Atelierul de lucru: "Spre atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă 5, 6, 7 și 13 în localitățile rurale din Moldova"

La data de 14 decembrie, 2018, la Centrul de Conferințe Summit Events de pe str. Tighina, Chișinău, a avut loc Atelierul de lucru "Spre atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă 5, 6, 7 și 13 în localitățile rurale din Moldova", organizat de asociația WiSDOM în colaborare cu rețeaua SI alumni network Moldova, care a fost moderat de Alex Nistriuc, Asociația Obştească "Media Grup Meridian". La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Ambasadei Suediei, Solidarity Water Europe, Apa San, primăriei Boldurești, Ministerului Afacerilor Interne, Institutului de Zoologie, MECC, Agenţiei Europene de Mediu, precum și ONG-uri interesate de domeniul mediului și dezvoltării durabile (Eco-Contact, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Renașterea Rurală, Deviterra, Concordia. Proiecte Sociale, Vitality, Agenția de Dezvoltare Regională Transnistria, Alianta între Generaţii, Gender-Centru, Welfare) și reprezentanți ai BAS Regal SRL şi Business Development Capital.

            Reprezentantul Ambasadei Suediei, dna Anja Jahn Gunther, a salutat inițiativa și participarea SI Alumni Network Moldova. Ca parte integrantă a noii agende de dezvoltare durabilă, Agenda2030, ODD-urile reprezintă angajamentele guvernelor privind asigurarea dezvoltării durabile și eradicarea sărăciei, protejarea planetei și asigurarea prosperității pentru toți. ODD-ul 6 „Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţiei pentru toţi” și ODD-ul 7 „Asigurarea accesului tuturor persoanelor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern” sunt domenii importante de dezvoltare, care afectează în mod direct și indirect condițiile de trai și sănătate a populației, cît și dezvoltarea economică a întregii țări. De asemenea, ODD-ul 5 „Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea femeilor” și ODD-ul 13 “Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului acestora” se intersectează cu mai multe scopuri și obiective, astfel, înregistrarea progresului fiind mai complex de evaluat.

Experții invitați la eveniment consideră că Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 6 poate că va fi atins doar pe statisticile de pe hârtie. La modul practic, încă mai sunt foarte multe de făcut. Dna Lilia Curchi, redactor-coordonator la Revista NATURA şi director executiv al Asociaţiei Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic, a menționat că, vizavi de atingerea țintei 6.1, privind realizarea accesului universal și echitabil la apă potabilă sigură, la prețuri accesibile pentru toți, există mai multe cazuri de încălcare a legislației, ignorare a potențialelor riscuri asupra sănătății populației sau a consecințelor de lungă durată asupra mediului. Astfel, în s. Ciuciuleni, raionul Ungheni, oamenii beau apă de o calitate precară, în timp ce documentația de proiect deține toate ștampilele corespunzătoare privind atribuirea corectă a terenului de forare a sondei de aprovizionare cu apă. În acelaşi context, a fost semnalată şi problema construcției iazurilor pe cursul r. Cogâlnic, având consecințe negative asupra nivelului apelor freatice. La fel, sunt restanțe și la realizarea țintei 6. 4 "Până în 2030, creșterea substanțială a eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele și asigurarea unui proces durabil de captare și furnizare a apei potabile, pentru a face față deficitului de apă și pentru a reduce substanțial numărul de persoane care suferă de deficit de apă". Deşi se trag semnale de alarmă privind reducerea volumului de apă al r. Răut, scăderea nivelului apei freatice și utilizarea nepotrivită a apei din r. Răut pentru irigare, din cauza mineralizării şi durităţii înalte, totuşi se construiesc numeroase iazuri chiar pe cursul râului, acestea fiind folosite preponderent pentru irigare. De asemenea, construcția ilegală a hidrocentralei de la Brânzenii Noi și a barajului practic a dus la secarea râului și la consecințe serioase asupra comunităților din aval.

            Dna Tatyana Yaskova, director al Agenției de Dezvoltare Regională, Transnistria, a menționat problemele acute de accesibilitate la apa potabilă cu care se confruntă comunitățile rurale din sudul Republicii Moldova, din regiunea Transnistria, și eforturile enorme pe care le face Agenția pentru identificarea de fonduri externe în vederea ameliorării situației din regiune.

Dna Elena Zubcov, membră corespondentă a AȘM, profesor la Institutul de Zoologie, MECC, a menționat că ţinta 6.6 "Până în 2020, protejarea și restabilirea ecosistemelor acvatice, inclusiv a zonelor umede, râurilor, rezervoarelor, acviferelor și lacurilor", cu siguranţă, nu va fi atinsă în cazul r. Nistru.

Exploatarea construcțiilor hidroenergetice a provocat efecte negative asupra ecosistemelor fluviului Nistru, cu grave consecințe asupra debitului apei, regimului termic și funcționării ecosistemelor acvatice. La moment, se simte lipsa datelor complexe privind starea hidrologică și impactul socio-economic pentru ambele țări. Există speranța că proiectul transfrontalier HydroEcoNex, cu participarea atât a partenerilor din Moldova, cât și din Ucraina va oferi mai multe recomandări persoanelor de decizie vizavi de impactul construcției hidrotehnice și schimbărilor climatice asupra serviciilor ecosistemelor.

Dna Nadia Andreev, asociația WiSDOM, consideră că la capitolul apă potabilă, probabil, Moldova se află într-o poziție mai bună grație fondurilor europene, în special al programului Apă San, GIZ, Solidarity Water Europe etc. În același timp, cu privire la sanitație, în special realizarea țintei 6.3 "Până în 2030, îmbunătățirea calității apei prin reducerea poluării, eliminarea depozitării deșeurilor și reducerea la minimum a  produselor chimice și materialelor periculoase, înjumătățind proporția apelor uzate netratate și sporind substanțial reciclarea și reutilizarea sigură", dna Andreev consideră că țintele obiectivului 6 nu vor fi atinse. Dl Matthieu Amos, inginer de mediu stagiar în cadrul proiectului ApaSan, a menționat că renunţarea la construcţia apeductului de aprovizionare cu apă în contextul în care sistemul de sanitaţie nu este prezent nu a fost o idee bună, deoarece problema sanitației ar putea fi soluționată doar dacă există o sursă stabilă de apă. De asemenea, s-a menționat că este la fel de important și de pus accent pe utilizarea eficientă a apei şi reciclarea acesteia. Dl Sergiu Ungureanu, asociația Welfare, a accentuat că e timpul să ne gândim, pe lângă abordarea "zero energie", la implementarea abordării „zero apă” în activitățile economice, care presupune utilizarea eficientă și reciclarea resurselor de apă. În acest context, dl Alex Nistriuc a dat un exemplu cu El Paso, primul oraș din SUA, care va utiliza apa uzată reciclată ca apă potabilă.

            În continuare, dna Maria Țarigradean, reprezentant al Agenției Europene de Mediu, a prezentat din numele Eco-Contact, proiectul „Forumul cu privire la adaptarea la schimbarile climatice la nivel local”, care a inclus acțiuni de adaptare la schimbările climatice în 6 comunități țintă. S-a menționat că proiectul a identificat anumite problem, cum ar fi lipsa datelor privind vulnerabilitatea la acțiunea climatică. Vizavi de resursele de apă, un alt proiect care va completa eforturile privind adaptarea la schimbările climatice este proiectul “Sistemul comun de informatie de mediu” (SEIS), implementat la nivel regional de Agenția Europeană de Mediu. Acesta va permite armonizarea datelor la nivel național și regional, evaluarea cantității și calității apei, a tendințelor de îmbunătățire sau înrăutățire a stării acestora, măsuri de gestionare a resurselor de apă, cât și identificarea zonelor cu risc sporit de insuficiență de apă.

            Dl Andrei Isac, consultant de mediu, a salutat faptul că atelierul de lucru s-a axat pe mai multe ODD-uri, având în vedere că pentru atingerea unui obiectiv de dezvoltare durabilă trebuie să se ţină cont și de obiectivele conexe.

Dl Silviu Răcilă, AO "Renașterea Rurală”, a prezentat potențialul de energie alternativă al Republicii Moldova ca fiind unul foarte încurajator. Dar în același timp, s-a menționat cât este de dificil pentru persoanele fizice sau întreprinzători care produc energie electrică să întoarcă energia în rețeaua electrică. Aceasta se întâmplă din cauza că se pun diferite bariere birocratice pentru acei entuziaști care produc energie din sursele de energie alternativă. Totodată, s-a menționat că, pentru construcția și instalarea colectoarelor solare în localități, e mai rentabil de a opta pentru instalarea colectoarelor solare deja fabricate, deoarece prețul unui colector solar se apropie de cel comercial, având în vedere efortul depus şi timpul consumat pentru căutarea materialelor, construcția acestora, inclusiv găsirea unui sudor experimentat. Utilizarea colectoarelor solare sunt o mare necesitate pentru comunitățile rurale deoarece ele ușurează, în primul rând, munca femeilor prin oferirea unui serviciu de încălzire a apei, absolut gratuit și curat din punct de vedere ecologic.

            Dna Vera Suciu, secretar al Consiliului Boldurești, a menționat că localitățile rurale sunt foarte dornice de a utiliza colectoarele solare și sunt gata să învețe cum se construiesc și cum se instalează. Cu toate acestea, extinderea practicii la scară largă este totuși dificilă având în vedere că nu există colaborare între cetățeni din interiorul localității și între localități. Educația pentru mediu trebuie să înceapă încă de la grădiniță și prin aceasta va fi posibil de sensibilizat populația.

            Dna Valentina Bodrug-Lungu, Gender Centru, a menționat că, referitor la ținta 6.1 "Până în 2030, realizarea accesului universal și echitabil la apă potabilă sigură, la prețuri accesibile pentru toți" (ODD 6), în Moldova nu există date dezagregate pe gen. În același timp, se cunoaște că cele mai afectate de sărăcie sunt familiile cu femei vârstnice și copii. Din cauza situațiilor financiare precare acestea sunt uneori nevoite să se deconecteze de la sistemul centralizat de apă. În acest caz, nu se poate spune că s-a realizat unul dintre cele mai importante angajamente ale Agendei 2030, acela de a nu lăsa pe nimeni în urmă.

            Dna Mariana Coșcodan, Business Development Capital, a venit cu unele propuneri de promovare a antreprenoriatului social, precum şi a factorilor principali, care contribuie la o femeie de succes şi ar putea facilita atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 5, 6, 7 și 13.

            Concluziile principale ale acestui atelier de lucru vor fi utilizate de asociația WiSDOM, în colaborare cu Gender Centru, pentru elaborarea unui raport de umbră, în care vor fi reflectate studii de caz, exemple bune sau insuccese.

            Atelierul a fost finanțat de Institutul Suedez ( https://si.se/en/) și proiectul Women2030 (https://www.women2030.org/) , finanțat de UE. Suportul  de promovare a evenimentului a fost acordat de Ambasada Sudiei in Chișinău (https://www.swedenabroad.se/ro/embassies/moldova-chisinau/contact/) , Rețeaua SI alumni network Moldova și radio EcoFM (http://ecofm.md/). 

Alte articole de acest autor:



Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.