Promo

Rezultatele celei de-a 2-a ședințe a Comisiei moldo-ucrainene privind protecția și utilizarea durabilă a fluviului Nistru





Distribuie prietenilor:


NistruÎn data de 4-5 aprilie 2019 s-a desfășurat ce-a de-a 2-a ședință a Comisiei privind utilizarea durabilă și protecția fluviului Nistru (numită și Comisia Nistreană), creată în baza Acordului bilateral între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, semnat la Roma în 2012.

În agenda ședinței au fost incluse subiecte ordinare, care vizează activitatea grupurilor de lucru ale Comisiei, rezultatele studiilor efectuate în cadrul proiectului transfrontalier pe Nistru finanțat de GEF/OSCE, etc., dar și subiecte sensibile, atât pentru partea moldavă, cât și pentru partea ucraineană, cum ar fi hidroenergetica, poluarea fluviului cu apele uzate provenite din mun. Soroca şi cu deșeuri de la activităţile (petroliere, chimice şi energetice) ce se păstrează în haldele deschise în amonte la râul Nistru.

Prezentările activității grupurilor de lucru au scos în evidență faptul că s-a creat o platformă de discuții între diverse instituții de stat și organe competente din ambele țări, care identifică lacunele de cooperare existente anterior și oferă propuneri și soluții pentru facilitarea acestei cooperări pe aspecte ce ține de planificare în gestionarea resurselor de apă în bazin, monitoring-ul calității și cantității apei, prevenirea și diminuarea riscurilor de situații excepționale, protecția ecosistemelor. Trebuie să menționăm, că ambele țări suntem semnatare a Acordurilor de Asociere cu Uniunea Europeană, prin care s-au angajat să armonizeze cadrul normativ național la Directiva-cadru Apă a UE și alte Directive conexe, cum ar fi  prevenirea poluării, riscurilor de inundații. Respectiv, deși suntem la început de cale de a implementa principiile de management integrat al resurselor de apă, pe care se bazează Directiva-cadru Apă, ambele state depun eforturi pentru a vizualiza bazinul hidrografic a fluviului Nistru ca un tot întreg și a învăța să gestioneze resursele de apă în bazin în aşa fel ca să fie garantat fiecărui om dreptul la suficientă cantitate de apă şi de o calitate bună.

Trebuie de menționat faptul, că ședințele grupurilor de lucru au loc în mare parte virtual, ceea ce îngreunează procesul de discuții și negocieri între ambele părți. Respectiv, s-a simțit necesitatea organizării, cel puțin periodic, a unor ședințe a grupurilor de lucru cu prezența fizică a membrilor și nu doar virtuală, lucru pe care ar trebui să-l ia în considerație Guvernele ambelor state în vederea acoperii bugetare ale acestor ședințe, dacă recunosc în mod real importanța fluviului Nistru și nu doar declarativ.

În cadrul ședinței au fost prezentate rezultatele finale sau intermediare a câtorva studii efectuate în cadrul proiectului transfrontalier Nistrean, susținut financiar de GEF/OSCE. Unul din studiile prezentate a vizat o analiză a situației depozitelor de deșeuri toxice (haldele deschise) aflate în bazinul fluviului Nistru acumulate încă din perioada sovietică în procesul realizării activităților chimice, energetice şi petroliere. Astfel, pe teritoriul Ucrainei se află 368 de depozite de deșeuri toxice generate din activitățile economice din domeniile industriei de prelucrare a petrolului, industriei chimice, industriei metalurgice, energetice, construcției de mașini, extragere a cărbunelui și altele. Din cele 368 de depozite de deșeuri toxice, în bazinul fluviului Nistru sunt amplasate 25 de depozite pe teritoriul a 12 întreprinderi, unde în total sunt stocate 165 mln. tone de deșeuri toxice industriale (la 2 obiecte cantitatea și tipul deșeurilor încă nu a fost evaluat). Majoritatea acestor depozite sunt amplasate în apropierea cursurilor de apă, fie afluenți ai fluviului Nistru, fie chiar fluviul Nistru (depozitele de deșeuri îmbogățite cu minereu de sulf a Î.S. ”Sirca”). Experții implicați în această evaluare au elaborat și un șir de recomandări pentru fiecare depozit, care țin de decontaminarea și remedierea terenurilor, fortificarea barajelor, lichidarea depozitelor, angajarea personalului calificat pentru gestionarea deșeurilor periculoase la aceste întreprinderi și altele. Toate datele și imaginile prezentate au fost extrem de șocante, cel puțin pentru delegația părții moldovenești, care a și reacționat cu întrebări referitor la perspectiva implementării acelor recomandări oferite de experți pentru diminuarea riscurilor de poluare al apelor de suprafață și subterane din bazin. La aceste întrebări partea ucraineană, la momentul actual, nu are răspuns, deși trebuie să recunoaștem că asemenea informații au fost prezentate pentru prima dată în mod oficial la nivel transfrontalier, în cadrul ședinței Comisiei Nistrene, fapt care a și menționat partea ucraineană a Comisiei.

O altă prezentare care a atras atenția membrilor Comisiei a fost referitor la concluziile grupului de lucru special, format în cadrul proiectului GEF/OSCE, care au avut în sarcina să analizeze impactul activității Complexului hidroenergetic Nistrean asupra fluviului Nistru. Raportul încă este în proces de elaborare, însă concluziile identificate până în prezent deja sunt relevante. Astfel, grupul de lucru recunoaște că activitatea Complexului hidroenergetic Nistrean are impact asupra stocului de material dur (nisip și prundiș) în Nistru pe tot cursul fluviului în aval de CHEN; schimbării regimului termic al apei în porțiunea transfrontalieră a Nistrului, mai jos de CHE-2 (barajul de la Naslavcea); stării structurale a fluviului, marcat de înierbarea albiei fluviului, ceea ce este un indicator de transformare a lui treptată în mlaștină; modificării tipurilor de specii de macronevertebrate, creșterea numărului acestora și înrăutățirea condițiilor de trai pentru macronevertebratele sensibile la poluare, ceea ce este un indicator de înrăutățire a calității apei fluviului; modificării tipurilor de pești, scăderea numărului și tipurilor de pești prețioși, dar și din categoriilor celor rari și pe cale de dispariție, ceea ce confirmă înrăutățirea calității apei fluviului. De asemenea, s-a recunoscut existența fluctuațiilor bruște, pe parcursul zilei, de temperatură, nivel și debit al fluviului, precum și secarea unor porțiuni al albiei râului, mai jos de CHE-2 (barajul de la Naslavcea, partea transfrontalieră a Nistrului), care au un impact asupra ecosistemelor fluviului Nistru. Studiul a scos în evidență că, de facto, încă sunt multe necunoscute referitor la impact, care necesită a fi studiate, cum ar fi: modificarea în timp a stocului de nisip și prundiș și cantitatea necesară, numărul locurilor de înierbare a râului și consecințele acestui proces, impactul schimbării temperaturii asupra macronevertebratelor, pronosticul utilizării apei în bazin, etc. Studiul urmează a fi definitivat, după care va fi accesibil publicului.

Un subiect care a trezit discuții aprinse a fost cel referitor la Regulile de exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. În acest context, partea ucraineană a venit cu o analiză istorică a datelor despre volumele de apă acumulate și deversate în fluviul Nistru, încercând să puncteze faptul că volumul de apă minim de 130 m3/s, solicitat de Moldova în procesul de negocieri, este irealizabil, dat fiind faptul că datele prezentate de aceștia arată că fluviul Nistru nu a avut acest volum de apă constant pe parcursul a multor ani. În același timp, partea moldavă a Comisiei a ridicat întrebarea despre natura juridică, a documentului, care se dorește a fi avizat de Comisie. Din punctul nostru de vedere, natura juridică a documentului este foarte importantă, că ea va stabili modul de soluționare a diferendelor între părți (Moldova și Ucraina) în cazul nerespectării stipulărilor prevăzute de Regulament. Astfel, dacă Regulamentul va fi un document aprobat doar de instituțiile de resort din Ucraina, în cazul nerespectării stipulărilor Regulamentului, agentul economic care exploatează Complexul Hidroenergetic Nistrean va răspunde administrativ în fața organelor competente din Ucraina, în baza legislației ucrainene, însă impactul produs de acesta, care va fi în mare parte resimțit pe teritoriul Moldovei nu va fi compensat, că acest lucru nu se regăsește în acest document sau în oricare altul în vigoare la momentul actual.

Rezolvarea acestor probleme este o sarcină dificilă pentru ambele state, dar partea pozitivă a lucrurilor este că au început discuțiile despre ele, deși dificile, pe alocuri chiar și aprinse, însă doar prin recunoașterea problemelor și dorința de soluționare a lor, poate duce la îmbunătățirea stării resurselor de apă în bazinul fluviului Nistru, unde locuiesc cca 8 mln de cetățeni ai ambelor state.

În cadrul negocierilor au mai fost atinse discuțiile referitor la construcția celor 6 hidrocentrale și extinderea Complexului hidroenergetic Nistrean prin construcția adițională a încă 3 turbine adiționale la Centrala de Acumulare Prin Pompare. Partea ucraineana a informat participanții că actualmente orice construcție nouă de 6 hidrocentrale este oprită. Statul Ucrainean trebuie să elaboreze un document de politică în care să fie prevăzută această noua construcție de 6 hidrocentrale, proiectul de construcție va fi supus evaluării strategice de mediu, așa cum prevede legislația Ucrainei și a Moldovei, ambele armonizate la directivele UE de rigoare. În cazul în care va fi recunoscut impactul transfrontalier al acestui document de politici va fi implicată şi partea Moldovei pentru consultări. Doar ulterior, documentația tehnică de construcție va fi supusă evaluării impactului asupra mediului, cu implicarea Moldovei în consultări. Şi această procedura este reglementată de cadrul normativ al ambelor state si racordat la cerințele Directivelor UE.

Însă spiritele s-au încins atunci când a fost pusă întrebarea referitor la extinderea Complexului hidroenergetic Nistrean cu încă 3 turbine (in total vor fi 7). În opinia deligației Republicii Moldova această construcție ar avea un potențial impact semnificativ asupra Nistrului, pe lângă cel deja existent. Delegația moldavă a cerut să fie prezentate toate documentele (de mediu, tehnice şi acte permisive) ce au fost emise de autorități, pentru activitatea CHEN, chiar dacă acestea sunt datate din perioada sovietică.

O altă întrebare arzătoare ridicată în cadrul ședinței a fost introducerea de ambele părți, inclusiv şi din partea din stânga a Nistrului a interdicției pentru pescuitul industrial. Între malurile drept şi stâng al Nistrului s-a ajuns la un acord comun şi pescuitul industrial este interzis. Autoritățile ucrainene, deși declarase că la fel au interdicție, le-au fost prezentate probe că totuși în Delta Nistrului sunt 2-3 companii ucrainene care au cote pentru pescuitul industrial şi practica acest gen de activitate. Părțile au convenit să verifice situația şi să fie interzis pescuitul industrial, doar cel de amatori şi sportiv să fie permis.

Următoare ședință a Comisie Nistrene este planificată pentru Octombrie 2019 şi va avea loc în Chișinău. Între timp ambele state se pregătesc de marcarea zilei Nistrului planificată pentru ultimul weekend a lunii mai şi invitația oficială din partea Moldovei fată de Ucraina a fost acceptată.

Trebuie de recunoscut că ședința nu a fost una ușoara, echipa din partea Moldovei a fost bine pregătită şi la toate punctele din Agenda au avut rapoartele pregătite şi poziția stabilită. Pană la următoarea ședință sunt şi multe de făcut.

Materialele ședinței pot fi accesate pe link-ul următor - https://dniester-commission.com/meetings/vtoroe-zasedanie-dvustoronnej-dnestrovskoj-komissii-v-g-kieve/




Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.

Promo