×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 62

Politicienii adevarati au fugit din partide

 

Ziarul de Garda | 26 octombrie 2006

 

- Domnule Godea, tot mai frecvent, societatea civila din R. Moldova este acuzata de pasivitate si inactiune. De fapt, cat adevar contin aceste acuzatii?

- Societatea civila din R. Moldova este inca la faza de stabilizare. Pe langa functia de "caine de paza", pe care o are, societatea civila de la noi se vede nevoita sa acopere anumite sfere de activitate in care, in mod normal, ar trebui sa se implice si statul. In acest context, axarea excesiva pe practica prestarii serviciilor este in detrimentul pledoariilor publice. In acelasi timp, in ultimii 2-3 ani, sectorul al treilea este tot mai prezent in viata publica prin programe de advocacy. Amintesc aici doar activitatea Coalitiei Civice pentru Alegeri Libere si Corecte Coalitia2005, promovarea strategiei 3D pentru reglementarea conflictului transnistrean, elaborarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, elaborarea strategiei de integrare europeana a R. Moldova etc. Sigur, asteptarile cetatenilor vizavi de prestatia societatii civile sunt uneori exagerate. Nu trebuie sa uitam ca societatea civila este expresia societatii in ansamblu, poate doar ceva mai activa si mai interesata de procesele ce au loc in viata de zi cu zi. Societatea civila, prin definitie, nu poate fi foarte diferita de restul societatii. Iar societatea din R. Moldova este asa cum este.

 

- Daca ar fi sa estimam eficienta utilizarii fondurilor investite de organizatii si fundatii straine in edificarea societatii civile din R. Moldova care ar fi proportia impact-lipsa de impact?

- Organizatiile straine vin, de regula, sa sprijine niste initiative locale. Activitatea institutiilor finantatoare straine a avut un impact decisiv in anumite domenii si sfere de activitate cum ar fi crearea unei retele viabile de organizatii neguvernamentale, transparentizarea procesului decizional la toate nivelele, participarea publica la procesul decizional si alte activitati comunitare si nationale. Cu sprijinul institutiilor finantatoare a fost relansat sistemul de asistenta sociala. Iar daca avem o mass-media libera, acest lucru se datoreaza si sprijinului financiar si logistic acordat de mai multe organizatii internationale. Chiar daca este greu de estimat in termeni cantitativi impactul acestor demersuri, in termeni calitativi avem o parte a presei mai obiectiva si combativa in raport cu pacatele guvernarii, avem organizatii capabile sa contribuie la imbunatatirea politicilor publice la nivel local si national si o guvernare fortata sa recunoasca ca este deschisa pentru colaborare cu societatea civila.

- In Tarile Baltice, de altfel la fel ca si in alte tari ale lumii, sectorul neguvernamental este sprijinit nu doar de finantatori straini, ci si de stat. Cum ar putea ajunge si R. Moldova la o astfel de conditie, din momentul in care chiar puterea prefera sa declare ca are nevoie de o societate civila eficienta?

- Puterea are nevoie de o societate civila eficienta in masura in care intelege ca nu prea are capacitati pentru elaborarea unor politici publice menite sa impulsioneze reformele. Prioritatea declarata de integrare europeana cere anumite abordari in raport cu participarea publica. Rand pe rand, ministerele recunosc public ca nu au capacitati suficiente. Pe de alta parte, practica mimarii colaborarii ramane inca un instrument des utilizat de catre autoritatile publice.

Aprobarea unui program de stat de sustinere a societatii civile, similar celui din Republica Letona, ramane inca un obiectiv de inteles si de atins pentru autoritatile de la noi. In mediul guvernarii, sunt prea putine persoane care inteleg aceasta oportunitate. Deseori se creeaza impresia ca guvernarea din R. Moldova are nevoie de societatea civila pentru asigurarea unui decor democratic, pe de o parte si pentru accesare de capacitati, pe de alta parte. Cum va reusi sa imbine aceste doua lucruri, ramane de vazut.

 

- Cum apreciati fenomenul afilierii unor organizatii neguvernamentale la formatiuni politice?

- De altfel, aceasta este o practica normala in democratiile avansate. In R. Moldova acest lucru nu este inteles intotdeauna corect. Afilierea se face la principii si valori. Organizatiile de caritate vor impartasi valori de stanga, de altfel ca si centrele intelectuale. Asociatiile de sprijinire a businessului vor fi mai aproape de ideile de dreapta. Confundarea acestui fenomen cu practica partizanatului politic deriva din primitivismul in gandire a elitelor noastre politice si reprezinta impuscaturi cu gloante oarbe in subteranele vietii de partid din R. Moldova.

- In ce relatii sunteti cu formatiunile politice de la noi? Si cu Partidul Democrat?

- De obicei ma stradui sa am relatii corecte cu toate partidele politice. Discut deseori chestiunile de interes general cu unii lideri de partid, indiferent pe ce parte a esichierului politic se afla. Sunt la curent cu toate framantarile, desprinderile si asocierile partinice. Nu sunt membru al vreunei formatiuni politice si incerc sa abordez un comportament echidistant. Cu Partidul Democrat nu am o relatie speciala. Am fost membru al acestui partid, am plecat cand am considerat ca politica partidului nu mai corespunde nici rigorilor timpului, nici convingerilor mele politice. Ceea ce am luat cu mine din Partidul Democrat este o buna experienta politica si 2-3 prietenii ce au rezistat in timp. De altfel, unii dintre prietenii mei din partid au rupt-o demult cu PD-ul.

Daca e sa vorbim de o colaborare, oarecum institutionalizata, intre elementele organizate ale societatii civile si partidele politice, ar trebui sa recunoastem ca aceasta lipseste aproape cu desavarsire. Partidele politice moldovene mai sufera de sindromul "utilizarii" ONG-urilor in scopuri politice si acest handicap devine pagubitor pentru o colaborare eficienta, care, de altfel, este necesara.

- Cine este omul sau oamenii politici pe care ii tratati cu respect si admiratie? Pentru ce calitati sau actiuni?

- In R. Moldova sunt putini oameni politici in adevaratul sens al cuvantului. Omul politic trebuie sa intruneasca cateva caracteristici absolut necesare: demnitate, competenta, onoare, respect, clarviziune... Lipsa de clarviziune, poate, este un pacat ce poate fi iertat. Aceste calitati, insa, sunt greu de gasit la oamenii ce conduc partidele politice sau treburile tarii. Cu toate acestea, sunt si politicieni care au demonstrat ca au demnitate, tin la onoarea lor si poarta respect conationalilor lor. Unul dintre ei este academicianul Alexandru Mosanu, primul presedinte al Parlamentului R. Moldova. L-am respectat pe dl Mosanu ca profesor la facultate, il admir acum pentru ca stie sa-si traiasca viata cu demnitate si ne da lectii de onoare si devotament fata de acest neam. Este omul care s-a pricopsit, intai de toate, cu responsabilitate pentru soarta tarii, pe cand era unul dintre diriguitorii ei, si nu a ezitat sa plece din functie atunci cand nu a mai avut sprijin politic pentru ceea ce si-a propus sa realizeze. Intriga si uneltirea sunt absolut straine acestui politician. Poate din acest considerent nu se poate incadra in sistemul foarte incurcat, dar si grotesc, al vietii politice de la noi.

- Apropo, ce credeti despre lansarea unor noi partide politice in R. Moldova, pe fundalul unui numar impresionant de formatiuni, inregistrate deja?

- Este un fenomen interesant pentru cei ce urmaresc viata politica de la noi. Dar daca e sa privim mai atent, acest fenomen reprezinta inceputul sfarsitului unei epoci de viata partinica "originala", ce nu are nimic in comun cu democratia. Partidele existente s-au epuizat in mare parte, iar cele noi se nasc moarte. Acest lucru se intampla din considerentul ca oamenii politici nu au invatat aproape nimic in 15 ani. Crearea partidelor noi dupa aceleasi principii vechi, cu aceiasi lideri spalati in multe ape se prezinta ca o incercare disperata de a ramane cu orice pret in scena politica. Numai ca acest lucru nu este de folos nici acestor lideri politici, nici cetateanului care isi pierde interesul si se zapaceste din ce in ce mai mult dupa o noua lansare de partid. Partidele noi nu-si formuleaza programele in corespundere cu nevoile reale ale cetatenilor si nu fac publice instrumentele prin intermediul carora vor rezolva problemele stringente ale societatii. Structura partidelor noi este formata pe principii vechi, cu membri furati din alta parte, gata sa serveasca cauza pana la urmatoarea propunere din partea altui grup. Segmentul politic activ din mediul intelectualilor si al taranilor instariti, demult a dat bir cu fugitii din partide, lehametindu-se de practicile autoritare si lovindu-se de un deficit democratic izbitor in viata interna de partid.

- Acum cateva zile, in Parlament, cativa deputati i-au cerut directorului SIS sa le faca publice dosarele, daca acestea exista la Securitate. Cum credeti, cat de deschisi ar fi liderii societatii civile sa-si faca publice dosarele SIS?

- Este vorba, mai degraba, de dosarele KGB. Nu cred ca se pune problema publicarii dosarelor SIS. Eu nu cred ca am avut dosar la KGB, fiind foarte tanar pe atunci. Un dosar la SIS este o alta poveste. Unii colegi incercau sa ghiceasca cam cati kilometri de pelicula filmata au stocat cei de la SIS in timpul grevei studentilor din 1995. Oricum, sunt curios si eu sa aflu ce contine un eventual dosar la SIS. Stiu ca nu il va publica nimeni, decat peste cateva decenii. Cat priveste alti colegi de ai mei din societatea civila, probabil multi dintre ei nu au ce ascunde. Dar mai bine ia-ti intreba ce cred ei in aceasta chestiune.

 

- Enumerati trei succese mai importante ale societatii civile din R. Moldova, inregistrate in 2006...

- Printre cele mai mari realizari ale sectorului al treilea in 2006 asi putea enumera monitorizarea ampla a implementarii Planului Comun de Actiuni UE- R.Moldova, crearea Coalitiei pentru alegeri Libere si Corecte ale guvernatorului Gagauziei si elaborarea pachetului de proiecte de legi privind autonomia locala si finantele publice locale. Cele mai mari insuccese in opinia mea sunt Codul Audiovizualului si modul in care s-a selectat si votat noua componenta a Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

- Erati intrebat, acum un an, cine sta in spatele Coalitiei 2005 si ce se va intampla cu aceasta in viitor. Ce ati raspunde astazi la aceste intrebari?

- Raspund la fel ca si acum un an. In spatele Coalitiei 2005 nu au stat decat organizatiile membre care au dorit sa munceasca pentru deturmentarea cetateanului. Noi nu am mai putut tolera sa fim manipulati. De altfel, Coalitia 2005 si-a realizat misiunea cu brio. Am obligat partidele politice sa abordeze un comportament adecvat, conform regulilor jocului democratic. Fara sprijinul institutiilor internationale si al misiunilor diplomatice nu ne-ar fi reusit mare lucru. Cat despre viitor, am spus atunci ca ne vom lichida transformandu-ne. O parte din organizatiile membre au format deja unele aliante si coalitii cum ar fi Alianta Anticoruptie si coalitia pentru alegeri libere si corecte ale guvernatorului Gagauziei. Noi, alaturi de alti fosti membri ai Coalitiei 2005, la ora actuala lucram la crearea unei coalitii civice care ar contribui la imbunatatirea guvernarii si la salvgardarea temeiurilor democratice in realizarea actului guvernarii.

- Din ce cauza blocurile, coalitiile, conventiile, aliantele sunt atat de efemere in R. Moldova?

- Pentru ca le lipseste esentialul - principiile comune in baza carora sunt create. Toate blocurile si aliantele politice in Moldova sunt create pe baze de interese personale sau de grup. Daca amintim ca si majoritatea partidelor sunt create dupa acelasi model, in mod firesc, ele nu au cum sa reziste. O ingramadire eterogena de ideologii si interese poate rezista doar la curse scurte. La curse lungi, aliantele moldovenesti sunt pandite in permanenta de "moarte subita", ca in fotbal. Destramarea Blocului "Moldova Democrata" s-a produs atunci cand misiunea acestuia a fost realizata, iar ratiunea de a exista a acestui bloc isi pierduse valabilitatea. Oamenii s-au vazut in statia terminus cu denumirea "Parlament" si, in mod logic, au coborat din vehicul. Unii au coborat imediat, altii au asteptat sa li se aduca si scara. Mai devreme sau mai tarziu, Alianta "Moldova Noastra" a ramas singura cu dragostea neimpartasita, dar care a reusit sa se destrame si ea ca fumul din merii in floare, ca sa amintesc aici o metafora din Esenin. Cine se face vinovat de aceste multiple divorturi politice in doar un an de zile? Pregatirea insuficienta a liderilor politici, capacitatea lor redusa de a rezista santajului si coruptiei politice si lipsa totala de afinitati, ba chiar promovarea unor apropieri politice impotriva naturii intre liberali si social-democrati de toate nuantele. "Moldova Democrata" a demonstrat o data in plus capacitatea politicienilor moldoveni de a-si conjuga eforturile cand interesul o cere. Din pacate nu poate fi vorba de interesul national. Daca il urmarea, "Moldova Democrata" ar fi fost astazi o formatiune de opozitie democratica unita, fata de opozitia pretins democratica si dezbinata, prezenta acum in forul legiuitor al Moldovei. Dar, vorba lui Creanga: "De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere, dar nici nu mai da".

- De obicei, finantatorii admonesteaza intr-un mod delicat (printr-un refuz ulterior) beneficiarii de granturi care au comis fraude in utilizarea fondurilor alocate. Cum apreciaza Centrul CONTACT acest fenomen regretabil de spalare de bani, practicat de unele structuri neguvernamentale de la noi?

- Este greu sa vorbim despre fenomenul de spalare de bani in mediul ONG. Intai de toate, pentru ca ONG-urile nu opereaza cu bani murdari. Banii pe care ii primesc asociatiile sunt curati-curatei, proveniti de la guverne straine, legitime si democratice si institutii internationale democratice recunoscute. Ideea spalarii banilor prin ONG-uri este mai aproape de mit decat de realitate. Acest mit vine din lipsa de transparenta pe alocuri si comunicarea insuficienta a ONG-urilor cu mediul extern. Fiti siguri ca in caz de delapidari de fonduri sau de coruptie, finantatorii for informa primii opinia publica despre aceste cazuri. Sa ne amintim controversatul caz cu Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova. Este greu sa ma pronunt in aceasta situatie pentru ca s-au pronuntat deja finantatorii si adunarea generala a Comitetului. Federatia Internationala Helsinki, insa, nu si-a facut publica opinia pe marginea acestui caz. Acest lucru ar trebui sa ne dea de gandit inainte de a face concluzii transante. Oricum, faptul ramane fapt si un bun exemplu ca banii contribuabililor straini trebuie cheltuiti transparent si in corespundere cu angajamentele asumate de catre beneficiar.

Institutiile finantatoare au o practica foarte buna de verificare a activitatii financiare a asociatiilor. Orice organizatie neguvernamentala ce a implementat un proiect cu un buget mai mare de 5 cifre va fi auditata neaparat in plan financiar. Daca s-ar controla in asemenea mod si cheltuirea banilor publici, sunt sigur ca executia bugetara ar fi mult mai eficienta in R. Moldova.

 

- Cunoasteti cazuri de coruptie in ONG-urile din R. Moldova?

- Din fericire, nu. Sunt anumite situatii legate de activitatea unei organizatii sau alta. Indoielile sunt alimentate mai degraba de afilierea politica a unor organizatii neguvernamentale de la noi. In campaniile electorale sunt organizatii ce realizeaza activitati pe bani proveniti de la partidele politice. Urmariti paginile web ale acestora in perioadele electorale si va veti convinge. Partea buna este ca majoritatea absoluta a acestor organizatii raman anonime, iar activitatea lor, chiar si in perioadele electorale, este una ineficienta. Este o irosire de mijloace financiare fara nici un impact sensibil.

- Sunt sesizate tot mai multe semnale ca Guvernul distruge autonomia locala. Cum apreciati acest fenomen in conditiile apropiatelor alegeri locale?

- R. Moldova a intrat intr-o faza de situatie revolutionara cand varfurile nu mai pot conduce, iar cetatenii simpli nu mai vor sa fie condusi pe vechi. Cam asa suna definitia marxista in teoria revolutionara. Daca e sa vorbim serios, schimbarile de nuanta survenite dupa alegerile parlamentare s-au produs datorita faptului ca R. Moldova si-a asumat anumite angajamente in procesul de integrare europeana. Ceea ce se intampla bun la ora actuala in R. Moldova se datoreaza, in mare parte, presiunilor externe. Chiar daca dupa contrareforma din 2002 s-a reusit crearea unui sistem administrativ piramidal, incetul cu incetul, acest lucru este privit ca o frana in realizarea bunei gestionari a entitatilor administrative. Crearea Ministerului Administratiei Publice Locale semnifica o recunoastere neoficiala a faptului ca in 2002-2003 s-a dat in bara. Eu cred ca in urmatorul an situatia se va apropia de normalitate. Procesul de regionalizare a tarii, daca va fi administrat cu responsabilitate, ar putea fi in masura sa reaseze lucrurile prin asigurarea autonomiei locale. Din fericire, o optiune de alternativa, daca si exista, va complica si mai mult situatia guvernului in raport cu necesitatea de a face fata problemelor de ordin local si regional. Doreste sau ba Executivul, o abordare responsabila vizavi de administratia locala inseamna intai de toate autonomie locala prin descentralizare fiscala si alte elemente indispensabile acestui proces.

- Cum s-a rasfrant votul din 4 aprilie asupra activitatii sectorului civil din R. Moldova?

- Votul din 4 aprilie nu a fost in masura sa schimbe radical caracterul si principiile de activitate a organizatiilor neguvernamentale. Partidele politice care au dorit sa participe la parteneriatul politic in numele "interesului national" au avut suficient timp sa-si dea seama daca pasul lor a fost unul corect sau a constituit un tertip obisnuit de a arunca praf in ochii alegatorilor. Nu ma apuc sa judec partidele, sincer am un profund sentiment de compatimire pentru cei care s-au lasat atrasi in acest joc. De altfel, majoritatea au participat constient. Alegerile anticipate ce se profilau dupa o eventuala esuare a alegerii presedintelui, i-ar fi lasat pe multi fara mandatul de deputat. Ce puteau face bietii oameni in aceasta situatie? Partea proasta a lucrurilor nu rezida in alegerea lui Vladimir Voronin in functia de presedinte, ci in incapacitatea celor ce i-au acordat votul sa asigure realizarea exercitarii mandatului presedintelui in conformitate cu normele si principiile democratice. Daca ar fi avut capacitatile necesare, situatia in domeniul institutiilor democratice, politicii externe si a drepturilor omului ar fi fost alta. Votul din 4 aprilie a contribuit la reducerea la tacere a unei parti a elitei politice, iar tara a coborat intr-un mediu gen Garsia Marchez, cand poporul este fericit si isi adora patriarhul, care, la randul lui, furat de ganduri, a uitat sa mai comunice cu poporul.

- Cum se va schimba viata noastra pana in 2009?

- Este greu de facut pronosticuri. In R. Moldova, in general, nu se fac pronosticuri. Din cate se vad si se simt la ora actuala, in societatea moldoveneasca nu se asteapta transformari epocale. Am o vaga impresie ca proiectul "Republica Moldova", lansat in 1991, s-a cam epuizat. Avem nevoie de un proiect nou care ar raspunde asteptarilor cetatenilor. Observati ca elementele esentiale ale proiectului din 1991, cum ar fi independenta nationala, recunoasterea internationala, elite politice, economice, intelectuale, partide, reforme, mediul de afaceri, sunt in plina degradare. Independenta nationala este afectata de imposibilitatea de a extinde suveranitatea R. Moldova asupra regiunii transnistrene, recunoasterea internationala este formala, R. Moldova aflandu-se intr-o izolare internationala fara precedent, elitele politice au ramas la nivelul anilor 90, iar cele noi apar dupa chipul si asemanarea celor vechi, reformele au fost compromise, iar mediul de afaceri este bantuit de maladii si fortat sa treaca la subsol sau demisol in raport cu obligatiunile fata de stat. Este o abordare pesimista, dar nu am prea multe temeiuri pentru optimism. Din acest considerent nu cred ca viata noastra se va schimba cardinal pana in 2009.

- Va multumim.

Pentru conformitate, A.G.

 

 


Ajută-ne să distribuim acest articol: