Este cel mai potrivit moment pentru ca Guvernul să conlucreze cu societatea civilă



Societatea civilă este un promotor important al intereselor cetăţenilor. În ţară sunt organizaţii care fac lucruri extrem de importante pentru societate folosind resurse limitate, mai mult din entuziasm. Pentru ca mesajele organizaţiilor societăţii civile să fie auzite acestea pot dezvolta campanii de advocacy. Expertul internaţional în comunicare, Radic Nebojsa, a fost invitat de FHI 360 pentru a instrui organizaţiile societăţii civile susţinute în cadrul proiectului „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, finanţat de USAID, privind organizarea de campanii advocacy, identificarea necesitaţilor cetăţenilor şi promovarea acestora. Expertul a răspuns la întrebările reporterului Agenţiei de presă IPN. 

--- 

Domnule Nebojsa, de ce aţi venit în Republica Moldova să faceţi acest training?

Această instruire este organizată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”. În cadrul instruirii discutăm despre modalităţi prin care societatea civilă ar putea colabora cu Guvernul, cu autorităţile publice, pentru a găsi anumite soluţii la problemele cu care se confruntă societatea moldovenească. Moldova se află la o etapă foarte importantă, în ţară au loc mai multe schimbări care sunt legate de apropierea de UE şi acum este cel mai potrivit moment pentru ca Guvernul să conlucreze cu societatea civilă ca să implice mai mult societatea în luarea deciziilor.

Cât de importante sunt campaniile de advocacy pentru organizaţiile societăţii civile?

Scopul activităţii de advocacy e de a stabili căi de comunicare prin care pe de o parte guvernarea să obţină informaţii structurate de la societatea civilă şi comunitate în general, iar pe de altă parte ca organizaţiile să ajungă la factorii de decizie precum e Parlamentul sau alte instituţii care elaborează politici ca să-şi promoveze ideile pentru care pledează. Scopul final e ca acest canal de comunicare să fie consolidat. În cadrul acestei instruiri am învăţat cum să lucrăm cu mass-media, cum ONG-urile să-și pregătească  mesajele ca să fie mai atractive pentru mass-media deoarece mass-media este un spaţiu unde interecţionează reprezentanţii guvernării cu cei ai societăţii civile. Putem spune că advocacy înseamnă colaborarea activă a comunităţilor cu reprezentanţii factorilor de decizie pentru ca împreună să găsească soluţii pentru probleme.

Care sunt impresiile despre nivelul campaniilor de advocacy ale organizaţiilor societăţii civile din Republica Moldova? 

Sunt impresionat de activitatea grupurilor care promovează drepturilor persoanelor cu dizabilităţi din Moldova. Am aflat despre activităţile acestora privind sensibilizarea mass-media cu referire la utilizarea limbajului atunci când vorbesc despre persoanele cu dizabilităţi menţionând că prin utilizarea unui limbaj inadecvat mass-media ar putea dăuna persoanei sau ar putea aduce mai mult rău decât bine. Este important că aceste discuţii au deja efecte pozitive. Am fost impresionat de activitatea unui ONG care promovează drepturilor persoanelor de etnie romă. Acest ONG a identificat problema că foarte puţini tineri de etnie romă au studii gimnaziale şi liceale şi au văzut că rădăcinile problemei sunt în învăţământul primar. Au început să lucreze cu autorităţile publice locale, cu şcolile, şi soluţia a fost să deschidă în câteva şcoli-pilot un program prelungit pentru copiii vulnerabili. Acest proiect pilot a fost finanţat de donatori, acum autorităţile şi ONG-ul analizează rezultatele proiectului pilot pentru a vedea dacă poate fi aplicat la nivel naţional.

Aceasta la fel este o formă de advocacy, sunt create proiecte-pilot, finanţate de către donatori, după care împreună cu autorităţile publice se menţionează rezultatele, dacă sunt pozitive se caută posibilităţi de finanţare a astfel de iniţiative din bugetul naţional. Deşi o formă de advocacy pot fi şi protestele stradale, dar advocacy nu poate fi doar atât. În primul rând advocacy ţine de colaborare, de identificare a problemelor şi colaborarea cu toţi actorii implicaţi pentru a găsi împreună soluţii de depășire a problemelor.

Un sfat pentru ONG-urile care încearcă să promoveze anumite cauze – acestea trebuie să vadă cum problema afectează întreaga societate. Trebuie să prezinte modul în care problema influenţează întreaga societate.

Ce recomandări aveţi pentru organizaţiile societăţii civile din Republica Moldova. La ce ar trebui să atragă mai multă atenţie organizaţiile când e vorba de promovarea unei idei, a intereselor unui grup de cetăţeni?

Pentru o campanie advocacy de succes – este foarte importantă colectarea dovezilor, datelor despre problema care este abordata. Cercetările pot fi făcute şi cu bani mici, există modalităţi ieftine, ce nu implică resurse financiare mari. Internetul oferă foarte multe posibilităţi în acest sens. Mai multe organizaţii internaţionale au decis să facă publice  datele lor legate de Moldova. Plus la aceasta, în Moldova sunt câteva organizaţii locale puternice care pot ajuta ONG-urile să găsească  datele de care au nevoie.

Care sunt criteriile cele mai importante de care ar trebui să ţină cont organizaţiile societăţii civile în elaborarea unei campanii de advocacy?

Un ONG trebuie să înţeleagă clar că nu este posibil să se realizeze cu succes o campanie de advocacy dacă este detaşat de principalii actori. Este practic imposibil pentru un ONG să promoveze o campanie de advocacy dacă lucrează de sine stătător. Pentru a avea succes trebuie să ţină cont de 2 lucruri – să aibă relaţii bune cu actorii cheie, cu beneficiari şi constituienţii săi, şi în acelaşi timp trebuie să încerce să stabilească reţele sau coaliţii cu alte ONG-uri care activează pe acelaşi domeniu. Aş încuraja ONG-urile să găsească platforme de comunicare sau modalităţi ca să atragă societatea să se implice în campaniile lor, să nu facă totul cu forţe proprii. Trebuie găsite anumite posibilităţi să se ofere cetăţenilor posibilităţi să se implice în campanii. La instruire discutam despre un instrument prin care permitem mai multor persoane să contribuie cu sume mici. Trebuie să folosim platformele date care există online. O altă opţiune ar fi organizarea de mese rotunde la care să participe oamenii de rând care să spună opiniile lor referitor la problemele abordate. O altă opţiune ar fi oferirea oportunităţilor de voluntariat pentru doritori. Altă opţiune este să li se ofere cetăţenilor posibilitatea să subsemneze o petiţie sau alt document de acest gen pentru a arăta susţinerea pentru cauza promovată.

Este adevărat că o campanie de advocacy poate fi organizată doar având un buget stabil în acest scop sau totuşi campaniile de advocacy se pot organiza şi cu puţini bani?

Avem la dispoziţie bugete de diferită natură – bugete monetare şi bugete bazate pe entuziasm. Avem organizaţii cu entuziasm enorm şi care fac acţiuni mari cu bugete mici. Astfel de organizaţii de obicei au abordări creative de promovare a mesajelor.

Activităţile organizaţiilor societăţii civile din Moldova sunt încă slab mediatizate. Publicul larg are informaţii puţine ori vagi despre activitatea lor. Cum credeţi care sunt motivele şi cum pot fi mediatizate mai mult activităţile acestor organizaţii?

Am aflat din mai multe surse că în Moldova nu se înţelege corect rolul societăţii civile şi există percepţiile greşite că aceste organizaţii au bugete enorme şi că de facto ele promovează interesele donatorilor. De fapt pot fi făcute 2 lucruri pentru a depăşi această situaţie. Primul îl pot face însăşi organizaţiile societăţii civile deoarece există organizaţii care fac lucruri mari cu bugete mici, ele pot stabili legături cu societatea civilă pentru a comunica că fac aceste lucruri mari. Pe de altă parte şi mass-media trebuie să încerce să descopere persoanele care muncesc din entuziasm, care îşi pun la bătaie toată viaţa ca să promoveze o cauză. Aceste 2 părţi pot conlucra pentru a depăşi nelămuririle. În cadrul instruirii discutăm cum pot să se facă vizibile organizaţiile. Explicăm organizaţiilor  ce este demn ca să fie ştire, cum să se stabilească legăturile cu mass-media şi să se promoveze mesajul.

----

Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova (MPSCS) este un proiect cu o durată de cinci ani, implementat de FHI 360 din resursele financiare ale Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Scopul proiectului este de a îmbunătăţi capacitatea societăţii civile din Republica Moldova de a reprezenta interesele cetăţenilor, de a influenţa politicile publice şi de a susţine funcţia democratică a sectorului. MPSCS contribuie la consolidarea organizaţiilor societăţii civile (OSC) din Moldova, a reţelelor OSC-urilor şi la îmbunătăţirea relaţiilor dintre OSC-uri, cetăţeni şi autorităţile publice.

Mariana Galben, IPN

www.ipn.md