Un nou vot geopolitic? Ce efecte ar putea avea eventualele alegeri parlamentare anticipate

Diminuarea caracterului geopolitic în recentele alegeri parlamentare, tergiversarea procesului de operaționalizare a structurilor instituționale ale noului parlament ales, dar și incertitudinea cu privire la formarea unei majorități parlamentare capabile să numească un nou Guvern, alimentează riscul unor alegeri parlamentare anticipate. Aceasta este una din principalele concluzii identificate în cadrul unei noi notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care descrie ce efecte ar putea avea eventualele alegeri parlamentare.

Scopul notei analitice este să puncteze impactul schimbării sistemului electoral asupra: prezenței reduse a discursului geopolitic în timpul campaniei electorale; modului în care a fost gestionată campania electorală de către partidele ce au depășit pragul electoral și  rezultatelor obținute de către acestea la nivelul circumscripțiilor uninominale și a circumscripției naționale.

Potrivit autorului documentului, Mihai Mogîldea, expert asociat IPRE, după mai bine de două luni de la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, formațiunile politice ce au intrat în Parlament, nu au reușit să avanseze în stabilirea unei majorități parlamentare. Rând pe rând, inițiativele și propunerile venite din partea Partidului Democrat, Partidului Socialiștilor și Blocului ’’ACUM’’, legate de crearea unei coaliții legislative, nu s-au soldat cu succes. Singurele runde de consultări, organizate de către Partidul Socialiștilor și Blocul ”ACUM”, au relevat pozițiile diametral opuse cu privire la formatul și substanța unei eventuale coaliții de guvernare. Recent, într-o emisiune televizată la postul public de televiziune, președintele Republicii Moldova și liderul informal al Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că „probabilitatea alegerilor anticipate este foarte mare” .

„Votul geopolitic a reprezentant o variabilă importantă a scrutinelor parlamentare desfășurate în ultimii zece ani. Pe de o parte, programele și discursurile electorale ale formațiunilor politice erau formulate pentru a diviza într-un mod artificial societatea pe criterii de limbă, etnie, amplasare geografică și opțiuni geopolitice. Pe de altă parte, structura ento-lingvistică a societății, afectată de campanii mediatice de manipulare, a oferit premisele necesare pentru dezvoltarea unei retorici electorale ce urmărea atragerea electoratului loial și ignorarea preferințelor taberei considerate adverse. Datele problemei s-au modificat odată cu instituirea sistemului de vot mixt pentru alegerile din 24 februarie 2019, unde prezența discursului geopolitic în timpul campaniei pre-electorale și electorale a fost mai scăzută, iar atenția formațiunilor politice a fost concentrată pe alte domenii de interes decât politica externă și de securitate a Republicii Moldova”, consideră Mihai Mogîldea.

Totodată, analizând impactul sistemului mixt și a retoricii electorale asupra rezultatelor alegerilor parlamentare, autorul studiul a ajuns la concluzia că formula electorală mixtă a favorizat în mare măsură Partidul Democrat, care cu un procentaj de 23,62% din voturi a obținut 30 de mandate în Parlament. În același timp, sistemul mixt a defavorizat clar Blocul ACUM, care 26,84% din voturi a obținut doar 26 de mandate. Chiar dacă a obținut cel mai mare scor electoral (31.15%) și respectiv cele mai multe mandate (35 de deputați), PSRM s-a dovedit a fi marele perdant al sistemului electoral mixt, care, din cauza configurării circumscripțiilor uninominale, a pierdut întâietatea în regiuni considerate a fi loiale partidelor pro-ruse, de stânga.

Diminuarea caracterului geopolitic în recentele alegeri parlamentare, tergiversarea procesului de operaționalizare a structurilor instituționale ale noului parlament ales, dar și incertitudinea cu privire la formarea unei majorități parlamentare capabile să numească un nou Guvern, alimentează riscul unor alegeri parlamentare anticipate. În acest sens, în loc de concluzii pot fi scoase în evidență următoarele efecte ale unor eventuale alegeri parlamentare anticipate:

  • Efect 1. Desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate în apropierea unor alegeri locale ar putea favoriza Partidul Democrat, ce ar putea obține un scor mai mare cu circa 5-7% datorită resurselor administrative de care dispune la nivel local.
  • Efect 2. Implicarea activă a Președintelui Igor Dodon într-o eventuală campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ar facilita mobilizarea mai extinsă a votanților Socialiștilor.
  • Efect 3. Păstrarea caracterului non-geopolitic al campaniei electorale ar putea defavoriza Partidul Socialiștilor, a cărui electorat ar putea parțial migra treptat către platforma de susținători ai Partidului „Șor”.
  • Efect 4. Un eventual scrutin parlamentar anticipat ar putea cauza o prezență mai redusă la urne pe fonul unei celui de-al cincilea proces de vot organizat într-o perioadă de doar trei ani de zile.

Pentru mai multe detalii consultați documentul disponibil aici.

Menționăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.



Organizații vizate: Konrad-Adenauer Stiftung (KAS) |


Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.