hackathon

Societatea civilă – locomotiva procesului de integrare europeană

 
 
Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, despre percepția cetățenilor față de integrarea europeană, independența mass-media și forța motrice care poate duce Moldova în UE.

În ultima perioadă societatea civilă se implică activ în procesul de promovare a valorilor europene, încercând să susțină eforturile de integrare a Republicii Moldova în UE. Asociația Presei Independente (API), membră a Platformei societății civile ”Pentru Europa”, este una dintre asociațiile neguvernamentale care realizează mai multe proiecte de promovare a valorilor europene în Republica Moldova, care presupun desfăşurarea vizitelor de informare la redacţiile ziarelor membre ale API, organizarea dezbaterilor, trainingurilor pe teme europene și nu doar. Directorul executiv al Asociației, Petru Macovei, se arată convins că aceste eforturi treptat încep să dea roade, iar cetățenii privesc procesul de integrare europeană cu alți ochi. Totodată, expertul consideră că după ce autoritățile s-au discreditat și compromis în fața cetățenilor, singura forță motrice capabilă să ducă Republica Moldova în UE este societatea civilă.  
 
Dle Macovei, în rezultatul activităților desfășurate simțiți că lucrurile încep să se schimbe sau este nevoie de mai mult timp pentru a putea trage niște concluzii optimiste în ceea ce privește viziunile cetățenilor față de procesul de integrare europeană?
 
Ceea ce pot spune la moment cu certitudine este că după comunicarea pe care o avem în teritoriu observ un lucru îmbucurător și anume faptul că cetățenii încep să delimiteze conducerea Republicii Moldova de procesul de integrare europeană. Marea noastră problemă este că procesul propriu-zis de integrare europeană este asimilat cu oamenii care se declară pro-europeni, dar nu neapărat sunt. Noi am avut nenorocul să fim guvernați de oameni care s-au declarat deschis pro-europeni, au beneficiat de toate avantajele acestui proces, însă în realitate, au fost mai puțin pro-europeni. Ba mai mult, unii dintre ei au fost implicați în acțiuni care nu au nimic în comun cu valorile europene.
 
Rezultatele ultimelor alegeri parlamentare și locale au demonstrat că oamenii nu sunt decepționați de cursul de integrare europeană, ci de conducătorii care afirmă că susțin acest parcurs. Acum, cetățenii înțeleg foarte bine că cei de la guvernare nu sunt neapărat europeni, chiar dacă se declară ca atare. Nu știm cât va mai dura această situație, pentru că cineva trebuie totuși să conducă țara, trebuie să existe Guvern, ministere și funcționari care să implementeze Acordul de Asociere. Noua guvernare se declară și mai europeană decât precedentele, asta însă rămâne de văzut în timp. Ceea ce vreau să spun este că observ anumite schimbări în mentalitatea oamenilor care sincer mă bucură. Nu știu în ce măsură această schimbare de mentalitate este caracteristică și altor localități în care noi nu am avut discuții cu cetățenii, dar sper că sunt îmbunătățiri la nivelul întregii țări.
 
Privind lucrurile dintr-o parte, se creează impresia că în ultimii ani societatea civilă a făcut mai multe la modul practic pentru a explica cetățenilor importanța integrării europene, decât au făcut-o autoritățile. Susțineți acest punct de vedere?
 
În sensul promovării procesului de integrare europeană este adevărat că societatea civilă a făcut multe. Însă și la nivel de Guvern a existat o Strategie de comunicare pe segmentul de promovare a integrării europene, au fost elaborate mesaje care trebuiau să ajungă la cetățeni, au fost strategii de comunicare care prevedeau demolarea miturilor despre UE, răspândite de partidele de stânga. Însă așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, lucrurile nu sunt realizate până la capăt. În opinia mea, campania privind beneficiile integrării în UE a fost una tardivă. Sunt absolut convins că aceasta trebuia să înceapă cu mult timp înaintea semnării Acordului de Asociere. Or, la noi a fost invers, campania a demarat abia după semnarea Acordului, când am început să le explicăm oamenilor ce am semnat de fapt. În opinia mea, a fost o mișcare nu tocmai inteligentă, pentru că respectiva campanie trebuia să înceapă câțiva ani mai devreme, astfel încât oamenii să înțeleagă mai bine ce se întâmplă. Sunt sigur că asta ar fi adus beneficii multiple atât la nivelul înțelegerii beneficiilor, cât și la nivelul încrederii populației față de ceea ce realizează guvernarea. Convingerea mea este că Acordul de Asociere este unul foarte bun, însă în momentul în care el este contestat, cei care fac acest lucru speculează faptul că s-a negociat netransparent.
 
Moldova și-a pus mari speranțe în procesul de integrare europeană, însă, cu regret, nu este în stare să profite de acest lucru pentru a dezvolta țara, iar societatea în mare parte învinuiește politicienii pro-europeni care s-au discreditat nu doar ei, dar și ideea de integrare europeană. În opinia Dvs. prin ce mijloace societatea ar putea pune la respect clasa politică?
 

Mijlocul universal pentru a pune la respect autoritățile care nu se țin de cuvânt este să nu-i votăm. Cu regret, noi nu ne putem permite acest lux, pentru că repercusiunile unei asemenea alegeri sau a acesui vot de blam pentru actualele autorități ar putea fi foarte grave pentru Moldova. De ce? Pentru că din păcate noi nu avem o alternativă serioasă la guvernare, fapt recunoscut de toți comentatorii și experții, indiferent de viziunile lor politice, de stânga sau de dreapta.
 
Ceea ce se poate face însă este să punem o presiune cât mai mare pe guvernare, astfel încât aceasta să știe că poate face nu ceea ce vrea, dar ceea ce și-a asumat. Nu vreau să generalizez, spunând că autoritățile s-au compromis, însă vorbesc de entitatea ca atare. Sunt convins că în Parlament, Guvern, ministere există oameni care sincer sunt adepții integrării europene și pe segmentul lor fac tot ceea ce pot în această direcție. Problema constă în faptul că nu există o sinergie a acestor eforturi, ceea ce duce la compromiterea ideii de integrare europeană. Această situație ne creează probleme pe toate segmentele și domeniile de reformă. De exemplu în justiție. Există oameni care își doresc reforme în justiție, dar există și oameni din justiție care se opun vehement acestui proces. În momentul în care se pune problema adoptării legii privind testarea integrității judecătorilor, breasla judecătorească își strânge rândurile în fața unui pericol comun, chiar dacă judecătorii au între ei propriile disensiuni și divergențe. Își pun în față tunurile, la figurat vorbind, astfel încât să respingă pericolul unei legi care poate să-i lovească foarte dur, având în vedere că mulți dintre ei se simt cu ”pufușor pe botișor”.
 
O situație similară se atestă și pe segmentul reformelor în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Reforma a demarat foarte bine, însă la scurt timp a început să bată pasul pe loc, iar în acest moment, în general, este stopată. Nu sunt sigur că odată cu desemnarea noului Guvern reformele vor continua la acest minister, chiar dacă la învestire toți au declarat că vin cu o altă abordare față de reforme. Eu nu văd care ar putea fi o altă abordare, în condițiile în care avem aceeași oameni, care anterior au promis abordări reformatoare, dar care au eșuat.   

Varianta integrală a intreviului o puteți citi accesând: http://infoeuropa.md/interviuri/societatea-civila-locomotiva-procesului-de-integrare-europeana/


 




Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.