Institutul de Reforme Penale a organizat astăzi, 1 iulie, la ora 10:30, o conferinţă de presă în cadrul căreia a fost lansat raportul de monitorizare „Probaţiunea în Republica Moldova”. Raportul însumează constatările şi concluziile finale, deduse în urma monitorizării, modului de aplicare a pedepselor alternative la detenţie în Moldova şi a funcţionalităţii serviciului de probaţiune – instituţie în sarcina căreia intră supravegherea modului de executare a alternativelor la detenţie. ¶

Victor Zaharia, director IRP,coautor al raportului este de părerea că „monitorizarea independentă a acestui domeniu este un bun context pentru serviciul de probaţiune de a cunoaşte propriile performanţe şi de a efectua lucruri concrete în vederea eficientizării modului de executare a pedepselor alternative la detenţie".

Vladimir Popa, reprezentant din cadrul Oficiului Central de Probaţiune consideră că raportul are o importanţă majoră pentru dezvoltarea acestei instituţii în Moldova. “Această monitorizare a arătat trăsăturile pozitive ale serviciului probaţiune şi  neajunsurile în activitatea sa de supraveghere a modului de executare a pedepselor alternative închisorii. Deseori, din interior nu sunt aşa de vizibile unele lucruri, dar o evaluare din exterior ne dă un tablou obiectiv şi corect. Datorită acestei monitorizări este posibil de a trasa corect direcţii de activitate cu obiective concrete şi de a elabora o strategie de dezvoltare a probaţiunii în Republica Moldova”, menţionează Vladimir Popa.

 Procesul de monitorizare s-a desfăşurat pe parcursul unui an de zile şi a inclus 879 de chestionare, 42 de focus grupuri şi 160 interviuri realizate cu implicarea judecătorilor, procurorilor, reprezentanţilor APL, consilierilor de probaţiune, persoanelor condamnate la pedepse nonprivative de libertate precum şi a publicului larg.

Conform raportului, monitorizarea a fost efectuată în baza unei liste de indicatori precum nivelul de familiarizare a judecătorilor, procurorilor, consilierilor de probaţiune şi a altor actori implicaţi cu principiile aplicării alternativelor la detenţie şi frecvenţa aplicării acestora.  Alţi indicatori au fost şi tehnicile şi metodele de determinare a nevoilor sociale ale persoanelor condamnate în comunitate; activităţile de reintegrare desfăşurate de către consilierii de probaţiune cu persoanele condamnate la muncă neremunerată în folosul comunităţii; activităţile întreprinse de consilieri pentru dezvoltarea capacităţii familiei şi a comunităţii de a asigura asistenţa minorilor şi de a preveni riscul intrării lor în dificultate ş.a..

 Un accent deosebit a fost pus pe atitudinea comunităţii şi a factorilor de decizie faţă de alternativele la detenţie şi pedeapsa cu închisoarea. Conform rezultatelor, publicul larg este în general sceptic în ce priveşte eficienţa altor tipuri de pedepse în afară de închisoare. Aproximativ 49% din respondenţi au optat pentru închisoare ca fiind metoda cea mai eficientă în majoritatea cazurilor. Experţii monitorizării explică acest fapt prin dorinţa „soluţionării” eficiente a problemei siguranţei personale, prezumţia fiind că o persoană izolată nu poate să mai dăuneze societăţii. Această concluzie se desprinde din atitudinea pe care o are populaţia faţă de diferite categorii de condamnaţi întrucît 41% din respondenţii din cadrul publicului larg au considerat că o persoană condamnată în comunitate prezintă risc pentru societate.

DSC_0355Raportul de monitorizare conţine şi date statistice, constatări şi recomandări, trasate de experţii implicaţi în procesul de monitorizare, cu privire la situaţia persoanelor condamnate la pedepse alternative închisorii precum şi problemele cu care se confruntă persoanele eliberate din detenţie, factorii ce împiedică reintegrarea lor în societate şi atitudinea societăţii faţă de aceştia.

 Victor Zaharia susţine că “informaţiile prezentate în raport sunt utile în special factorilor de decizie din domeniul justiţiei penale în vederea elaborării de politici relevante în domeniu, precum şi persoanelor implicate în procesul de instruire iniţială şi continuă a actorilor din domeniul justiţiei penale”.

 Elaborarea şi distribuirea raportului de monitorizare este o componentă a proiectului "Consolidarea implementării alternativelor la detenţie în Republica Moldova", implementat de către Institutul de Reforme Penale, cu suportul financiar al Open Sociey Institute, Budapesta.

Instituţia probaţiunii este implementată în Republica Moldova la nivel de proiecte pilot de către IRP începând cu anul 2003. Instituţional, serviciul de probaţiune a fost creat la 12 ianuarie 2007, preluînd în totalitate rezultatele proiectelor pilot ale IRP. Cadrul normativ-juridic al probaţiunii a fost consolidat prin Legea nr. 8-XVI din 14.02.2008 cu privire la probaţiune. Numărul beneficiarilor serviciului de probaţiune este în continuă creştere. Astfel, la 1 ianuarie 2011, serviciul de probaţiune avea 6493 de beneficiari, inclusiv 213 copii în conflict cu legea. Dintre aceştia, 843 (inclusiv 25 copii) persoane condamnate la muncă neremunerată în beneficiul comunităţii (art. 67 CP), 3170 (inclusiv 178 copii) persoane condamnate cu suspendarea executării pedepsei (art. 90 CP) şi 1229 persoane liberate înainte de termen (art. 91 CP).

Institutul de Reforme Penale aduce sincere mulţumiri jurnaliştilor şi instituţiilor media care au prezentat interes pentru domeniul alternativelor la detenţie. Ne exprimăm convingerea că participarea dumneavoastră va contribui la diseminarea şi valorificarea rezultatelor proiectului de monitorizare a modului de aplicare a pedepselor alternative la închisoare în Republica Moldova.


Ajută-ne să distribuim acest articol: