Aderarea la UE goneste sponsorii ONG-urilor

Economia creste de sapte ani incoace, democratia se consolideaza si ni s-a deschis si usa UE. Desi toata lumea pare multumita, destule organizatii nonguvernamentale s-au trezit ca performantele Romaniei le-au subtiat conturile. Asta, pentru ca unii finantatori traditionali le-au parasit pentru suratele din Balcani sau Caucaz.

Inchipuiti-va ca va treziti maine si strazile marilor orase au fost invadate, peste noapte, de batrani jerpeliti cu priviri goale, de copii parasiti de parinti, murdari, galagiosi si agresivi, de alcoolici putind a bautura si a urina, de drogati cu ochi tulburi si miscari inselatoare. Ar fi doar unul dintre semnele ca ceva este in neregula cu ONG-urile autohtone. Un alt indiciu ar putea fi ca nimeni n-ar mai strange gunoaiele pe care le lasam cu dezinvoltura in urma peste tot unde mergem, indiferent ca e vorba de varful Carpatilor, de Delta sau de padurea de la marginea orasului, unde ne facem gratarul. Ori ca cea mai mare parte a programelor si proiectelor culturale pe care ne-am invatat sa le stim aproape, pur si simplu, nu ar mai exista.

E drept ca asociatiile si fundatiile romanesti au fost folosite in numeroase cazuri pentru a eluda taxele vamale sau restrictiile la inmatricularea unor autoturisme cumparate din strainatate. Sau pentru a pune mana pe un sediu cu chirie ridicola in buricul targului. Sau, pur si simplu, pentru a asigura locuri de munca sotiei, fiicei si nepotilor presedintelui de ONG pe spezele sponsorilor prea creduli. Insa asta nu poate sterge rolul pe care destule dintre ele l-au jucat in a sprijini si chiar a inlocui statul in diverse domenii, de la protectia persoanelor cu probleme, la educatie civica si de la ecologie, la promovarea culturii.

Schimbarea imaginii Romaniei, care, mai ales dupa aderarea la Uniunea Europeana, este catalogata, poate cu prea multa usurinta, drept o tara fara probleme majore, a schimbat si atitudinea unei bune parti a finantatorilor societatii civile. "ONG-urile romanesti au pierdut sprijinul financiar pe care il primeau din partea unor organizatii din Statele Unite, Germania, tarile scandinave. In unele cazuri, retragerea din Romania nu a avut inca loc, dar a fost deja anuntata si se va intampla in viitorul apropiat", spune directorul executiv al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC), Ionut Sibian.

Jumatate de miliard de dolari in 17 ani

Este, de exemplu, cazul USAID (Agentia de dezvoltare a Statelor Unite) - agentia guvernamentala americana care distribuie ajutorul pe care Statele Unite il ofera catre organizatii si guverne din tarile prietene. "Programul USAID in Romania se va incheia in 2008. Din 1990, am oferit peste 450 de milioane de dolari pentru a ajuta tranzitia Romaniei si suntem mandri ca am fost un partener si un sustinator al transformarilor de succes ce au avut loc in ultimii 17 ani", spune Debra Mosel, directorul misiunii USAID in Romania.

Fundatia pentru Parteneriat, un ONG din Miercurea Ciuc activ in domeniul ecologiei, a simtit in propriile conturi plecarea unora dintre finantatori. "De exemplu, Rockefeller Brothers Fund s-a retras din Romania, acum este activ in Serbia, la fel si German Marshall Fund, care a ramas doar indirect in tara noastra", spune directorul executiv Potozky Laszlo. Cele doua organizatii au oferit fundatiei aproape un milion de dolari. "La inceput, am lucrat mai ales cu bani americani, dar in ultima vreme ne-am orientat spre cei vest-europeni si spre companii romanesti sau multinationale cu filiale in Romania, cum ar fi Ape Minerale Tusnad, Mol sau Toyota", adauga Potozky.

Si Asociatia Pro Democratia (APD) ar putea avea unele probleme. "Pe noi deocamdata nu ne afecteaza intr-un mod categoric, caci ne-am orientat in ultima vreme mai ales catre finantari europene, insa urmeaza ani electorali si retragerea sponsorilor americani ar putea avea un impact asupra anumitor proiecte, mai ales in ceea ce priveste observarea alegerilor", afirma Cristian Parvulescu, presedintele APD. El crede ca "agitatia" observata in ultima perioada in ceea ce priveste fondurile structurale si finantarile publice are legatura de asemenea cu disparitia unor surse de bani pentru ONG-uri. "Dincolo de chestiunile tehnice si birocratice, problema cu sumele primite de la stat este ca nu-ti asigura independenta", spune Parvulescu.

Fundatiile autohtone nu plang neaparat dupa banii pierduti prin retragerea unor sponsori cu greutate. "Oful cel mai mare este ca aceste institutii ofereau asa-numitele "operational grants", adica banii se obtineau destul de facil si de rapid si puteau fi cheltuiti pentru chirie si salarii. Practic, dadeau unui ONG sansa sa supravietuiasca intre doua programe", explica directorul executiv al FDSC, Ionut Sibian.

PRINCIPALELE OBSTACOLE IN CALEA ONG-URILOR

RESTRICTIILE Proiectele finantate din fonduri structurale europene, care ar urma sa functioneze chiar de la sfarsitul acestui an, au o conditie importanta: achizitiile de echipamente sau cladiri nu pot depasi 10% din valoarea totala a proiectului.

BIROCRATIA Procedurile complicate sau neadaptate la realitate in cazul finantarilor obtinute de la stat descurajeaza o multime de asociatii si fundatii. In unele cazuri, impactul proiectului este afectat direct de prelungirea procedurilor, s-a intamplat ca unele proiecte sa fie demarate de-abia in toamna si sa fie incheiate, conform obligatiei asumate, pana la sfarsitul anului.

INCOMPETENTA O buna parte din personalul institutiilor publice care analizeaza solicitarile de finantare este prost pregatita sau nu are deloc experienta in domeniu. De cele mai multe ori, accentul se pune pe criteriile financiare in detrimentul celor de calitate.

OPACITATEA Lipsa de transparenta a procedurilor de acordare a finantarilor constituie inca o problema.

Dispare gura de oxigen

"Aceste institutii ofereau "operational grants", adica banii se obtineau destul de facil si de rapid si puteau fi cheltuiti pentru chirie si salarii. Practic, dadeau unui ONG sansa sa supravietuiasca intre doua programe."

Ionut Sibian, director executiv al FDSC

Proiecte in pericol

"Pe noi deocamdata nu ne afecteaza categoric, insa urmeaza ani electorali si retragerea sponsorilor ar putea avea un impact asupra anumitor proiecte."

Cristian Parvulescu, presedinte Asociatia Pro Democratia

De unde vin banii asociatiilor si fundatiilor

Organizatiile nonguvernamentale romanesti invart, anual, sume de ordinul sutelor de milioane de lei. In cele mai multe cazuri, banii se obtin dupa o adevarata cursa cu obstacole birocratice si, cel putin teoretic, cheltuirea lor e controlata la sange. In realitate, se apreciaza ca doar 10% din sumele vehiculate isi ating cu adevarat scopul pentru care au fost alocate.

Chiar daca au fost recent abandonate de unii dintre cei mai fideli si generosi sustinatori, asociatiilor si fundatiilor autohtone le-au ramas multe alte surse de finantare. Principalul izvor de fonduri ramane bugetul Uniunii Europene, care, numai prin programul Phare 2003, a carui aplicare s-a incheiat de curand, a alocat circa 7,5 milioane de euro sectorului ONG. La aceasta suma se adauga si alte surse UE si, in momentul in care se va incepe alocarea de fonduri structurale, banii europeni dedicati organizatiilor societatii civile se vor scrie chiar si cu noua cifre. "Problema este ca organizatiile vor trebui sa plateasca un avans la sumele primite si sa achite o contributie proprie, intre 5% si 20% din valoarea proiectului. In plus, au aparut probleme cu recuperarea TVA si nu toate cheltuielile sunt eligibile", afirma Amedeea Enache, director economic al Fundatiei Estuar.

Statul ar putea, desigur, sa clarifice problemele de ordin legislativ si sa ajute ONG-urile sa achite respectivele contributii obligatorii. Doar ca, pentru moment, interesul autoritatilor pentru organizatiile societatii civile pare a fi minim. Dupa cum dezvaluie Valentin Burada, coordonator de programe in cadrul FDSC, banii alocati acestui sector in 2006 au totalizat circa 12 milioane de euro. Ceea ce este interesant, este ca, potrivit obligatiilor asumate in calitate de membru UE, pana in 2010, Romania va trebui sa doneze pe plan international 0,17% din PIB - adica peste 200 de milioane de euro, daca actualele tinte de crestere economica se ating, de aproape 20 de ori mai mult decat aloca in prezent ONG-urilor locale.

In tarile dezvoltate, nu statul si nici structurile supra-statale de tip UE sau ONU sunt principalii donatori catre ONG-uri, ci companiile private. In Romania, acest lucru este inca la inceput. "Am senzatia ca oamenii de afaceri autohtoni nu se vad ca facand parte din societate", spune Cristian Parvulescu, presedintele APD. Madalina Ionescu, coordonatorul de relatii publice al Asociatiei pentru Relatii Comunitare din Cluj, spune ca, totusi, participarea segmentului corporate la sustinerea societatii civile e din ce in ce mai accentuata. "Anul trecut, gala "Oameni pentru oameni", pe care o organizam, a avut 120 de nominalizati, in total acestia contribuind cu 6,7 milioane de euro, prin investitii in proiecte, voluntariat si colectare de donatii", explica ea.

Posibilitatea de a vira 2% din impozitul pe venit catre un ONG ar putea constitui o alta sursa de bani pentru societatea civila. Insa, potrivit Ministerului Finantelor, in 2006, din circa 6,5 milioane de contribuabili, doar 568.000 au utilizat aceasta prevedere. Suma redirectionata a fost de aproape 17,7 milioane de lei. "Fata de 2005, cand au fost numai 145.000 de contribuabili care au luat parte la acest program, este un progres, dar deocamdata mai mult la nivel de comunicare intre ONG-uri si comunitate decat din punct de vedere financiar. Mai ales ca am inteles ca sunt probleme in ceea ce priveste virarea efectiva a acestor sume in conturile asociatiilor si fundatiilor", spune Valentin Burada.

Organizatiile romanesti nu stiu sa se vanda

Nu in ultimul rand, o alta solutie pentru a aduce bani ar fi obtinerea unor venituri proprii. "Din pacate, in Romania, foarte putine organizatii reusesc sa dezvolte activitati generatoare de venit. In strainatate, ele au invatat de mult ca pot oferi consultanta sau servicii platite catre autoritati si comunitate, dar la noi inca suntem la inceput", explica directorul executiv al FDSC, Ionut Sibian.

Nici macar fundatiile pentru tineret, institutiile care administreaza patrimoniul fostului UTC, nu se lauda cu cine stie ce realizari financiare. "Noi finantam un nucleu de noua ONG-uri locale. Banii cei mai multi, cam 150.000 de lei, i-am primit de la bugetul local, pentru diverse proiecte. Patrimoniul, compus din Casa Tineretului, Hotelul Tineretului si Bazinul Olimpic din Buzau, respectiv Clubul Tineretului din Ramnicu Sarat, nu ne aduce fonduri prea mari. In schimb, cei care l-au concesionat au investit sume serioase in ultima perioada", afirma Corneliu Constantinescu, directorul executiv al Fundatiei pentru Tineret Buzau.

In ciuda faptului ca viitorul pare, la prima vedere, destul de complicat, ONG-urile romanesti au din nou, in anii ce urmeaza, oportunitatea sa se dezvolte rapid si, mai ales, sa joace un rol decisiv in schimbarea la fata a societatii.

Tot bugetul e baza

"Banii cei mai multi i-am primit de la bugetul local. Casa Tineretului, Hotelul Tineretului si Bazinul Olimpic din Buzau, respectiv Clubul Tineretului din Ramnicu Sarat, nu ne aduc fonduri prea mari."

Corneliu Constantinescu, director executiv, Fundatia pentru Tineret Buzau

Articol de
Razvan Amariei