Polarizarea pe criterii etnice trebuie să dispară din discursurile actorilor politici, iar Moldova trebuie să accelereze modelul de europenizare a societății

Polarizarea sporită a societății este unul din principalele obstacole în calea dezvoltării, iar aceasta aprofundează vulnerabilitatea tinerei democrații, care deja suferă de o concentrare din ce în ce mai mare a puterii și de o erodare puternică a încrederii în Guvern. Astfel, normele discursului public angajat de politicieni trebuie schimbate și lăsată deoparte practica zadarnică a partidelor de axare pe geopolitică, dar nu pe programe și politici de modernizare. Acestea sunt unele concluzii ale notei analitice elaborate de Stanislav Ghilețchi, analist al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Sarah Pagung, Expert în cadrul Centrului German pentru Relații Externe (DGAP).

Potrivit autorilor studiului, partidele pro-europene din Moldova se bucură de sprijin minim (2%-6%) din partea grupurilor etnice ucrainene, ruse, găgăuze sau bulgare. Pe de altă parte, sprijinul pentru partidele pro-ruse în rândul acestor grupuri etnice variază de la 54% la 74%. Astfel, alegerile parlamentare generale din februarie 2019 se anunță a fi mai degrabă o bătălie între „noi versus ei” decât o competiție privind care dintre politici ar putea dezvolta țara și restabili încrederea cetățenilor după ani de promisiuni neonorate. 

„Când o țară se divizează în tabere oponente cu identități și preferințe care se exclud reciproc, cum este cazul Moldovei, acesta este un indicator că polarizarea a atins un nivel deosebit de îngrijorător. De exemplu, opiniile pro-ruse sunt exprimate nu doar de etnicii ruși, dar și de cei ucraineni, bulgari și găgăuzi. Această aliniere la o singură dimensiune a creat niște oscilări politice destabilizatoare pe parcursul ultimilor 27 de ani de independență a Moldovei. Populația din Moldova a suferit destul în urma diviziunilor și polarizării. Dacă politicienii nu doresc sau nu sunt în stare să facă compromisuri pentru a uni țara, diviziunea politică va crește treptat până la punctul când ar putea fi prea târziu să se mai facă ceva în această privință”, este de părere Stanislav Ghilețchi

Potrivit IPRE, diviziunile geopolitice dintre Est și Vest vor continua să provoace dezbateri aprinse, dar, indiferent de interesele lor geopolitice înguste, actorii politici ar trebui să se axeze pe prioritatea comună de îmbunătățire a vieților cetățenilor. În timp ce diferențele privind politicile sunt parte inerentă a oricărei societăți democratice, exploatarea nemulțumirilor între diverse grupuri etnice nu este. Dezbaterea privind viitorul țării nu trebuie să se ducă între grupul etnic majoritar și minoritatea națională, ci mai degrabă între cetățenii Republicii Moldova.

„Acordul de Asociere cu UE oferă posibilitatea de modernizare a întregii societăți. Este foaia de parcurs către democratizarea și dezvoltarea Moldovei. Politicienii ar trebui să implementeze politici care să sporească integritatea sistemului judecătoresc, să restabilească încrederea publică în instituțiile de stat, să îmbunătățească eficiența sistemului de sănătate, să aducă inovațiile în sala de clasă și să reconstruiască drumurile și podurile”, crede Sarah Pagung.

Astfel, potrivit analizei IPRE, unul din modele de depășire a acestor probleme ar fi preluarea practicilor bune care sunt implementate pe parcursul mai multor ani în UE și construcția unei identități europene. Un sentiment comun de apartenență este perceptul drept crucial pentru crearea coerenței, facilitarea solidarității în rândul statelor membre ale UE și cetățeni și formarea acceptării și legitimității pentru Uniune și politicile sale. Așadar, aceasta este percepută drept un pilon al stabilității europene, în special pe timp de criză

Iată câteva recomandări IPRE, care trebuie explorate în continuare:

  • Autoritățile moldovenești ar trebuie să-și intensifice eforturile de elaborare a programelor noi, cu scopul de a îmbunătăți relațiile interetnice și spori coeziunea socială: (i) promovarea și sporirea învățării limbii române; (ii) îmbunătățirea reprezentării diverselor grupuri etnice în autoritățile locale și centrale; (iii) sporirea oportunităților de angajare în câmpul muncii în sectorul public și privat;
  • Autoritățile ar trebuie să aloce mai multe resurse financiare pentru implementarea Strategiei privind Consolidarea Relațiilor Interetnice. Fără sprijin financiar adecvat, va fi imposibil de a pune în practică scopurile ambițioase prevăzute în strategie;
  • Guvernul de la Chișinău ar trebuie să identifice modalități de implicare a sectorului de afaceri în mai multe campanii informaționale, în special pentru a ținti acele grupuri etnice, care au cele mai scăzute nivele de încredere față de UE;
  • Pentru atingerea obiectivelor este necesară o reformă mai largă a conceptului Parteneriatului Estic. În afară de aceasta, UE are pârghii de influență asupra factorului politic din Moldova, pe care le poate aplica în acțiuni pe termen scurt.
  • UE trebuie să-și îmbunătățească eforturile sale de diplomație publică față de cetățenii Moldovei. Pentru aceasta, UE trebuie să se concentreze pe (i) informarea minorităților etnice în limba lor maternă, deoarece cunoașterea lor a limbii române este deseori limitată, în special în rândul găgăuzilor. După cum au demonstrat studiile din UE privind coeziunea, obținerea beneficiilor personale din fondurile de sprijin ale UE face mai mult pentru a crea o opinie pozitivă despre UE decât simpla cunoaștere a existenței lor. Așadar, UE trebuie să (ii) eticheteze mai clar proiectele finanțate din fondurile sale. Mai mult, UE ar trebui să (iii) promoveze fondurile sale în limbile minorităților pentru a primi mai multe cereri din partea acestor grupuri.
  • UE trebuie să se abțină de la retorica „sau-sau”, precum și de la utilizarea imaginilor de rivalitate, dacă dorește să evite aprofundarea divizării societății în privința orientării politicii externe.

Pentru mai multe detalii consultați aici documentul.

Menționăm că Nota Analitică este realizată în cadrul proiectului „Establishing Policy Bridges with the EU - IPRE (Moldova)”, implementat de IPRE, în colaborare cu Institutul pentru Politici Europene din Berlin (IEP), cu sprijinul Inițiativei pentru Europa a Fundației pentru o Societate Deschisă (OSIFE).




Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.