hackathon

O întrebare frecventă la lecțiile de educație mediatică: Cine și în ce scop recurge la manipulare?

La începutul anului de studii, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a revenit în instituțiile de învățământ cu un nou ciclu de lecții mediatice pentru elevi. Prima întâlnire cu elevii a avut loc miercuri, 21 septembrie, la Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău.

Jurnalista Viorica Zaharia, care a moderat activitatea, le-a explicat mai întâi tinerilor noțiunile de educație mediatică, propagandă și manipulare, prezentându-le în acest scop spotul ”Știi ce media consumi?”, realizat de CJI. La întrebarea din ce surse se informează, elevii au numit un șir de publicații, în special online, motivând că le preferă pentru că sunt mai accesibile și abordează o tematică mai apropiată de interesele lor. În ceea ce privește știrile politice, ei au recunoscut însă că au nevoie de mai multe cunoștințe pentru a distinge care dintre ele sunt veridice și care manipulatorii.

Pentru o înțelegere mai clară a instrumentelor de manipulare utilizate de jurnaliști experta le-a propus să analizeze câteva știri realizate de diferite instituții media. Confruntând mai multe surse, elevii au reușit în cele din urmă să identifice elementele manipulatorii și să le recunoască pe cele echidistante. Principiul e simplu, le-a explicat experta media Viorica Zaharia: o știre scrisă profesionist trebuie să răspundă la întrebările: Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?. În cazul în care nu se respectă această regulă, avem un față un text manipulator. De obicei, astfel de texte conțin opinii ale autorilor, evaluări personale ale evenimentului despre care scriu, ceea ce in nici un caz nu este admis într-o știre.

Un alt moment la care le-a atras elevilor atenția jurnalista Viorica Zaharia a fost manipularea prin imagini, care de asemenea poate influența consumatorii de media. „Utilizând poze care nu corespund neapărat cronologic cu textul știrii, se dorește transmiterea unui mesaj și crearea unei impresii distorsionate care poate duce chiar la defăimarea anumitor personaje”, a subliniat Viorica Zaharia.

La finalul lecției, elevii au adresat mai multe întrebări moderatoarei, fiind curioși să afle de ce au loc aceste fenomene în mass-media, cine și în ce scop recurge la manipulare, de ce unii autori de știri nu respectă normele Codului deontologic al jurnalistului etc.   

Am dorit să aflăm și opiniile participanților despre această lecție mediatică. Tânărul Dumitru Perju consideră că principalul lucru pe care l-a învățat ține de structura știrii, despre care nu știa prea multe înainte. ”Am aflat cum trebuie să arate o știre care informează corect, la ce întrebări obligatorii trebuie să răspundă pentru a reda faptele veridic. Mi se pare important acest criteriu și mă voi conduce de el atunci când voi citi știrile sau le voi auzi la radio și tv”.

Din punctul de vedere al profesoarei Alina Răileanu, astfel de activități sunt binevenite deoarece „tânăra generație are ocazia să învețe cum să aleagă informația corectă și de ce nu trebuie să se limiteze la o singură sursă de informație, pentru a-și face o impresie corectă despre ceea ce se întâmplă în realitate”.

Lecțiile de educație mediatică sunt parte a proiectului „Promovarea educației mediatice și a standardelor profesioniste în presă pentru un public informat” este implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova/Programul Mass-media.

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)  este prima organizație de media care acordă asistenţă jurnaliştilor şi instituţiilor media din Republica Moldova, având scopul de a contribui la consolidarea unei prese libere și viabile, prin intermediul proiectelor ce oferă instruire în domeniul jurnalismului și relații cu publicul, campanii media, advocacy, cercetare și  educație mediatică.




Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.