hackathon

Schimbând mentalitatea vom soluţiona problemele de mediu

 
 Victor Cotruța, directorul Centrului Regional de Mediu (REC Moldova) despre situația ecologică din Republica Moldova și importanța instruirii populației în domeniul protejării mediului, condiție esențială pentru a ne apropia de standardele europene.
 

Problemele de mediu nu au fost și nu sunt considerate o prioritate, nici pentru autorități, nici pentru cetățeni. Probabil din acest considerent Republica Moldova a degradat enorm la acest capitol, iar luminița de la capătul tunelului pare să nu se vadă prea degrabă. Deși în ultimii ani, cu ajutorul donatorilor externi au fost întreprinși anumiți pași în vederea îmbunătățirii mediului, totuși până la o soluționare definitivă a acestora mai este un drum lung. Victor Cotruța, directorul REC Moldova, membru al Platformei societății civile ”Pentru Europa”, se arată convins că în paralel cu realizarea unor proiecte de mediu, se impune necesitatea desfășurării unor campanii intense de informare a populației cu privire la importanța protejării mediului. Mai mult, este necesară introducerea în curricula școlară a obiectului Educația ecologică, pentru a educa tânără generație să respecte regulile de protecție a mediului. Doar astfel, Moldova se va putea apropia treptat de standardele europene și evita ca lucrurile să degradeze în continuare.
 
Dle Cotruța, REC Moldova a fost instituit cu scopul de a acorda asistență organizațiilor neguvernamentale, în efortul lor de a soluționa problemele de mediu din Republica Moldova. Care rămân a fi cele mai grave probleme de mediu cu care se confruntă țara noastră?
 
De la independența Republicii Moldova până în prezent, atât autoritățile, cât și societatea civilă, menționează trei probleme extrem de importante care necesită o soluționare rapidă. Acestea se referă la cantitatea și calitatea apei, stocarea și colectarea deșeurilor menajere și protejarea biodiversității. Cu regret, timp de două decenii nu am fost în stare să progresăm la nici unul din aceste capitole. Este adevărat că în ultimii ani cu susținerea donatorilor străini, au fost întreprinși unii pași în soluționarea primelor două probleme – a apei și a deșeurilor. Există o serie de proiecte finanțate de UE, SUA prin intermediul Fondului Global de Mediu și Programului ”Compact”, dar și de donatorii bilaterali precum Cehia, Suedia, Danemarca, Germania, cu ajutorul cărora încet-încet se schimbă lucrurile, fiind construite o serie de apeducte. În același timp, constatăm că aceste apeducte nu sunt construite în paralel cu sistemele de canalizare, fapt care provoacă o serie de probleme de mediu. În prezent, o mulțime de proiecte sunt finanțare sau co-finanțate din Fondul Ecologic Național, în condițiile în care în statutul fondului, proiectele de aprovizionare cu apă nici nu sunt eligibile pentru a fi finanțate. De fapt, nu aprovizionarea cu apă este o problemă de mediu, ci canalizarea și epurarea apelor. Sperăm că pe viitor aceste proiecte de aprovizionare cu apă vor fi realizate în paralel cu sistemele de canalizare și construcția stațiilor de epurare.
 
În ceea ce privește problema deșeurilor în ultimii ani au fost făcute investiții serioase pentru a o rezolva, cu toate acestea ea persistă. Cu părere de rău, în Moldova singura soluție pentru deșeuri este stocarea lor la gropile de gunoi. Practic, reciclare și reutilizare nu există, cu unele mici excepții, având în vedere că în câteva localități a demarat procesul de colectare separată a deșeurilor solide. La acest capitol Chișinăul se află într-o situație extrem de gravă. Odată cu închiderea gropii de la Țânțăreni, deșeurile sunt stocate la periferia orașului, fără a exista o analiză preliminară a factorilor de risc. Trebuie să recunoaștem că primăria închide ochii la problemele ecologice din Chișinău. Însă partea proastă a lucrurilor este că nu au fost identificate soluții, deși subiectul este discutat intens în ultimii ani. A fost abordată chestiunea construcției unei uzine de ardere a deșeurilor, însă iarăși, fără rezultat. Rezolvarea problemei trebuie găsită cât mai urgent, dacă nu dorim ca Chișinăul să devină în scurt timp o groapă de gunoi.
 
Trebuie să recunoaștem că un rol important în protecția mediului le revine cetățenilor. În opinia Dvs., cum am putea determina oamenii să protejeze mediul înconjurător și să conștientizeze că de fiecare dintre noi depinde felul cum arată mediul în care trăim?
 
Despre acest aspect discutăm tot de ani de zile, iar rezultatele sunt minore. Prin programele de granturi  pe care le-am avut în ultimii 15 ani pentru societatea civilă, REC Moldova a susținut educația și informarea cetățenilor privind problemele de mediu. Aceste două aspecte trebuie promovate în permanență, pentru că doar ele pot duce la schimbarea mentalității populației ce ține de protecția mediului. Cu părere de rău, percepția populației este că mediului nu merită să-i fie acordată atenție. Atunci când plecând peste hotare nu ne permitem să aruncăn gunoiul în stradă, iar revenind acasă facem acest lucru, vorbim până la urmă de o chestiune de mentalitate.
 
Implementând din 2005 la Fălești proiecte în domeniul colectării separate a deșeurilor menajere solide am văzut că lucrurile pot fi schimbate. După 10 ani avem mahalale în Fălești și sate în raion, unde colectarea separată a deșeurilor a atins cota de 50-70%. În restul localităților, rata de colectare este mai mică deși există infrastructura necesară. Pentru a determina populația să colecteze separat deșeurile, ea trebuie convinsă de faptul că ceea ce se colectează separat într-adevăr se reciclează. Cred că raionul Fălești a devenit un exemplu în acest sens pentru întreaga țară. Cu susținerea donatorilor străini aici a fost instalată o linie de separare a deșeurilor și creată toată infrastructura necesară pentru compostarea deșeurilor organice. Acum, agricultorii cumpără aceste îngrășăminte naturale, pentru că au înțeles că ele sunt mult mai bune decât chimicalele.
 
Prin urmare, pentru a determina populația să aibă o altă abordare față de deșeuri este nevoie de campanii intense de informare privind importanța protejării mediului. Tot ce s-a făcut până acum în acest sens a fost epizodic, respectiv, din acest motiv nici rezultatele nu sunt vizibile. Timp de 40 de ani populației de la sate i s-a spus că deșeurile organice trebuie aruncate, pentru că există chimicale pentru creșterea productivității în agricultură, prin urmare, populația s-a dezvățat să mai perceapă deșeurile organice drept un îngrășământ natural extrem de valoros.

Varianta integrală a interviului o puteti citi accesind: http://infoeuropa.md/interviuri/schimband-mentalitatea-vom-solutiona-problemele-de-mediu




Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.