Distribuie prietenilor:


În cadrul unui interviu acordat portalului www.infoeuropa.md ministrul Culturii, Monica Babuc, se arată convinsă că participarea Moldovei la Programul „Europa Creativă” va crea premise pentru ca în câţiva ani domeniul culturii să devină unul de valoare.

Dnă ministru, cu două luni în urmă ați semnat la Bruxelles alături de Comisarul UE pentru educație, cultură tineret şi sport, Tibor Navracsics, acordul privind aderarea Republicii Moldova la Programul „Europa Creativă”. Ce presupune acest program şi ce perspective deschide el culturii Republicii Moldova?
 
Programul „Europa Creativă” este cel mai important program de finanţare al Comisiei Europene pe domeniul Cultură şi Media. Republica Moldova a semnat acordul pe 18 martie 2015, devenind astfel eligibilă pentru a beneficia de resursele Comisiei Europene pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a culturii. Bugetul total al Programului însumează 1,46 mlrd. euro pentru o perioadă de şase ani, adică până în anul 2020. Este important de menţionat faptul că dintre ţările fostului spaţiu sovietic, alături de Moldova, doar Georgia, care a semnat acest program cu o lună înaintea Moldovei, este acreditată în calitate de beneficiar al „Europei Creative”.
 
Astfel, Moldova a devenit eligibilă pentru a obţine finanţări pentru realizarea proiectelor din sectoarele culturale şi creative ale sub-programului „Cultură”, şi pentru anumite activităţi din sub-programul „Media” ale Programului „Europa Creativă”.
 
Noi, în calitate de autoritate publică centrală în domeniu, suntem foarte interesaţi de acest program și am optat pentru el din două considerente. Cu regret, până anul trecut domeniul cultură nu a beneficiat de niciun cent de finanţare din exterior şi îmi este dificil să spun din care motive anume s-a întâmplat acest lucru. Ar putea fi din cauza faptului că în Moldova există multiple probleme economice şi sociale, iar partenerii de dezvoltare s-au concentrat anume pe aceste aspecte importante, vitale pentru ţară. Deşi, în opinia mea, şi domeniul culturii este unul vital. Presupun că o altă cauză ar fi că de la obţinerea independenţei, responsabilii de acest domeniu nu au fost destul de tenace pentru a convinge partenerii de dezvoltare că în domeniul culturii este nevoie de investiții și este benefic să investeşti.
 
Pornind de la aceste realități am identificat toate soluţiile posibile pentru a oferi culturii o finanţare dacă nu onorabilă, atunci cel puțin suficientă. În prezent, bugetul Ministerului Culturii, estimat la circa 300 mil. de lei, este utilizat în mare parte pentru întreţinerea instituţiilor publice de cultură de stat, deşi trebuie să recunoaştem că nici aceste necesităţi nu sunt acoperite în proporţie de 100%. Respectiv, posibilitatea de a identifica alte surse financiare decât cele bugetare înseamnă o posibilitate extraordinară pentru actorii culturali de la noi de a-şi realiza ideile, proiectele, obiectivele pe care le au în activitatea lor de creaţie.
 
Pe cât de dificil a fost ca Moldova să întrunească toate condițiile programului?
 
A fost destul de dificil, având în vedere că la capitolul cultură, în cadrul structurilor europene Moldova nu era prea cunoscută drept un aspirant la fonduri. Prin urmare, a fost dificil să batem la multe uşi şi nu neapărat trebuia să ni se deschidă. Altceva e că până acum nici nu existau aceste mesaje şi demersuri către instituţiile europene. Cred că a fost nevoie de o activitate prodigioasă a Direcţiei relaţii externe din cadrul ministerului. Mai mult, conducerea ministerului a avut numeroase întâlniri cu oficialii europeni, fapt care a contribuit la stabilirea unor contacte cu funcţionarii europeni, în Moldova fiind trimise mai multe delegaţii pentru a se informa din prima sursă cum stau lucrurile la acest capitol. Astfel, ne-am făcut vizibili prin multiplele noastre solicitări, dar şi prin prima noastră mare biruinţă cu dosarul „Colindatul în ceată de bărbaţi” introdus în lista Patrimoniului cultural universal. Convingerea mea este că atunci când începi să te deschizi către lume şi lumea se deschide către tine. Exact acest lucru l-am făcut noi, iar rezultatul este unul extraordinar. Nu vrem să fim lipsiţi de modestie, dar dacă din spaţiul fost sovietic doar Georgia şi Moldova sunt eligibile în cadrul programului înseamnă că nu a fost atât de simplu.
 
Cine pot fi potenţialii beneficiari ai programului şi pentru ce genuri de proiecte vor putea  solicita finanţări?
 
Prin intermediul Programului ”Europa Creativă” toţi actorii culturali din Moldova – asociaţiile obşteşti, ONG-urile, instituţiile publice, cu excepţia persoanelor fizice, pot accesa finanţări din partea UE pentru implementarea proiectelor pe care le înaintează.
 
Obiectivele programului vizează păstrarea, dezvoltarea şi promovarea diversităţii lingvistice, culturale şi a patrimoniului cultural al Europei, consolidarea competitivităţii sectoarelor culturale, inclusiv a audiovizualului, precum şi susţinerea cooperării în reţelele transfrontaliere. Un alt domeniu se referă la susţinerea capacităţilor sectoarelor culturale şi creative europene de a funcţiona la nivel transnaţional şi internaţional. Totodată, sunt salutate toate parteneriatele pentru promovarea circuitelor transnaţionale a operelor culturale şi creative, fapt care presupune mobilitatea operelor şi expoziţiilor dintr-o ţară în alta. La acest compartiment se include şi mobilitatea actorilor din domeniul cultural, ceea ce înseamnă turnee peste hotare ale teatrelor, formaţiilor şi colectivelor artistice.
 
De asemenea, programul presupune consolidarea capacităţilor financiare ale organizațiilor mici și mijlocii din sectoarele creative şi culturale, urmărindu-se în acelaşi timp să se asigure o acoperire geografică echilibrată a sectoarelor culturale. Într-un cuvânt, aria de acoperire a „Europei Creative” este foarte largă, iar posibilităţile de obţinere a finanţărilor sunt foarte mari. Este important să precizăm faptul că în cadrul programului va fi acordată prioritate proiectelor care vor avea co-parteneriate. Asta înseamnă că actorii culturali din Moldova care aspiră la finanţare, vor trebui din start să se gândească şi să găsească parteneri din alte state pentru a realiza proiecte comune. Deşi nu este uşor, totuși, este absolut posibil să identifici parteneri strategici de peste hotare cu care să colaborezi, pentru că asta ar însemna nu doar resurse financiare mai mari, dar şi anumite privilegii în procesul de selectare a proiectelor.
 
De exemplu, în acest an, la 16 mai, finalizăm un mare proiect transfrontalier România-Ucraina-Moldova, care a presupus restaurarea cetăţii Soroca. Un alt proiect transfrontalier ambiţios se desfăşoară la Hânceşti unde este în plin proces de restaurare conacul Manuc Bei. Asemenea proiecte transfrontaliere deschid mari perspective țării noastre pentru a restaura monumentele de arhitectură.
 
Legea pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind participarea la Programul „Europa  Creativă” a fost votată de Parlament şi publicată în Monitorul Oficial pe data de 1 mai 2015. Ce urmează acum?
 
După semnarea şi ratificarea acordului urmează crearea Biroului „Europa Creativă”, care va fi înfiinţat în cadrul Ministerului Culturii. Scopul acestui Birou va fi de a oferi consultanţă tuturor actorilor interesaţi în obţinerea finanţării europene pentru realizarea proiectelor. Vreau să precizez că Biroul va fi unul de consultanţă, care va pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari informaţia necesară pentru accesarea fondurilor, care sunt criteriile de eligibilitate pentru fiecare proiect, pachetul necesar de documente care trebuie prezentat Comisiei Europene, termenul în care pot depune actele şi în cât timp pot aștepta răspuns. Deci, Republica Moldova sub nicio formă nu este implicată în jurizare, selectare etc., iar rolul Biroului este doar de a-i informa exhaustiv pe toţi doritorii care intenționează să participe la acest program ce criterii trebuie să întrunească.

Continuarea interviului îl puteți citi accesând http://infoeuropa.md/interviuri/europa-creativa-deschide-mari-perspective-culturii-din-republica-moldova


Ajută-ne să distribuim acest articol: