„Laurii” actualului Parlament: legi politice contestate și economice netransparente, care au erodat încrederea partenerilor de dezvoltare

La 30 noiembrie 2018 a expirat mandatul actualului Parlament, de legislatura a XX-a. Acesta va exercita mandatul până la prima ședință a noului legislativ. După 30 noiembrie, atribuțiile Parlamentului s-au redus considerabil, legislativul fiind lipsit de competențele de a adopta legi organice și opera modificări la Constituție, a opinat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Actualul legislativ a trecut prin mutații politice spectaculoase, funcționalitatea lui cunoscând trei etape de bază. Prima etapă este anul 2015 când activitatea legislativului s-a caracterizat printr-o instabilitate politică, care a afectat întregul proces politic și s-a resimțit pe fundalul „furtului miliardului. A fost un an al căderilor de guvern, a guvernelor scurte sau interimare. Au fost două guverne instituite”. Este vorba de Guvernul minoritar (PLDM-PDM) a lui Chiril Gaburici (februarie-iunie) și cel al lui Valeriu Streleț (iulie-octombrie).

Odată cu căderea Guvernului Streleț, ca urmare a arestării liderului PLDM, Vlad Filat, s-a intrat în cea de a doua perioada, cea de tranziție de la formula Alianței pentru Integrare Europeană la guvernarea solitară a PDM. De fapt, tranziția s-a făcut pe fundalul unor părăsiri masive de fracțiuni parlamentare (traseism politic) când două formațiuni politice, practic, au fost decimate în reprezentativitatea lor în legislativ. Este vorba despre șapte deputați de la PLDM și 14 de la PCRM care au susținut guvernul condus de PDM. Cele două formațiuni au pierdut foarte mult din influența politică în Parlament, rolul lor reducându-se la o opoziție care se opune sistemului politic instituit de guvernare, dar cu posibilități limitate de acțiune.

„Anul 2016 a fost unul al stabilizării politice. Guvernarea condusă de PDM, împreună a PL, a reușit să stabilizeze situația politică din Republica Moldova și să restabilească parțial încrederea partenerilor de dezvoltare. Asta pentru că Republica Moldova a semnat un acord cu FMI la sfârșitul anului 2016. Totodată, au fost adopte un șir de legi care au atenuat din efectele „furtului miliardului”, restricționând posibilitățile de delapidare a sistemului financiar-bancar moldovenesc”, susține Ion Tăbârță. Însă, odată cu semnarea acordului cu FMI, legislativul a încercat la sfârșitul anului 2016 „să strecoare pe sub masă” un pachet de legi controversat care se refereau la liberalizarea de capital și stimularea fiscală, însă a renunțat ca urmare a reacției promite a societății civile și a partenerilor de dezvoltare.

Potrivit analistului, la începutul anului 2017 s-a intrat în cel de al treilea ciclu al actualului legislativ. În 2017, guvernarea în mod solitar a fost asumată de către PDM. Formațiunea și-a majorat numărul de deputați în Parlament de la 19 la peste 40. Totodată, și-a înlăturat un „vechi camarad” de la guvernare – PL. Iar după schimbarea de către PDM, împreună cu PSRM, a sistemului electoral s-a început deteriorarea continuă a relațiilor Chișinăului cu UE, traiectoria politică aleasă de către guvernare provocând discuții privind evoluția democratică a Republicii Moldova.

„În anii 2017-2018, Parlamentul a luat o serie de decizi cu caracter politic contestate în societate. În mod special, este vorba de schimbarea sistemului electoral în ciuda opiniei contrare a Comisiei de la Veneția. O altă reformă este cea a administrației publice centrale, când numărul ministerelor a fost redus de la 16 la 9, fără deocamdată să fie clare consecințele acestei reforme”, a spus Ion Tăbârță.

O altă serie de decizii controversate se referă la cele cu caracter economic. În 2017-2018 a fost adoptate proiecte de legi care nu vin să aducă lumină în elucidarea delapidărilor din sistemul financiar-bancar și nu vin să lupte cu eradicarea corupției mari, ba din contra, pot duce la perpetuarea acestor fenomene. Aici ne putem referi la acordarea cetățeniei prin investiții, dar și la amendamentele fiscal-bugetare (amnistia fiscală și schimbarea politicii de impozitare).

„Pe ultima sută de metri”, actualul Parlament a mai adoptat o serie de legi menite să facă cât mai comode instituțiile statului în favoarea actualei guvernări. Este vorba de organizarea referendumului în ziua alegerilor și inițiativa legislativă ca prima ședință a viitorului Parlament să fie condusă de actualul președinte al legislativului și nu de decanul de vârstă, cum era până în prezent.

În concluzie, Ion Tăbârță a precizat că actualul Parlament  a acumulat mai multe „bile negre” decât „albe”. O problemă majoră este că și-a redus din reprezentativitate ca urmare a traseismului politic, care a denaturat votul popular din 30 noiembrie 2014. Actualul Parlament a schimbat regulile jocului întregului proces politic cu scopul de „a-și netezi terenul” pentru a se menține la putere și după următoarele alegeri parlamentare. Încă o problemă este că actualul Parlament a votat o serie de legi politice contestate și economice netransparente, care provoacă multe semne de întrebare. Legile au înrăutățit relațiile cu partenerii de dezvoltare și pun la îndoială viitoarea traiectorie politică democratică a Republicii Moldova. Va fi o traiectorie democratică sau dimpotrivă s-a intrat în faza involuției democratice a țării? Următorul legislativ, în funcție de culoarea politică a guvernării, fie va trebuie să facă o anumită regulă în mai multe decizii votate de actualul Parlament, fie va continua traiectoria actualilor aleși ai poporului.

Emisiunea este realizată de către IDIS "Viitorul" în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.



Organizații vizate: IDIS Viitorul |


Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.