Conceptul de parc național vizează, în primul rând, acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național. Lucrul de gestionare a unui parc național constă în îmbinarea armonioasă a interacțiunii omului cu natura, favorizând protecția mediului și a peisajului natural, supravegherea folosirii fără exces a resurselor/terenurilor, promovarea culturii tradiționale a populației locale, susținerea activităților științifice, precum și identificarea posibilităților de recreere și ecoturism.

Așadar, un parc național reprezintă un conglomerat de resurse naturale unice, a căror exploatare va avea loc în mod rațional pentru a fi protejate de factorii antropici.

În Republica Moldova, în aspect legal, parcurile naționale sunt reglementate de Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind Fondul Ariilor Naturale Protejate de Stat și cu Hotărârea Parlamentului­­ privind fondarea acestora.

Printre parcurile sau rezervațiile naturale protejate de stat, în Moldova, se numără: Parcul Naţional „Orhei”, Rezervațiile Științifice „Pădurea Domnească”, „Codrii”, „Iagorlîc”, „Prutul de Jos”, „Plaiul Fagului”. Pădurea Împărătească din Olănești, Grădina Turcească din Talmaza, Mlaștina din Togai și Râul Știubei sunt alte fragmente naturale cu plante și animale rare, unele dintre ele intrate în Cartea Roșie.

Parcul Național „Nistrul de Jos” – un proiect (încă) în fază de deziderat

Un astfel de parc naţional  se planifică a se crea în zona din sudul-estul Republicii Moldova situată pe malul Nistrului, numită „Nistru de Jos”, încă din anul 2003. Crearea acestui parc este un obiectiv de o importanţă majoră pentru țară – obiectiv care a fost prevăzut în proiectul „Planificarea naţională în domeniul biodiversităţii pentru a susţine implementarea Planului Strategic al CBD 2011-2020 în Republica Moldova”, conform căruia, până în anul 2020 se planifică extinderea substanţială a teritoriilor incluse în fondul ariilor naturale protejate de stat.

Aria naturală a Nistrului de Jos cuprinde lunca râului Nistru, care se extinde pe suprafața dintre satele Copanca (raionul Căușeni) și Palanca (raionul Ștefan Vodă). Această arie naturală este protejată prin Convenția Ramsar – de conservare a biodiversității și a resurselor zonelor umede – document semnat în anul 2000 de către Republica Moldova; tot atunci lacurile Beleu și Manta din lunca Prutului de Jos (raionul Cahul), au fost incluse în lista zonelor umede de importanță internațională.

Despre crearea Parcului Național „Nistrul de Jos”, se cunoaște de câțiva ani. Mai mult, în sprijinul realizării acestui deziderat, s-au depus eforturi consistente, care au implicat, deopotrivă, autorități publice centrale și locale, ONG-uri de mediu, antreprenori locali și, bineînțeles fonduri... deocamdată doar străine.

Un rol esențial în procesul de creare a parcului național, îl au autoritățile și, în mod implicit, populația locală. De aceea, este important ca toți actorii implicați să cunoască ce presupune crearea unui parc național, care sunt avantajele existenței acestuia la nivel local și național, ce eforturi necesită întreținerea unei asemenea arii protejate și cum este influențată viața comunităților din împrejurimile imediate.

Experiența României valorificată de un grup de profesioniști moldoveni de pe ambele maluri ale Nistrului

Exemplul altor țări, printre care și România, care a trecut prin multiple procese de creare și gestionare a parcurilor naționale, s-a dovedit a fi extrem de valoros pentru un grup de reprezentanți din structurile moldovenești de pe ambele maluri ale Nistrului, care au participat recent la o vizită de studiu în județul Tulcea.

Printre participanți s-au numărat unele APL-uri care îndeplinesc și funcția de membri ai Consiliului de Administrare a Zonei Umede Ramsar „Nistrul de Jos”, antreprenori, reprezentanți ai ONG-uri și instituții de învățământ, reprezentanți ai Agenției de Mediu și ai Inspectoratului pentru Protecția Mediului Ștefan Vodă.

Obiectivul vizitei de studiu a fost acela de a favoriza schimbul de practici și cunoștințe privind funcționalitatea și importanța punctelor de informare din cadrul ariilor protejate, provocările întâmpinate în procesul de gestionare a unui Parc Național, precum și accesarea oportunităților de dezvoltare a micului business în zonă.

Pe lângă elementele tehnice legate, nemijlocit, de modul de organizare a structurilor de gestionare și a serviciilor prestate în domeniu, participanții moldoveni au vizitat și câteva dintre cele mai reprezentative obiective turistice din zonă, printre care: Munții Măcinului, Muzeul și Acvariul public al Centrului Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării și Centrul de informare și educație ecologică al Rezervației Biosferei Delta Dunării. Tot aici, membrii delegației au avut parte de o experiență inedită în cunoașterea traseului amenajat din rezervație (circa 100 km) pe care l-au parcurs cu ajutorul bărcilor motorizate, pentru a putea traversa balta din Delta Dunării pentru a ajunge la Pădurea Letea – o altă destinație impresionantă.

Astfel, participanții au avut ocazia de a se familiariza cu rezervațiile naturale din România și Republica Moldova și cu metodele de management al unui Parc Național/Rezervații Biosferice din România, cu perspectiva ca lecțiile învățate să fie adaptate la realitatea contextului național și/sau local.

Vizita de studiu a avut loc în cadrul proiectului Măsuri de adaptare și reziliență la schimbările climatice și dezvoltarea instituțională în Zona Ramsar ”Nistrul de Jos”, finanțat de Agenția Austriacă de Dezvoltare, din fondul programului Austriac de Dezvoltare și Cooperare. Proiectul dat este implementat de SE BIOTICA și AO EcoContact și vine în susținerea creării Ariei Naturale Protejate de Stat – Parcului Naţional „Nistrul de Jos”, sporind interesul populației locale pentru oportunitățile de dezvoltare din zonă.


Ajută-ne să distribuim acest articol: