în vecinătatea sudică, în mod particular presiunea a fost alimentată de gestionarea problemei imigranților din această zonă. În al treilea rând, Uniunea Europeană nu a anticipat o asemenea reacție a Rusiei la reașezările geopolitice în ”vecinătatea apropiată”, care a suscitat un război în Ucraina, a amplificat tensiunea armeano-azeră pentru a bloca semnarea Acordului de Asociere cu Armenia, a impus restricţii comerciale Republicii Moldova și pune presiuni în continuare Belarusul. În cele din urmă, procesele politice interne din statele PE sunt în continuare dominate de regimuri oligarhice și/sau autoritare care blochează reformele, iar condiționalitățile politice și instrumentele financiare comunitare sunt insuficiente în lipsa perspectivelor de aderare la Uniunea Europeană.Totuși, în pofida acestor procese nefavorabile, au existat oameni în UE și statele PE care au crezut într-un viitor european și prosper al regiunii și au promovat reformele. Dovadă că Uniunea Europeană a dezvoltat în timp un mecanism complex de interacțiune cu statele PE, implicit a negociat și/sau semnat noi acorduri politico-juridice, noi regimuri comerciale și noi modele de interacțiune cu societatea civilă. La ultimul summit al Parteneriatului Estic, desfășurat în 2017 la Bruxelles, au fost reanimate obiectivele proiectului prin adoptarea a ”20 de livrabile pentru 2020”, care să genereze rezultate tangibile pentru cetățeni. Republica Moldova, Georgia și Ucraina au semnat și implementează Acorduri de Asociere, implicit Acorduri de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător, în timp ce cetățenii beneficiază de regimul liberalizat de vize. A fost semnat un nou parteneriat cu Armenia și sunt în negociere noi raporturi politice cu Azerbaidjan și Belarus. UE a devenit principalul partener comercial al statelor PE, cu excepția Belarusului, iar investițiile europene au creat mii de locuri de muncă în regiune. Statele PE beneficiază de asistență tehnică și financiară pentru modernizarea instituțională și crearea infrastructurii fizice, în timp ce mediul de afaceri, mediul academic, societatea civilă și tineretul benefiază de tot mai multe programe și proiecte finanțate de Uniunea Europeană.Zece ani de implementare reprezintă și un prilej de regândire și dinamizare a PE, prilej de a defini viitorul proiectului printr-un demers incluziv și fezabil. Sunt în continuare necesare reforme care să consolideze democrația și statul de drept în cele șase state ex-sovietice, după cum sunt alte angajamente sectoriale din cadrul PE rămase restante și care necesită a fi realizate, în timp ce formula ”mai mult pentru mai mult” reprezintă în continuare o provocare, mai ales pentru cele trei state care implementează Acorduri de Asociere și au declarată prioritară aderarea la Uniunea Europeană.



Organizații vizate: IDIS Viitorul |


Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.

Promo