Evgheni Golosceapov: Pur si simplu, nu torturati!





Un interviu cu Evgheni Golosceapov, presedintele Amnesty International (AI) Moldova. A absolvit Facultatea de Drept, USM si Institutul de Instruire Continua. Este doctorand la catedra Stiinte Politice, USM. A absolvit Cursul International Avansat in domeniul drepturilor omului al Fundatiei Helsinki din Polonia.

— In cate cazuri de tortura a fost condamnata R. Moldova la CEDO?

— CEDO a condamnat R. Moldova in 18 cazuri pentru incalcarea art. 3 al Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, care interzice aplicarea torturii, pedepselor si tratamentelor inumane si degradante. Acest fapt a demonstrat ca problema torturii si maltratarii exista in R. Moldova. Din pacate, in temeiul acestor date nu putem evalua realitatea, intrucat cazurile au avut loc, in general, acum 3–7 ani.

— Care e cel mai dur dosar in acest sens?

— Fiecare caz de tortura este groaznic pentru cel care a fost fortat sa indure chinuri, dar si pentru apropiatii lui. Totusi, as vrea sa mentionez cazul minorului Mihai C. Acesta a fost dus intr-o padure de catre politisti, i s-a pus pistolul la cap, fiind amenintat ca va fi impuscat daca nu-si va marturisi vina. In consecinta, Mihai s-a ales cu grave tulburari psihice.

— Cum a evoluat viata Vioricai Plate dupa tortura la care a fost supusa de catre politisti, dupa procesele de judecata, destul de dificile, la care a trebuit sa participe si dupa condamnarea R. Moldova la CEDO?

— Nu am mai auzit vreodata ca o femeie sa fie torturata astfel. Dupa ceea ce i s-a intamplat, Viorica a fost internata in spital si s-a adresat dupa ajutor la Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii «Memoria». In acelasi timp, doi dintre politistii care au torturat-o au fost condamnati la 6 ani privatiune de libertate, unul fiind condamnat conditionat. Desi condamnati, acesti politisti sunt in libertate pana in prezent. Ea a manifestat un mare curaj, insistand ca tortionarii sa fie trasi la raspundere, dar politistii sunt in libertate, iar Viorica este in pericol.

— Ce activitati desfasoara Amnesty International in R. Moldova?

Ne-am propus sa aparam, alaturi de colegii nostri din afara, drepturile omului in strainatate, dar si in R. Moldova. AI desfasoara campanii orientate spre combaterea torturii, a pedepsei cu moartea, a violentei impotriva femeii, spre eliberarea detinutilor de constiinta si promovarea Statutului de la Roma al Curtii Penale Internationale. In 2004, am elaborat un Plan Strategic al organizatiei noastre, care prevede instruirea in sfera drepturilor omului.

De cativa ani lucram cu profesorii pentru elaborarea cursului privind drepturile omului si predarea acestuia in scoli. Cursul e deja gata, zeci de profesori au fost deja instruiti. Suntem in cautare de resurse pentru tiparirea manualelor.

Din martie 2007, desfasuram cursuri de reciclare pentru avocatii din toate zonele R. Moldova privind studierea mecanismelor nationale si internationale de aparare a drepturilor omului. Peste 60 de avocati au frecventat aceste cursuri. Cooperam cu Ministerul Justitiei, cu alte institutii de stat pentru perfectionarea legislatiei nationale. Impreuna cu partenerii nostri am contribuit la modificarea Legii cu privire la asociatiile obstesti, la constituirea Consiliului consultativ impotriva torturii in cadrul Centrului pentru Drepturile Omului din R. Moldova, dar si la elaborarea Legii cu privire la intruniri, care a intrat in vigoare pe 22 aprilie 2008. Actionam si pentru dezvoltarea miscarii Amnesty International. In 2003, in R. Moldova activau doar 8 persoane. In prezent, organizatiei i s-au alaturat aproape 200 de persoane.

— De obicei, avocatii spun ca nu are sens sa intentezi dosare impotriva politistilor, deoarece sansele de castig in instanta de judecata ar fi foarte mici. Cum e in realitate?

— Nu e simplu sa protejezi o persoana torturata de politisti. Dar nu avocatului trebuie sa-i fie frica, ci politistilor, pentru ca ei au aplicat tortura, devenind infractori. Aici conteaza mult responsabilitatea si competenta avocatului. Amnesty International desfasoara cursuri de reciclare pentru avocati. Daca avocatii nu reusesc sa obtina dreptate la nivel national, ii pregatim pentru lupta la nivel international. Nimic nu se rezolva imediat, dar e foarte important sa obtii succes in fiecare caz aparte.

Totodata, procurorii ar putea sa acorde mai multa atentie cazurilor de tortura. Din informatiile detinute, procuratura transmite cazurile de tortura procurorilor militari care nu coopereaza cu politistii in alte cazuri penale, motiv din care sunt mult mai obiectivi si eficienti. E o solutie buna, si daca procurorii militari vor demonstra ca sunt intr-adevar nepartinitori, atunci aceasta practica ar trebui consolidata.

— Cat de des politistii acuzati de aplicarea torturii scapa de pedeapsa penala?

— Deseori politistii nu sunt trasi la raspundere din cauza urmaririlor penale ineficiente si din cauza ca testele medicale nu au fost efectuate la timp, iar leziunile corporale nu au fost inregistrate de medici. De exemplu, nimeni nu a fost tras la raspundere pentru torturarea lui Vitalie Colibaba sau a lui Serghei Gurgurov. De asemenea, in cazul Vioricai Plate sentinta de condamnare exista, nefiind executata.

— Cum anume aplica forta politistii? Lovesc? Utilizeaza masca antigaz? Ii leaga de picioare pe cei retinuti?

— Nu ar trebui sa facem «publicitate» acestor metode. Este important sa le explicam oamenilor ce trebuie sa faca daca s-au pomenit intr-o astfel de situatie. Iata cateva reguli simple. Prima — trebuie sa colaborezi cu un avocat responsabil, in care ai incredere. Este bine ca acest avocat sa aiba experienta in cazuri de tortura. E obligatoriu sa te adresezi imediat procurorului cu o plangere. Leziunile corporale trebuie sa fie fixate in acte medicale. Pentru aceasta poate fi chemat un medic independent la locul de detentie sau, imediat dupa eliberare, persoana trebuie sa se adreseze la medic. Expertizele medicale pot fi efectuate si de Centrul Memoria. Totodata, colaboratorii Centrului pot ajuta victima, sau avocatul sau, sa stabileasca testele medicale ce trebuie efectuate pentru constatarea leziunilor. Daca victima nu va detine aceste acte medicale, ea nu va putea demonstra ca a fost torturata. In acelasi timp, daca avocatul are nevoie de consultanta, el se poate adresa avocatului Veaceslav Turcan, coordonatorul programului «Avocatii si drepturile omului» al Amnesty International, care poate sugera solutii pentru astfel de cazuri la nivel national si international. Organizatiile «Juristi pentru drepturile omului» si Promo-Lex ofera ajutor in pregatirea si transmiterea cazurilor la CEDO.

— Cum poti obtine o expertiza medico-legala obiectiva, atunci cand ai fost torturat de politisti?

— Expertii medico-legali pot fixa doar leziunile evidente, asa cum sunt vanataile, ranile, fracturile vadite ale oaselor, dar ei nu desfasoara teste medicale pentru a stabili ce traume a primit persoana in interior — trauma ficatului, a creierului, a rinichilor… Scopul expertizei e de a determina gravitatea leziunilor aplicate pentru calificarea penala a infractiunii. Adica, sa stabileasca daca leziunile au fost nesemnificative, grave, sau puteau duce la moartea persoanei. Pentru ca expertiza medico-legala sa fie obiectiva, e important sa fii supus unei expertize preventive, la spital. In cazul lui Colibaba, medicii legisti au efectuat expertiza in prezenta politistilor, de aceea, CEDO avea dubii privind obiectivitatea expertizei.

— Activati doar pentru apararea oamenilor de tortura sau si pentru educarea celor care se fac vinovati de asemenea actiuni?

— AI a donat politistilor 15000 de brosuri continand reguli de comportament adecvat cu persoanele retinute sau cu cele aflate sub ancheta preventiva. Astfel am vrut sa amintim fiecarui politist ca e imposibil sa stai la straja legii incalcand-o, iar tortura este o crima, pentru comiterea careia se prevede raspundere penala. Fara constientizarea responsabilitatii pentru actiunile infaptuite nu va fi posibila stoparea torturii si maltratarii.

— Cum ati ajuns la Amnesty International?

— Avocatul Veaceslav Turcan era profesorul meu la facultatea de drept si de cateva ori ne-a vorbit despre organizatie. Am participat la traininguri si actiuni desfasurate in cadrul organizatiei. Am ramas la AI din cateva motive. In primul rand, pentru ca aici am intalnit oameni deschisi, care ne percepeau ca pe egalii lor. Apoi, apreciez posibilitatea de a te exprima, de a manifesta initiative. Si sentimentul dreptatii imi era foarte aproape, caci familia mea trecuse prin cazuri de injustitie.

— Cum a fost ziua de 26 iunie 2008, cand ati marcat Ziua Internationala de lupta impotriva torturii?

In acest an, organizatia noastra a abordat problema torturii in cadrul luptei cu terorismul. Una dintre probleme e comportamentul fata de detinutii din Guantanamo. Consideram ca autoritatile SUA trebuie sa aduca acuzatii si sa judece detinutii, iar daca nu sunt aduse acuzatii, oamenii ar trebui eliberati.

Am mai colectat semnaturi pentru petitia adresata reprezentantilor organelor de conducere a R. Moldova cu apelul de a atrage atentia asupra problemei torturii si de a face tot posibilul pentru a pune capat acestor infractiuni. In parte, AI s-a adresat autoritatilor R. Moldova cu doua apeluri concrete:

1. Sa reduca, de la 72 la 24 de ore, termenul de retinere a unei persoane inainte de decizia instantei judiciare, in cazuri penale, deoarece, cu cat mai putin se va afla persoana la politie, cu atat va fi mai putin timp pentru tortura si maltratare. Cu cat mai repede se va prezenta persoana in fata judecatorului, cu atat mai mult va fi garantata respectarea drepturilor omului.

2. Orice colaborator de politie sau colaborator al organelor de mentinere a ordinii publice, cercetat penal pentru comiterea actelor de tortura sau maltratare, urmeaza a fi suspendat din functie pe durata urmaririi penale, cu achitarea integrala a salariului. Aceasta masura este necesara pentru ca acei colaboratori ai politiei, banuiti de tortura, sa nu poata impiedica cercetarea cazului si sa nu poata utiliza functia in scopuri personale.

— Primiti scrisori? Cine sunt autorii, despre ce va comunica sau va roaga ei?

— In fond, ne scriu detinutii. Scrisorile se refera la cazuri de tortura, maltratari, conditii proaste de detentie, ajutor medical insuficient. Cu aceleasi plangeri ni se adreseaza si rudele detinutilor. O alta parte din detinuti solicita amnistiere, care de fapt e rezultatul unei confuzii ce apare din denumirea organizatiei. In realitate, amnistia poate fi aplicata doar in baza legii, adoptata de Parlament.

— Potrivit datelor oficiale, in inchisorile din R. Moldova isi ispasesc pedeapsa 24 de politisti, condamnati, in special, pentru abuz de putere. S-a adresat cineva dintre ei la AI?

— Deocamdata niciunul. Dar cunosc cazuri in care politistii erau acuzati de aplicarea torturii si scapau de pedeapsa, iar cand ulterior erau acuzati de alte infractiuni, colegii lor ii torturau si ii maltratau. Abia atunci acesti politisti percepeau nedreptatea si gravitatea aplicarii torturii.

— Cunoasteti persoane condamnate pe nedrept? Cum pot demonstra acest lucru in conditiile in care sistemul juridic de la noi este unul defectuos?

Da, exista informatii despre persoane condamnate pe nedrept. In aceste cazuri esential e rolul avocatului onest si responsabil. Daca avocatul utilizeaza toate metodele oferite de lege, atunci oamenii au o mare sansa sa-si demonstreze nevinovatia. Iar daca avocatul joaca doar rolul de intermediar in procesul transmiterii mitei, atunci problema clientului nu poate fi rezolvata. Dar daca ne referim la tortura, nimeni nu poate fi torturat, nici o persoana vinovata, nici una inocenta. Cu atat mai mult, in cazul detinutilor de constiinta. Acestia sunt oamenii privati de libertate pentru ca si-au exprimat opinia, dar care opinie nu a placut autoritatilor.

— Ce se intampla de obicei cu martorii cazurilor de tortura?

— Tortura este aplicata de un grup de persoane cu functii de raspundere, din aceasta cauza martori devin politistii insisi. Martori pot deveni superiorul sau alti colegi ai politistilor care intra in oficiu si vad ce se intampla. Iar consecintele torturii pot fi observate de persoanele detinute in aceeasi celula, care pot sa compare in ce stare fizica si psihica a fost dusa si adusa victima inapoi in celula. Acesti oameni pot sa dea sau nu marturii privind cazurile de tortura. Uneori si rudele victimei torturii pot fi martorii infractiunii, atunci cand persoana este eliberata in scurt timp. Tortionarii deseori ii ameninta pe martori pentru ca acestia sa renunte la marturii — dar ei fac toate acestea pentru ca le este frica de pedeapsa aplicata pentru tortura. In acest caz, persoanele supuse presiunii trebuie sa se adreseze procurorului cu o plangere.

— In ce regimuri politice tortura este utilizata cel mai frecvent?

— In 2007 Amnesty International a inregistrat cazuri de aplicare a torturii in 81 de state ale lumii. In orice stat al lumii e foarte simplu sa combati tortura — pur si simplu nu tortura. Chiar e atat de complicat? Statele contemporane dezvoltate se bazeaza pe trei concepte: democratia, drepturile omului si suprematia legii. Si atunci cand exista probleme in realizarea unui concept, acestea se reflecta negativ asupra celorlalte doua. Deseori, observam acest lucru la tarile in tranzitie, din care face parte si Republica Moldova. Dar autoritatile nu pot sa invoce nivelul slab de dezvoltare al tarii si lipsa de resurse pentru a se indreptati in cazurile de incalcare a drepturilor omului si de tortura.

— Amenintarile si umilinta sunt aspecte ale torturii mentale. Cunoasteti astfel de cazuri in societatea noastra?

— Tortura fizica influenteaza intotdeauna starea psihica. Ea este insotita deseori de amenintari si de insulte. Dar vreau sa accentuez faptul ca tortura este infaptuita de catre persoane cu functii de raspundere sau de catre alte persoane, care actioneaza in urma instigarii sau consimtamantului autoritatilor. Din aceasta cauza nu putem vorbi despre tortura, din punct de vedere al dreptului penal, in cazul in care s-au batut doi oameni simpli.

Sursa: Ziarul de Garda

 

 




After display content

Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.

Promo

promo

Promo

Promo