Serghei Neicovcen: “Centrul Contact rămâne avocatul sectorului asociativ din RM"





1. Dl. Neicovcen, cum a fost anul 2013 pentru Centrul CONTACT, instituţia pe care o conduceţi de 5 ani?

Anul 2013 a fost pentru Centrul CONTACT un an reuşit, un an de succes. Asta s-a materializat prin păstrarea unei echipe integre. Din punct de vedere financiar, noi am reuşit să păstrăm echilibrul, chiar aş menţiona, că am făcut un pas înainte.
Totodată, anul care se încheie a fost şi unul al schimbărilor strategice, prin impulsionarea unor schimbări la Centrul CONTACT. Schimbările s-au axat pe autoevaluarea profundă a instituţiei, dar şi a echipei. A fost un exerciţiu necesar, pentru că de mai mult timp nu fusese revăzută viziunea strategică.
În condiţiile în care, profilul ne recomandă drept, Centru de Resurse pentru Organizaţiile Necomerciale, după unele evaluări şi discuţii cu donatori şi colegii de breaslă, am ajuns la concluzia că profilul trebuie revăzut, la capitolul viziune şi misiune a Centrului CONTACT.

2. Care au fost proiectele importante care au marcat anul 2013 şi activitatea Centrului CONTACT?

În 2013, instituţia noastră a desfăşurat câteva proiecte în domeniul guvernării bune şi responsabile. Este un domeniu foarte important pentru Centrul CONTACT, dar totodată nou.
La această etapă, putem comunica rezultatele finale ale unui proiect vast, care a fost finanţat de UNDEF ( Fondul Naţiunilor Unite pentru Democraţie). Acesta a fost orientat spre cultivarea unei guvernări locale responsabile şi transparente.
În principal, proiectul a adus schimbări în localităţile în care experţii Centrului au desfăşurat activităţile. Ne bucurăm că această ideie de proiect, aplicată corespunzător a dat startul unor idei, care vor sta la baza unor noi proiecte ale Centrului CONTACT în viitor. A fost un proiect pilot, prin care am probat unele mecanisme noi pentru RM, de a sensibiliza şi implica societatea civilă, dar şi cetăţeanul în procesul decizional la nivel local. Aria geografică a activităţilor a cuprins 4 raioane din centrul ţării: Orhei, Teleneşti, Şoldăneşti şi Rezina şi regiunile din sudul ţării UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia.

Un alt proiect, implementat cu succes a fost orientat spre sporirea participării cetăţenilor activi din localităţile rurale, în procesul de luare a deciziilor. Susţinerea financiară a fost oferită de NED din SUA (National Endowment for Democracy).
Ideea principală a proiectului a pus accent pe crearea unor Cluburi de Dezbateri la nivel local, în care cetăţenii activi aveau posibilitatea să dezbată problemele comunităţii. În urma dezbaterilor, cetăţenii înaintau fie problemele identificate, soluţiile, rezultatele discuţiilor sau recomandările către guvernarea locală. A fost un proces participativ la care orice cetăţean îşi putea expune punctul de vedere asupra unor probleme de la nivel comunitar. Proiectul a stârnit interes, în condiţiile în care cetățeanul vedea că propunerile lor ajungeau la oficialii locali. Astfel, cetățeanul vedea că el se poate implica şi poate participa, iar vocea lui era auzită. Noi, prin acest proiect am creat o punte între cetăţean şi guvernare şi nu puţine au fost cazurile în care propunerile cetăţenilor erau implementate. Proiectul s-a desfăşurat în 10 localităţi din toată republica.

3. Cât de receptivi au fost oamenii să participe la aceste dezbateri organizate de Centrul CONTACT?

În localităţile în care s-a desfăşurat proiectul am găsit oameni convinşi că doar autorităţile locale trebuie să rezolve problemele comunităţii. Principiul pe care se ajunge la această idee este următorul: guvernarea locală a fost aleasă de ei şi trebuie să se descurce cu toate problemele comunităţii. Pentru noi, această ipoteză este cel puţin îngrijorătoare. Este foarte greu pentru ei să înţeleagă că intenţia noastră nu este să îi punem într-o confruntare cu autorităţile locale. Nu să creăm o opoziţie, ci să încercăm să le aducem argumente, că prin participarea lor, implicarea şi discutarea problemelor ( ecologie, sănătate, transport), noi ajutăm autorităţile să ia o decizie corectă.
Totuşi, pas cu pas, prin instruiri, dezbateri, mesajul nostru a ajuns să fie preceput şi înţeles corect şi oamenii au început să devină mai activi.

4. Ştim că vă preocupă în mod special sectorul asociativ din stânga Nistrului. Din comunicările publice am remarcat şi proiecte de colaborare cu organizaţiile de la Tiraspol. Care este esenţa acestor proiecte?

În 2013 am iniţiat împreună cu partenerii noştri din regiunea transnistreană două proiecte orientate atât spre consolidarea sectorului asociativ transnistrean cât şi spre fortificarea parteneriatului între ONG-urile din ambele maluri ale Nistrului.
Unul din proiecte face parte dintr-un program de consolidare a măsurilor de încredere, finanţat de PNUD şi Comisia Europeană. Astfel proiectul “Participarea femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului, la dezvoltarea comunităţii” a inclus şi regiunea transnistreană. În cadrul acestui proiect am oferit posibilitatea şi organizaţiilor din stânga Nistrului să participe, în special femei din zonele rurale, care locuiesc în Zona de Securitate.
Celălalt proiect „In core of partnership” finanţat de International Visegrad Fund, are drept scop promovarea cooperării trans-sectoriale, între ONG şi business, ONG şi APL , ONG şi comunitate, etc. Colaborarea noastră de mai mulţi ani cu ONG-uri de la Tiraspol, confirmă faptul că nu ocolim acestă problemă spinoasă pentru RM. Acest proiect ne-a arătat cât de mult contează sporirea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Suntem convinşi că indiferent de situaţia politică sau deciziilor politice, aceste punţi de încredere între Chişinău şi Tiraspol, joacă un rol pozitiv. Societatea civilă de pe ambele maluri ale Nistrului trebuie să conştientizeze rolul pe care îl au şi să militeze spre apropiere. Precizez, că reîntregirea ţării v-a continua să fie un segment pe care Centrul CONTACT îl va pune în evidenţă conştient şi cu încredere.

5. Suntem în preajma unui an electoral. Centrul CONTACT v-a continua să exploateze acest aspect al “participării active a cetăţenilor” şi prin alte proiecte?

Sigur că da. Noi am demonstrat activism şi pe parcursul ultimilor ani în ce priveşte educaţia civică. În 2014, ne propunem să impulsionăm poziţia cetăţeanului prin votul pe care ar urma să îl acorde. Un vot care trebuie să fie responsabil şi conştient, bazat pe o informare corectă. Astfel, Centrul CONTACT deja pregăteşte idei foarte îndrăzneţe în acest sens, activităţi concrete prin care vom ajuta cetăţeanul să beneficieze de educaţie civică de calitate.

6. Centrul CONTACT s-a implicat şi în elaborarea unor strategii pentru câteva dintre raioanele RM. Ce au vizat aceste strategii?

Instituţia pe care o conduc a participat activ la elaborarea acestor strategii durabile în municipiul Comrat, în oraşele Taraclia, Străşeni şi oraşul Şoldăneşti. Astfel, Centrul CONTACT cu suportul programului de susţinere a guvernării locale, finanţat de USAID, a facilitat elaborarea unor strategii de dezvoltare în patru oraşe mari.

7. Care au fost partenerii anului 2013 ai Centrului CONTACT?

De mai mulţi ani, Centrul CONTACT este membru activ al Consiliul Naţional a ONG. Acest Consiliu este un partener al nostru de mai mulţi ani. Anul acesta împreună cu Consiliul ONG-urilor am organizat o altă ediţie a Forumului Naţional a Organizaţiilor Nonguvernamentale. Totodată, a fost ales şi un nou consiliu a ONG, iar Centrul CONTACT a fost reales ca şi membru. Este un parteneriat foarte important, întrucât putem exercita funcţia de avocat al sectorului asociativ.
Noi suntem responsabili în cadrul Consiliului ONG de etica organizaţiilor non-guvernamentale, durabilitatea financiară a ONG şi antreprenoriatul social.
Deasemnea, ne putem referi şi la colabrarea în cadrul Programului parteneriatului Estic al ONG. Acolo se pune accent pe promovarea valorilor europene, dar şi a integrării europene. Am participat şi în cadrul grupului de lucru numit “Democratie şi bună guvernare”. În acest sens am promovat în cadrul unor conferinţe internaţionale, cum ar fi Forumul Parteneriatului Estic al ONG, ideea de guvernare bună şi transparentă.

8. Cum a arătat anul 2013 dincolo de succesele şi colaborările fructuaose. Ce dificultăţi aţi întîmpinat şi cum le-aţi depăşit?

Ca şi alte ONG, contează mult durabilitate financiară. Am simţit insuficienţa programelor donatorilor pentru finanţare. Chiar dacă avem idei de proiect este tot mai greu să găseşti pe cineva dispus să acorde suport financiar. Aici mă refer la faptul că, în RM, donatori care să ofere finanţare pe segmentul de proiecte mici şi mijlocii sunt foarte puţini, sau chiar lipsesc. În astfel de situaţii este nevoie să cauţi alte soluţii.

9. Pentru 2014 ce proiecte planificaţi să iniţiaţi sau aveţi pe agendă?

Suntem “înarmaţi” pentru 2014. În primul rând, pentru că este un an electoral. Centrul CONTACT a început deja pregătirile. Ne axăm pe consolidarea unei echipe de experţi care se va implica în programul de educaţie electorală, dar şi pe generarea unor idei şi concepte în acest sens.
Ca şi în alţi ani, noi ne vom păstra misiunea de Centru de Resurse şi Informare a ONG-urilor. De asemnea, vom lua în vizor programul de dezvoltare a sectorului asociativ. Aici pregătim un program nou de instruire şi ne dorim să oferim ONG-lor un pachet nou de servicii în dezvoltare. La fel în 2014, vrem să dezvoltăm un portal informaţional dedicat autorităţilor locale. Este un proiect în curs de elaborare.
Totodată, anul viitor ne propunem să dezvoltăm domeniul de care suntem responsabili în cadrul Consiliului ONG, este vorba de transparenţa şi vizibilitatea sectorului sociativ. Sperăm să organizăm a II-a ediţie a Galei Transparenţei. Atunci vom premia din nou ONG-urile care au arătat că sunt cele mai transparente, cele mai vizibile.
Concluzionând, vă pot spune că direcţiile principale în 2014 sunt: domeniul guvernare bună şi responsabilă, programul de consolidare a sectorului asociativ şi programul de sporire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului.

10. Dl. Neicovcen, conduceţi o echipă stabilă, integră. Care este cheia succesului pentru a menţine o echipă consolidată?

Motivaţia. Şi nu doar una comună, ci şi una personală a fiecărui membru al echipei. Cînd vorbim de motivaţie comună, echipa trebuie să înteleagă unde vom ajunge noi împreună. Eu sunt convins că noi în 2013 am încercat şi am reuşit să avem o viziune comună pentru toată echipa, elaborată împreună. Acesta cred că este primul pas pentru a susţine, motiva şi consolida echipa; de a găsi o motivaţie comună. Este important cînd fiecare vede în echipă rolul său şi posibilitatea de a-şi îndeplini unele aspiraţii şi viziuni ale sale. Asta cred că îl poate face activ. Sperăm că vom reuşi să ne consolidăm echipa şi în 2014.

11. Vă invit să transmite-ţi un mesaj pentru toţi beneficiarii, partenerii, donatorii Centrului CONTACT?

Aş vrea să vă mulţumesc pentru acest credit de încredere pe care ni l-aţi oferit şi în 2013. Vreau să vă asigur că noi vom păstra poziţia de Centru de Resurse pentru ONG-urile din RM. Şi în 2014, vă promitem că vom lupta pentru o guvernare locală transparentă şi responsabilă. Ne propunem să venim şi în continuare cu unele soluţii, dar şi runde de instruiri şi recomadări. Cei din APL să nu uite că noi vom lucra şi cu societatea, pentru că ne dorim un cetăţean activ şi conştient de acţiunile lui. Un cetăţean căruia îi pasă de ce se întâmplă în comunitate. Noi ne angajăm să oferim suport la instruirea acestuia, pentru ca el să îşi poată exercita dreptul la particparea în procesul decizional. Pentru noi reperele de bază rămîn: cetăţeanul, societatea civilă şi administraţia publică locală.


Mulţumesc echipei Centrului CONTACT pentru dăruire, tenacitate şi exigenţă.
Urez tuturor un an nou fericit şi mult succes!

Vă mulţumim!
Serviciul de presă Contact




After display content

Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.

Promo

promo

Promo

Promo