Elena Răţoi: “Persoanele cu dizabilităţi vor să se simtă utile”





training Monitorizarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati in Moldova

Am cunoscut-o pe Elena la un seminar dedicat jurnalismului civic. M-a impresionat curajul ei şi voinţa de a se implica la acest seminar. Faptul că se deplasează cu un căruţ, nu o deosebeşte cu nimic de semenii ei. Din contra, este o fire activă, implicată la AO “Motivaţie” . Recent,  numele ei a apărut în rândul altor tineri activi din ţara noastră, care au demonstrat că succesul nu cunoaşte limite şi bariere. Despre activităţile în care este implicată dar şi despre situaţia persoanelor cu dizabilităţi din RM, am discutat cu Elena în materialul de mai jos.

Lucrez la AO „MOTIVAŢIE” din Moldova în calitate de coordonator relaţii cu publicul şi asistent al proiectului „Monitorizarea persoanelor cu dizabilităţi”. Am misiunea de a promova integrarea în societate a acestor persoane, de a promova activităţile organizaţiei „MOTIVAŢIE” dar şi de a demonstra că suntem utili comunităţii.

Proiectul de care am pomenit anterior, este finanţat de UE.  A fost iniţiat în septembrie 2012 şi se va sfârşi în martie 2014. Scopul acestuia este de a monitoriza respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, finalul proiectului va include scrierea unui raport despre situaţiile când drepturile acestora sunt încălcate. Noi ne propunem să oferim şi unele recomandări cu privire la legislaţia în vigoare, cu privire la unele acţiuni care ar reduce cazurile de discriminare ale persoanelor cu dizabilităţi.

Zilele Europei la Chisinau

Suntem în proce se realizare a unui raport în care monitorizăm acţiunile de mediatizare a persoanelor cu dizabilităţi din Republica Moldova. Am observat că în majoritatea materialelor media, jurnaliştii tratează cu milă, cu o compasiune excesivă situaţia persoanelor cu dizabilităţi.  În loc să reflecte reuşitele acestora, succesele sau anumite lucruri frumoase din viaţa lor, presa transformă această categorie de persoane în una neputincioasă. Dar nu este aşa. Persoanele cu dizabilităţi vor să se simtă utile societăţii, să demonstreze că pot face multe lucruri şi că pot să se implice activ în diverse acţiuni.

 Dacă e să vorbim de legislaţie, atunci putem menţiona că e perfectă. Dar, din varii motive, nu avem mecanisme necesare de implementare a acestor legi. Aici apare şi o prăpastie: legile sunt bune, dar persoanele cu dizabilităţi nu pot să le aplice. Cauze sunt multe: fie nu au acces la informaţie şi aici mă refer din perspectivă fizică. Ei întâmpină multe bariere de a ajunge la acelaşi Consiliu Local sau asistent social. Multe instituţii nu au scări adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi iar accesul în incinta lor, este unul anevoios.

Sunt cazuri când persoanele cu dizabilităţi au fost implicate în diverse procese de judecată, dar lipsa resurselor financiare, nu le-a permis să apeleze la serviciile unui avocat bun. Din acest motiv, au solicitat ajutorul unor avocaţi care oferă servicii gratuite. Rezultatele au eşuat. Cei din urmă nu au dat dovadă de profesionalism şi interes în apărarea clienţilor lor.

Am avut o situaţie când ascensorul facultăţii unde învăţ nu lucra. Am depus o cerere la decanat pentru a soluţiona această problemă. Mulţi colegi solicită ca orele de curs să aibă loc în aule de la etajul I. Dacă e să vorbim de modificări de orar sau locaţii, nu e o problemă. Dar, dacă abordăm subiectul unei rampe sau ale altor lucruri ce ar facilita accesul nostru în instituţie, conducerea devine mai retrasă, motivând că nu le ajung bani. În cazul în care totuşi se construiesc nişte rampe, ele sunt practic imposibil de utilizat.

Elena

Am făcut voluntariat, acum însă am job şi studii. Am fost implicată în Consiliul Local al Tinerilor din comuna Ciorescu, unde am fost implicată la organizarea unor seminare, training-uri, etc. Subiectele tratate au fost din domeniul drepturilor omului, democraţiei, antreprenoriatului. Am avut scopul de a implica tinerii în diverse acţiuni culturale şi civice, totul cu gândul de ai învăţa să acţioneze singuri la implimentarea unor proiecte.

Nu există o statistică privind numărul persoanelor cu dizabilităţi din RM. Pot să spun că numărul acestora variază 183. 693 mii (1.01.2012).  Majoritatea nu sunt anagajaţi. Fie sunt duşi în eroare, fie angajatorii sunt reticenţi la persoanele cu dizabilităţi care vor să se angajeze.

Muncim spre eliminarea discriminării şi mai ales, muncim pentru a demonstra că suntem de folos comunităţii şi putem să contribuim la un viitor prosper pentru ea!

 

Iuliana Mămăligă




After display content

Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.

Promo

promo

Promo

Promo